2,037 matches
-
și autoritatea tatălui, locurile de întâlnire ale tinerilor unei comunități. În documentele păstrate în condicile de la Mitropolie sunt prezente întotdeauna câteva elemente indispensabile pentru acest tip de analiză. Fie că este vorba de un proces de divorț sau de desfacerea logodnei, de un proces pentru restituirea zestrei sau pentru tutela copiilor, actorii își declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de către soțul ei, cu cosițele pe spate, cu capul descoperit și prin să în horă ca o „fată mare“, fără să țină cont că numai are dreptul să participe la astfel de petreceri, fiind femeie măritată.Petrecerile de nuntă sau logodnă sunt ocazii perfecte pentru întâlnirea tinerilor unei comunități. Astfel la logodna lui Ioniță bărbierul cu Ilinca, fata unchiașului Chirilă, au participat o serie de flăcăi și fete care au che fuit toată nopatea cu „jocuri și băuturi“. alegerea partenerului se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin să în horă ca o „fată mare“, fără să țină cont că numai are dreptul să participe la astfel de petreceri, fiind femeie măritată.Petrecerile de nuntă sau logodnă sunt ocazii perfecte pentru întâlnirea tinerilor unei comunități. Astfel la logodna lui Ioniță bărbierul cu Ilinca, fata unchiașului Chirilă, au participat o serie de flăcăi și fete care au che fuit toată nopatea cu „jocuri și băuturi“. alegerea partenerului se poate în scrie în schema propusă de A. Burguière, și anume
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
na Văcă res cu are numai 15 ani atunci când se mărită după banul Mi hai Cantacu zi no. La rândul său, boierul Cantacuzino își mări tă fiica la 14 ani, în timp ce ginerele tocmai împlinise 19 ani, după cum reiese din document. logodna se făcuse cu mult timp în urmă, cele două familii așteptând până „la anul 1769, luna lui noiemvre“ pentru ca băiatul să împlinească vârsta de 19 ani și pentru a se putea să vârși cununia. O că să torie cu nepo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
balcanice, dar de confesiune ortodoxă. Astfel, căsătoriile mixte apar deseori în documente: grecii, sârbii, bulgarii și rușii stabiliți în București sau în alte zone ale țării subscriu la valorile ortodoxiei și recunosc competența Bisericii ortodoxe române în probleme legate de logodnă, căsătorie sau divorț. femeile știu să se folosească de acest mic pretext și, pentru a grăbi procesul de divorț, pe lângă adevăratul motiv, strecoară și așa zisa erezie a soțului descoperită din întâmplare la câțiva ani de la căsătorie, atunci când oricum lucrurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară. Se observă că numai este suficientă citirea actului în fața martorilor de la logodnă și a preotului, cel care redactează actul și oficiază ceremonia religioasă a logodnei, ci are loc o deplasare de autoritate dinspre cercul familial (familie, rude, prieteni, vecini) către o „instituție publică“. Autoritatea acestei „instituții“ este înscrisă și pe document: „cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară. Se observă că numai este suficientă citirea actului în fața martorilor de la logodnă și a preotului, cel care redactează actul și oficiază ceremonia religioasă a logodnei, ci are loc o deplasare de autoritate dinspre cercul familial (familie, rude, prieteni, vecini) către o „instituție publică“. Autoritatea acestei „instituții“ este înscrisă și pe document: „cu adeverința Logofeției Mari a Dreptății“, se adaugă la sfârșit după toate celelalte înscrisuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are de făcut. El scrie, ajutat probabil de soție, semnează singur fără să aibă nevoie de martori, având în vedere autoritatea numelui său și dre gă to ria pe care o ocupă în apara tul statului. După căsătorie sau la logodnă, el in ter vi ne în funcție de pretențiile viitorului său ginere. Cel de-al doilea tip de act dotal este cel elaborat în interiorul clasei populare. Aici si tua ția se schimbă aproape complet. săraci tot timpul și fără banii necesari unei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre apare ca un document elabrato în pripă și sub presiunea momentului, textul scris lăsând să se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența și influența sa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai mult din moment ce s-au îndurat să le ia fiicele în căsătorie. Nu că ar fi urâte, bolnave sau leneșe, au auzit numai lucruri bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ia fiicele în căsătorie. Nu că ar fi urâte, bolnave sau leneșe, au auzit numai lucruri bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți în seara cu pricina de aburii alcoolului și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ea marcată. Momentul căsătoriei unei fete constituie un eveniment deosebit căruia i se acordă toată atenția și importanța cerute. La 14 februarie 1759 și 20 decembrie 1774, adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu cu soția sa Stanca care cedează la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu cu soția sa Stanca care cedează la logodnă „partea mea de moșie zestre Du mitri (fata poartă numele de Dumitra) și gineri-mieu Dumitru“. martorii acestei tranzacții sunt câțiva vecini și prieteni, fiecare purtând în dreptul numelui particula „logoditor“. Cele două mo men te importante pregătitoare ale nunții - zestrea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
partea mea de moșie zestre Du mitri (fata poartă numele de Dumitra) și gineri-mieu Dumitru“. martorii acestei tranzacții sunt câțiva vecini și prieteni, fiecare purtând în dreptul numelui particula „logoditor“. Cele două mo men te importante pregătitoare ale nunții - zestrea și logodna - sunt gândite împreună. Ca act public, logod na necesită participarea unui număr cât mai mare de persoane pentru a da credibilitate actului, în absența unor registre parohiale, dar și pentru că devine o sărbătoare pentru orice familie. Printre martorii logoditori ai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se însărcinează cu redactarea foii de zestre, „cu zisa și învățătura numiților socri“, iar aceștia își puneau doar degetele „în loc de pecete“. Martorii au o tri plă funcție: dau credibilitate do cu men tului, par ti ci pă la ospățul de logodnă, se pun chezași pentru cele două părți. Ei garantează, atât prin prezența lor fizi că, cât și prin semnătura din act, că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au mai făcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin prezența lor fizi că, cât și prin semnătura din act, că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au mai făcut, că cele două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
promisiuni nu s-au mai făcut, că cele două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator economic, o mărturie asupra civilizației materiale din epocă. Lectura numeroaselor foi de zestre oferă nu numai informații de natură economică, ci și detalii asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tot ro șie, dar „cu florile în natural“ sau între „cer cei de aur cu zmaragduri cu trei picioare de balașuri“ și „cer cei dă aur cu zmaragduri verzi cu picioarele dă mărgăritar“. zestrea - între promisiune și realitatea Du pă logodnă, ginerele primește foaia de zestre, dar lucruri le intră în casa sa abia cu oca zia nun ti rii, când mireasa se mută în casa soțului. Livrarea zestrei are loc în cadrul unui ritual specific așa cum se întâmpla în Italia sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o adeverință de predare ca semn al finalizării conflictului sau ca asigura re „că le-am dat și cum că nu mai are a cere ni mic de la mine“. Vânătorii de zestre Trimiterea foii de zestre, a doua zi după logodnă, semnifică refuzul bărbatului de a duce mai departe contractul încheiat, motive diverse fiind invocate. Cel mai adesea se leagă de dorința de a cere mai mult, de a-și șantaja viitorul socru. Istoria unei familii, unde dispunem de toate piesele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în epocă. În primul rând, că muma lor una zice și alta face, cu alte cuvinte lor le-a promis că va opri această nuntă și „pe sub cumpătu și în taină“ se grăbește s-o împlinească, să vârșind chiar și logodna: „și unde ne-am po menit, unde logodesc pe sora noastră cu ierologhie tot cu mai sus numitul“. Aceste fapte demonstrează că mama nu poate fi de încredere, nu poate administra o familie, un patrimoniu. Comportamentul ei i-a convins
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de n-ar fi avut de unde, nu ar fi dat. Așa dar, și această acuzație cade. Măritișul trebuie să aibă loc în orice condiții, căci în joc este nu numai onoarea fetei, ci și a celorlalte încă nemăritate, pentru că după logodnă, Eftimie a început să-și vizite ze viitoarea mireasă cu acordul părinților și sub privirile vecinilor. Ruperea logodnei ar provoca zvonuri și bârfe cu privire la reputația bietei fete. Și ce mai încolo și-ncoace, nunta trebuie să se facă, de oare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să aibă loc în orice condiții, căci în joc este nu numai onoarea fetei, ci și a celorlalte încă nemăritate, pentru că după logodnă, Eftimie a început să-și vizite ze viitoarea mireasă cu acordul părinților și sub privirile vecinilor. Ruperea logodnei ar provoca zvonuri și bârfe cu privire la reputația bietei fete. Și ce mai încolo și-ncoace, nunta trebuie să se facă, de oare ce șer tă rea sa cheltui se o grămadă de timp și de bani cu pregătirile. Apoi Ef
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stup de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]