KorAP: Find »[drukola/base=lopată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...66 >

1,634 matches

Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10); drum (10); întuneric (10); sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică (7); hău (7); lopată (7); negru (7); gunoi (6); mică (6); capcană (5); căzătură (5); pericol (5); săpătură (5); teamă (5); baltă (4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă (3); deces (3); de gunoi (3); piedică (3); accident (2); asfalt (2

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
cinste (3); dăruire (3); frumoasă (3); greutate (3); luptă (3); necesitate (3); pămînt (3); sapă (3); travaliu (3); brățară de aur (2); brută (2); cîmp (2); datorie (2); distracție (2); dragoste (2); extenuare (2); folositoare (2); forță (2); lagăr (2); lopată (2); a lucra (2); mult (2); nașpa (2); necesar (2); om (2); plătită (2); profesie (2); progres (2); putere (2); răbdare (2); rezultat (2); rutină (2); străduință (2); șantier (2); școală (2); șomaj (2); trai (2); ușoară (2); venit (2

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
dungi; duritate; energie; exotic; falangă; falange; fată; pe față; fericire; fioroasă; frunză; fund; la fund; gest; ghicit; gingașă; greșeală; greu; grijă; groasă; Hawai; imprudent; inel; isterie; iute; început; închisă; încredere; îndrăzneală; înjosire; învățare; limită; linia vieții; liniile vieții; lipește; localitate; lopată; lovește; a lovi; lovi; lovire; lovitură, durere; lovituri; lungă; machiaj; mîncare; a mîngîia; mîngîie; moale; moralitate; mulțumire; muncitoare; necaz; nesimțire; neted; obraznic; ochi; oglindă; om; organ; orice; palmă; persoană; pisică; pișcă; pleosc; plesnire; prieten; prindere; rău; rece; recunoaștere; ruptură; rușine

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
cîmp; clacă; comunicat de presă; concediu; concentrare; construcție; copil; creativ; creier; cumsecade; curte; decizie; demn; deschidere; dorm; echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate; nefăcută; neplăcere; neplictisit; nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
bulgăre; bună; caldă; căldură; catifea; cauciucuri uzate; chiseliță; climă; cocă; cocaină; coco; cristalină; cros, Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum; gheață, frig; gheață; gingășie; haină; iarna; imaculat; îngheț; joacă; lemne; leu; lină; lopată; magnifică; mașină; minune; miracol; Moș Crăciun; multă; natură; nea, ninsoare; neagră; negru; nevoie; ninge; nins; orbire; pasăre; peisaj; nu-mi place; plăcere; praf; precipitații; primăvară; proaspătă; pufoasă; pufos; puhavă; răceală; răcoare; roșie; roșu; safir; schiuri; sclipire; severitate; snow; sport; stare

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

întreb dacă tu ești gropar de filosofie... sau faci filosofia groparului...! Groparul: Eu nu fac filosofie..., eu doar vorbesc filosofie... Groapa pentru mine e un fel de... academie a tăcerii... Dacă ar fi să-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav:...Și, mai departe... Groparul: Numai tu crezi în aceste exigențe... Și tocmai asta de înfurie... te

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

se bată de-a crăpa." După ce au rostit vraja, fetele iau apă în gură, merg acasă, iar din făină și din apa adusă fac o turtiță pe care o coc în "gura cuptorului; după ce s-a copt, o iau cu lopata și o pun în mijlocul casei sau pe prag; dacă o mănâncă mâța sau câinele, fata se va mărita, în caz contrar, nu.365 După toate aceste practici magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care s-a pus în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata pe care s-a pus colacul, o ridică asupra pomilor și strigă: Cum e cuptorul și lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii ,plini de poame."407 Ca și în Bucovina, și în alte țări europene, cum ar

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata pe care s-a pus colacul, o ridică asupra pomilor și strigă: Cum e cuptorul și lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii ,plini de poame."407 Ca și în Bucovina, și în alte țări europene, cum ar fi Suedia și Danemarca, colacul de Crăciun se păstrează până primăvara, atunci fiind sfărâmat și amestecat cu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
adus acasă, nu se pune niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
dați / Ori de nu, nici unul de noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."141 Orația specifică momentului "Iertăciunii" reface dimensiunea existențială, din perspectiva

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
dați / Ori de nu, nici unul din noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165

din țară. Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, Pentru cântecul tău țintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tău pus

NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Dacă la Tudor Arghezi opreliști transcendentale fac efortul insuficient, la Nichita Stănescu sentimentul tragicului este generat de așteptare, de neputință, într-un peisaj expresionist: "și plouă mărunt, topind pământul/ sub oasele albe, și nu pot să aleg.../ Stau cu o lopată în mână, între două gropi,/ și nu pot, în ploaia măruntă/ să aleg prima pe care voi astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana" urcă în zonele reci, propice creației. Trimiteri se pot face la Eminescu, la poezia lui G. Călinescu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape lumea de ispită. La

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci mămăliga în moară, nu te mai saturi; dar afară te saturi. Mămăliga și pînea să n-o

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
sat, se zice că în curînd mai moare și altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
bine să ieie un tort* nezolit, să-l opă rească și să se înfășure cu el peste coapse, și apoi se va înconjura pericolul. Dacă este pericol ca vreo femeie sau vită să piardă, apoi se ia și se rade lopata de pîne, însă nu spre coadă, și se amestecă aceea ce s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face să

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și lopată, ca să aibă parte de morți. Dacă la o fată mică îi cresc întîi dinții de sus, ea se va face preuteasă, iar dacă copilului îi cresc întîi dinții de sus, apoi el se va face preut. De mergi la drum

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643

geniu și nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun

Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178

varul este stins, el mai păstrează încă anumite proprietăți caustice. • Când împrăștiați varul, împărțiți terenul pe care lucrați în porțiuni mai mici, de aproximativ un metru pătrat fiecare. Întindeți apoi varul, cântărit în prealabil, în funcție de nevoile solului dumneavoastră, cu ajutorul unei lopeți cât mai uniform posibil, într-un strat de până la 8 cm. • Dacă împrăștiați var pe terenul dumneavoastră evitați să puneți și gunoi de grajd în aceeași perioadă, deoarece combinația gunoi/var poate determina emanații de azot care dăunează plantelor din

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]