1,327 matches
-
3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul și să aibă alte valori morfologice decât cele din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: său, lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, se întoarse, eu, așa. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o locuțiune și un substantiv colectiv. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului domni și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de dificultăți ale limbii române. București: Editura Coresi. Avram, M. (1997). Gramatica pentru toți. București: Editura Humanitas. Bally, C. (1965). Linguistique générale et linguistique française. Quatrième édition revue et corrigée. Éditions Francke Berne. Berg, I. (2004). Dicționar de expresii și locuțiuni. București: Editura Vestalia. Bertea, M. (1993). Gramatica explicativă a limbii române, Partea a doua. Chișinău: Ministerul Științei și Învățământului. Bidu Vrănceanu, A., & Forăscu, N. (1988). Cuvinte și sensuri. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban & Evseev, 1978, p.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban & Evseev, 1978, p. 121; Zugun, 2000, p. 33
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban & Evseev, 1978, p. 121; Zugun, 2000, p. 33 etc. 44 Cf. Zugun, 2000, p. 33. 45 Vezi Dimitriu, 1999, pentru realizările perifrastice ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dănilă, 2011 etc. 137 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1243 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, p. 572 ș.u.; Gramatica II, 2005, p. 238 ș.u. etc. 138 Pentru toate părțile de vorbire, se are în vedere și realizarea perifrastică (prin locuțiune). 139 Pentru repere importante în teoria stilului, cf. Irimia, 1999, pp. 35-58; Miller, 1959, pp. 165-174 etc. 140 Cf. Zafiu, 2003; Irimia, 1999; Coteanu, 1985; Irimia, 1984; Iordan, 1975; Coteanu, 1973; Miller, 1959 etc. 141 Preponderent, după Irimia, 1984. 142
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintagma de bază poate fi și liberă). Dăm, deocamdată, doar câteva exemple românești relevante pentru ceea ce înseamnă condensare lexico-semantică: sintagmele stabile pătlăgică roșie și pătlăgică vânătă au devenit roșie, respectiv vânătă; calitate "caracteristică pozitivă, însușire bună" (folosit mai ales în locuțiunea de calitate) a rezultat prin condensarea sintagmei calitate bună sau bună calitate; kaizer "piept de porc fiert și afumat" provine din germ. Kaiser[fleisch] "idem"; triplu "triplusalt" < triplu[salt]. Cuvintele formate prin condensare lexico-semantică așa cum am definit-o mai sus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a exprimării, a grabei în exprimare și mai ales nevoii de expresivitate, motiv pentru care e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise", se dau roșie (< pătlăgea roșie), vânătă (< pătlăgea vânătă), o turcească (o cafea turcească), tânăr de condiție (< tînăr de bună condiție) etc., dar și de când lumea (< de când există lumea), cum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și inconfundabil. El a fost, de altfel, întrebuințat, în formulări cum sunt "condensarea unei expresii analitice", "condensarea semantică" sau "condensarea unor expresii frecvent utilizate", pentru a denumi una dintre cauzele schimbărilor semantice, și anume omisiunea unor fragmente de expresii și locuțiuni și reținerea unor elemente care își modifică astfel înțelesul (Șerban Evseev, p. 156); această accepție îl apropie destul de mult de aceea cu care îl folosim noi. Termenul a fost adoptat și de alți cercetători români, de exemplu în unele lucrări
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Mo < M[agyar]o[rszág] "Ungaria"; rom. c/val < c[ontra]val[oare]; d.a. < d[upă-]a[miază]; m/n < m[oto]n[avă]; N-E < n[ord]-e[st]; S-V < s[ud]-v[est]; c) sintagme stabile, inclusiv locuțiuni: engl. BTW (abreviere folosită în rapoarte și comunicări scrise, pe suport de hârtie sau electronic, în afaceri, administrație, școli etc.) < b[y] t[he] w[ay] "apropo, fiindcă veni vorba"; NY < N[ew] Y[ork]; fr. c.c. < c[opie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însă și alte accepții 68), ca fiind format dintr-un element determinat și unul sau mai multe determinante, ca "unitate semantico-sintactică stabilă, formată dintr-un grup de două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare; p. ext. locuțiune, expresie" (DEX, cf. Dobridor), ca "structură binară formată dintr-un termen regent și unul subordonat" (TLG, p. 232), ori ca "cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic, (...) alcătuită dintr-un centru lexical (cuvânt cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
intră un cuvânt determinat și unul sau mai multe determinante, de cele mai multe ori cu rol de atribut" (Graur, IL, p. 168); "sintagma se identifică, în mod obișnuit, în planul gramatical, cu un cuvânt compus (care are componentele nesudate), cu o locuțiune sau cu o parte de propoziție" (Dobridor, s.v. sintagmă). Există însă și o accepție mai largă a grupului sintactic, care include și îmbinările coordonatoare. Potrivit unei definiții devenite clasice în lingvistica românească, "grup sintactic este orice combinație de două sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și din cele afirmate la p. VIII: "reducerea (...) la numai unul din termenii compusului: tele pentru televiziune (...) e trunchiere". Aceeași lucrare cuprinde o erudită expunere a deosebirilor existente între cuvintele compuse și grupurile sintactice, în rândul cărora se află și locuțiunile, ca tip particular de grup sintactic stabil "care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. Între locuțiuni și grupurile sintactice nelocuționale nu se poate trage o linie netă de demarcație: unele exemple întâlnite se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
erudită expunere a deosebirilor existente între cuvintele compuse și grupurile sintactice, în rândul cărora se află și locuțiunile, ca tip particular de grup sintactic stabil "care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. Între locuțiuni și grupurile sintactice nelocuționale nu se poate trage o linie netă de demarcație: unele exemple întâlnite se plasează într-o zonă intermediară, situată la limita dintre cele două categorii" (p. 9). La fel de complicată este adesea și delimitarea compuselor de grupurile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu se poate trage o linie netă de demarcație: unele exemple întâlnite se plasează într-o zonă intermediară, situată la limita dintre cele două categorii" (p. 9). La fel de complicată este adesea și delimitarea compuselor de grupurile sintactice stabile, inclusiv de locuțiuni, de vreme ce în majoritatea cazurilor structura lor (inclusiv topica) este identică (fiind analizabilă tot într-un cap și unul sau mai mulți modificatori), iar semantismul lor este la fel de unitar. Nici măcar aplicarea concomitentă a mai multor criterii, referitoare la comportamentul sintactic, la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
orizontal", Stellung "situație, poziție, așezare, aranjare"); lat. ficatum "ficat" < [jecur] ficatum "ficat de gâscă îngrășată cu smochine" (jecur "ficat", ficatum "(îngrășat) cu smochine, de smochine" [der. de la ficus "smochină"]); rom. flagrant "infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei" (mai ales în locuțiunea a prinde pe cineva în flagrant "a prinde asupra faptului, în momentul săvârșirii infracțiunii") < flagrant [delict] "idem"; tc. înv. funduklı "monedă otomană de aur imprimată cu imaginea unor alune" < funduklı [altın] "idem" (funduklı, mod. fındıklı "cu alune", altın "monedă de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a blestema, a ocărî" < fire[-ar] sau fire[-ai] [al dracului, al naibii, al răului], deci într-o imprecație redusă la verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival Unele exemple românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din care a fost omis verbul central și a fost reținut complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]