254,389 matches
-
Târgu Mureș, condusă de președintele acesteia, domnul IOAN BERTA. După acest moment emoționant, participanții la manifestare au luat parte la lansarea programată, activitate ce s-a desfășurat în sala de sport a liceului ,,Ștefan Manciulea”, din Blaj, în prezența viceprimarului localității. Cordonatorul acțiunii de la Blaj a fost doamna. Simona Frâncu, directoarea Bibliotecii Municipale ,,Școala Ardeleana” Blaj, cea care a și deschis activitatea. Cărțile autoarei au fost prezentate de domnii: NICOLAE BĂCIUȚ, MIRCEA DORIN ISTRATE, IOAN SOLEA, RĂZVAN DUCAN , SILVIA POP, MIRCEA
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1495257326.html [Corola-blog/BlogPost/369025_a_370354]
-
unul în plus nu ar mai avea ce să aducă nou publicului. Dar mai era ceva, românii nu aveau încă un festival dedicat filmelor horror și fantastice, dar azi acest lucru se schimbă. 16-19 august este perioada în care, în localitatea Biertan din județul Sibiu, va avea loc prima ediție a festivalului „LUNĂ PLINĂ”, unicul eveniment din România axat în exclusivitate pe cinema-ul horror și fantastic. Pasionații filmelor de groază au ocazia să vizioneze în cadrul festivalului "Lună Plină" mai multe
Prima ediţie a festivalului de film horror şi fantastic "Lună Plină" by http://www.zilesinopti.ro/articole/3304/prima-editie-a-festivalului-de-film-horror-si-fantastic-luna-plina [Corola-blog/BlogPost/97387_a_98679]
-
50 de turiști au oprit la Hotelu Castelului Dracula, unde s-a vizitat și au trăit emoțiile unei farse de butaforie, precum în romanul lui Bram Stoker. În călătoria de întoarcere ne-am oprit la Muzeul memorial “Liviu Rebreanu “, din localitatea Prislop-Năsăud. Aici într-un mic anfiteatru muzeograful prof.Ilovan Valer ne-a expus viața și opera autorului romanului “Răscoala “.În această clădire am vizitat încăperile cu vitrine cuprizând cărți editate în diferite perioade și manuscrise ale lui Liviu Rebreanu. S-
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
prezintă pe Liviu Rebreanu și creația sa în uiniversalitate, circulând în 37 de limbi ale mapamondului. În timpul călătorie prof.Antonia Bodea, prof. Vasile Sfârlea, Titina Nica Țene, Sandu Groza și Al.Florin Țene au ținut șezători literare și expuneri despre localitățile și oamenii de cultură trăitori în aceste zone. Ce-a de a doua zi de documentare s-a încheiat când autocarul a intrat în Cluj-Napoca, și ploaia spăla praful cu amintiri de pe parbriz. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Excursie tematică
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eșelnița, Dubova și Ogradena și pe care le numim datorită unității lor etnografice Microzona Orșova.’’ 2Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare al localităților ce a dus la modificarea peisajului, a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese de port popular, diverse elemente și modalitați decorative ș.a. La stabilirea Microzonei Orșova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
așezări își aveau sedimentate la acea vreme, un model de viață specific al civilizației acestui areal. 3 Așezările au avut de suferit din cauza lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la barajul Hidrocentralei Porțile de Fier I, în mod diferit.4 Localitățile din zonele afectate au fost incluse și în planul de studii, cercetări în vederea salvării și conservării patrimoniului. Între altele, în baza acestora s-au efectuat și achiziții de artefacte reflectând civilizația acestor așezări, păstrate azi în colecțiile Muzeului Regiunii Porților
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
bumbac alb pe fire trase. În același fel este realiztă și (P.1377) având ca decor trandafirul. În legătură cu ciupagele provenite din Clisura Dunării, putem spune că 14 dintre ele, cele care provin de la Ogradena (astăzi o așezare dispărută în urma inundării localității de către apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I) au o valoare documentară deosebită pentru evoluția costumului din zonă la mijlocul secolului XX. 11( P.1462, P.1366, P.1250, P.1160, P.1304, P.1307, P.1302, P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
din Galați a fost botezată ''Acad.Constantin Gh.MARINESCU'', singurul caz din învățământul preuniversitar gălățean în care o instituție de prestigiu poartă numele unui contemporan. Cu siguranță, vom continua demersurile pentru ca și alte personalități gălățene să fie onorate identic în localitățile unde s-au născut sau de care se leagă marte parte din activitatea Domniilor Lor. Biografiile acestora, traduse în trei limbi, vor forma conținutul unor broșuri care vor ajunge pe masa parlamentarilor europeni sau vor fi dăruite oficialităților care ne vor
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
așa cum am precizat și în grupul deschis pe Facebook și care are deja peste 1400 de membri din toate colțurile lumii, un record pentru new-media, să devină ambasadorii județului și totodată membrii Grupului de Inteligență, la care pot apela primarii localităților din zonă pentru consultare. Mai avem intenția creării unor galerii de artă cu lucrările donate de membrii societății, dar și organizarea unor evenimente caritabile unde să-i avem invitați pe profesioniștii din listă, inclusiv evenimente sportive pe mari stadioane, și
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
Pentru cititorii mai tineri , povestea unei curse unice de viteză contra cronometru , vizând stabilirea unui record între două localități importante, poate fi chiar interesantă. De ce s-a ales itinerarul București - Brașov? În primul rând pentru că a fost prima șosea moderna, realizată (de către o companie suedeză) la standardele europene ale momentului, legând rutier Muntenia de Transilvania .Ceea ce nu se mai
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! by http://uzp.org.ro/o-performanta-legendara-80-de-ani-de-la-cursa-de-viteza-auto-bucuresti-brasov/ [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
Brașov, care măsura 175 km, era oarecum diferit față de șoseaua de azi. În primul rând că se trecea direct prin Ploiești, iar de la Brănești șoseaua traversa orașul Câmpina, apoi trecea râul Prahova, intrând în Breaza de Jos, prin Podul Vadului, localitatea Breaza, și se cobora în Comarnic. De asemenea, nu exista nici pseudo-ocolitoarea din Sinaia și nici pasajele rutiere care azi evită trecerile de nivel peste calea ferată... Ceea ce pare în zilele noastre o ciudățenie (o cursă contra-cronometru din București, cu
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! by http://uzp.org.ro/o-performanta-legendara-80-de-ani-de-la-cursa-de-viteza-auto-bucuresti-brasov/ [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
se lansează în cursa unui nou record. Până aproape de Câmpina, timpii săi erau comparabili cu cei realizați de Jean Calcianu pe distanța București-Sinaia. bmw-328 Dar o banală pană îl face să piardă șapte minute, iar la intrarea în Brașov, în localitatea Dârste, un drum în reparație îi mai fură un minut. Dar și așa, Papană și-a depășit spectaculos propriul record, realizând cu zece minute mai puțin decât timpul obținut în urmă cu trei ani. Obsedat de recordul lui Papană, în
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! by http://uzp.org.ro/o-performanta-legendara-80-de-ani-de-la-cursa-de-viteza-auto-bucuresti-brasov/ [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
jandarmii să-i bată pe truditorii pământului care-și apără dreptul la apă și hrană - cum se întâmplă la Pungești -, ne aflăm deja în fața unei trădări de țară. Poporul nu mai poate rămâne indiferent! Românii din Pungești și din alte localități se luptă cu una sau mai multe corporații. Acolo s-a ajuns deja la dictatură. Ce rol joacă politicul în acest context? Corporațiile dictează la ora actuală politicului în cea mai mare parte a lumii. Urmărind doar propriul profit, ele
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
îi dăruiește ei totul. Chiar și viața lui ! - Micki.... A lucrat o perioadă la mine. Fugise din România fiindcă i se-ntâmplase ceva. Era șofer pe o dubiță și cineva l-a rugat să ducă niște pachete undeva,într-o localitate. Doar că pe drum,a avut un accident,s-a răsturnat împreună cu toată marfa și a constatat că pachetele acelea conțineau droguri în cantitate mare. S-a speriat,el nu era obișnuit cu astfel de lucruri ,înainte fusese profesor la
VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454341142.html [Corola-blog/BlogPost/377491_a_378820]
-
pe toloacă, nu se prea organizau alte sărbători. Tineretul se întâlnea la Dionisie Bezrucico, cel mai bogat om din sat, care avea două fete foarte frumoase, una urma să se căsătorească cu șeful de jandarmi. Aici venea și preotul din localitate cu familia sa. Eu ca vecin, eram considerat ca membru al familiei. Și deoarece eram încă mic, eram răsfățat și servit cu turte dulci. Pe timpul românilor era bine de trăit, căci nu plăteai atâtea impozite la stat, dar după ce Bucovina
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni-ii/ [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
cel puțin aceste două evenimente, aceste două treceri!... De ce? Fiindcă noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
de Lefkara, dar n-am reușit să vizitez acest paradis al mâinilor iscusite până de curând, cele câteva ore petrecute aici fiind un prețios dar al copilei mele de Sfintele Rusalii ale anului 2012. Am ajuns relativ repede la Lefkara, localitate situată la 50 de kilometri de Limassol în direcția Larnaca parcurgând o bună bucată de drum pe autostradă iar apoi, de la Agios Theodoros spre munte (respectiv pantele sudice ale Munților Troodos), încă vreo 10-11 kilometri pe un traseu superb. Șoseaua
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Azi, lângă această căsuță s-a ridicat o casă mare, modernă, actuala proprietară păstrând însă casa-document și monument istoric, intactă. Perioadele anterioare invaziei otomane din 1570 au fost benefice pentru dezvoltarea Lefkarei pentru că, de exemplu, în secolul al XVI-lea localitatea era recunoscută ca fiind cel mai mare oraș din Cipru. Prin secolul al XIII-lea, în timpul stăpânirii franceze Lusignan, respectiv în anul 1260, Lefkara a devenit sediul Episcopiei Amathus, una dintre cele patru episcopii de pe insulă, unde după instaurarea stăpânirii
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
a dăruit o broderie similară celei aduse din Cipru de către renumitul pictor. Odată cu invazia otomană din 1570 Lefkara a devenit loc de refugiu pentru mulți locuitori ai insulei care încercau să se ferească de ferocitatea năvălitorilor turci. Cu toate acestea, localitatea a fost una dintre primele ținte ale atacurilor turcești, existând aici dovezi scrise despre atrocitățile nemiloșilor năvălitori. Tot atunci, un mare număr de locuitori au fost sacrificați chiar în incinta Bisericii Sfintei Cruci. Se mai pot vedea și azi în
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
și ale soților lor (argintari). Deși la Lefkara se lucra intens minunata dantelă, constituind principala îndeletnicire a localnicelor înainte de ocupația engleză (1878-1960), profiturile financiare ale acestora erau minime. Primele care au apreciat valoarea lor au fost nobilele englezoaice care vizitaseară localitatea și fuseseră fascinate de frumusețea și finețea articolelor. Cea care a avut curajul să le promoveze în afara granițelor țării - asumându-și toate riscurile care decurgeau din această inițiativă - a fost Theophila Hajiandoni; în 1896,aceasta a adunat broderii din sat
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
UNESCO - patrimoniul imaterial al culturii umanității. Doar două forme de artă tradițională de acest gen - „Leftaritiko” și un alt produs croat - se pot regăsi în listele UNESCO. Când am intrat în Lefkara am parcat mașina în partea de sus a localității, pentru că străzile sunt aici foarte înguste, toate coboară spre Kato Lefkara, adică Lefkara de Jos, care este așezată în același fel, pe coasta muntelui dar înspre baza lui, alături de alte câteva sate din împrejurimi. Parcă sunt niște terase pe care
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
adună apa, zăgăzuită de un baraj. Voiam să ajungem mai întâi la biserică, dar de cum am intrat pe una din străduțele ceva mai largi ale Lefkarei, zeci de magazinașe cu articole artizanale specifice, superbe dantelării lucrate manual, souvenir-uri purtând insemnele localității și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți, sunt și negustori de excepție - ne-au stricat planurile! „HARRYS & MARIA LOIZU” este prăvălioara care te întâmpină de cum intri pe
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
salutul tradițional, și ne-a poftit înăuntru. Pe terasa din fața prăvălioarei puteai admira zeci de broderii în toate culorile și de toate mărimile, expuse cu mare artă alături de alte obiecte tradiționale, umbreluțe dantelate, standuri cu cărți poștale cu imagini din localitate și tot felul de souvenir-uri, care de care mai atractive. Când ne-a auzit vorbind românește nu a fost nevoie să ne întrebe de unde suntem pentru că ne-a salutat cu „Bine ați venit!” în limba română și ne-a spus
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
afinitate vizibilă pentru români ne-a îmbrățișat la plecare, mi-a dat o carte de vizită și câteva ilustrate cu Lefkara, cadou, care m-au impresionat prin mesajul transmis; le alesese ea însăși, astfel: prima, o imagine de ansamblu a localității în care se zărea, spre poalele așezării, casa ei, o alta cu biserica și a treia, cu obiecte meșteșugite de locuitorii Lefkarei. Așa mi s-a confirmat pentru a nu știu câtea oară care sunt lucrurile cele mai importante din
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
încât ți-este imposibil să-i refuzi. Pentru a ajunge la biserică trebuia să coborâm. După cum am mai amintit, tot satul este așezat în pantă, unele străduțe chiar coboară abrupt, altele sunt cu scări, construite din aceeași piatră emblematică pentru localitate și zonă și, aș putea spune că și pentru Cipru. În fața unei clădiri superb vopsite în galben și cu tâmplăria în albastru - care se vedea clar că a fost recondiționată recent, ne-am intersectat cu un grup de turiști americani
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]