40,824 matches
-
al bărbaților și al femeilor există diferențe semnificative din punct de vedere statistic, în sensul că, în timp ce la bărbați predomină studiile superioare, la femei predomină studiile primare și medii (p = 0,03). Indicele de masă corporală mediu al pacienților din lotul de cercetare a fost de 30,436 ± 4,19 kg / m², între bărbați și femei neexistând diferențe importante statistic (p = 0,68). În funcție de indicele de masă corporală, am constatat că în lotul de cercetare 10,8% din pacienți (12 pacienți
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Indicele de masă corporală mediu al pacienților din lotul de cercetare a fost de 30,436 ± 4,19 kg / m², între bărbați și femei neexistând diferențe importante statistic (p = 0,68). În funcție de indicele de masă corporală, am constatat că în lotul de cercetare 10,8% din pacienți (12 pacienți) sunt normoponderali, 31,5% (35 pacienți) sunt supraponderali și 57,7% (64 pacienți) sunt obezi. În lotul de studiu am obervat că între bărbați și femei nu există diferențe importante statistic în funcție de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
diferențe importante statistic (p = 0,68). În funcție de indicele de masă corporală, am constatat că în lotul de cercetare 10,8% din pacienți (12 pacienți) sunt normoponderali, 31,5% (35 pacienți) sunt supraponderali și 57,7% (64 pacienți) sunt obezi. În lotul de studiu am obervat că între bărbați și femei nu există diferențe importante statistic în funcție de apartenența la aceste categorii (p = 0,47). Circumferința abdominală în lotul de studiu a fost în medie de 108,23 ± 9,99 cm la bărbați
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
31,5% (35 pacienți) sunt supraponderali și 57,7% (64 pacienți) sunt obezi. În lotul de studiu am obervat că între bărbați și femei nu există diferențe importante statistic în funcție de apartenența la aceste categorii (p = 0,47). Circumferința abdominală în lotul de studiu a fost în medie de 108,23 ± 9,99 cm la bărbați și de 96,24 ± 9,98 cm la femei, diferența dintre talia bărbaților și cea a femeilor fiind semnificativă statistic, de 11,92 cm CI: 8
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
99 cm la bărbați și de 96,24 ± 9,98 cm la femei, diferența dintre talia bărbaților și cea a femeilor fiind semnificativă statistic, de 11,92 cm CI: 8,17-15,80 cm 95% și p = 0. Procentul bărbaților din lotul de studiu cu talia groasă adică cu o circumferință abdominală (CA) mai mare de 102 cm a fost de 67,4% (31 pacienți), iar restul de 32,6% (15 pacienți) au avut talia sub 102 cm. În cazul femeilor, cele
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
talia groasă de peste 88 cm au predominat 78,5% (51 paciente), restul de 21,5% (14 paciente) având talia sub 88 cm. Diferența dintre procentele bărbaților și femeilor cu talia groasă nu a fost relevantă statistic (p = 0,19). În lotul de studiu 73 de pacienți erau nefumători reprezentând 65,8% din lot, 24 erau foști fumători, adică 21,6% și restul de 14 au fost reprezentați de fumători corespunzând la 12,6%, deci se observă o pondere crescută a nefumătorilor
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de 21,5% (14 paciente) având talia sub 88 cm. Diferența dintre procentele bărbaților și femeilor cu talia groasă nu a fost relevantă statistic (p = 0,19). În lotul de studiu 73 de pacienți erau nefumători reprezentând 65,8% din lot, 24 erau foști fumători, adică 21,6% și restul de 14 au fost reprezentați de fumători corespunzând la 12,6%, deci se observă o pondere crescută a nefumătorilor care este și semnificativă statistic (p = 0). Calitatea de fumător prezintă diferențe
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu analizorul Architect c8000 prin metoda turbimetrie, iar insulinemia cu analizorul Immulite prin metoda de chemiluminiscență în cadrul laboratorului de analize medicale AUSTROMED. În cadrul vizitei a treia am calculat riscul de boală coronariană conform criteriilor ghidului NICE pentru angina stabilă. În cadrul lotului de studiu am descoperit prezența procesului de ateroscleroză evidențiată prin valori crescute ale IMT de peste 0,9 mm la 35,14% dintre pacienți, iar restul de 64,86% de pacienți la care IMT a fost mai mic de 0,9
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
27,93% fără prezența altor plăci ateromatoase și 36,94% la care am descoperit prezența plăcilor ateromatoase la nivelul arterei carotide interne cu potențial emboligen important. Grosimea intimă medie carotidiană exprimată în mm s-a corelat pozitiv la nivelul întregului lot de pacienți cu vârsta acestora (r 0,35 și p 0), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,47 și p 0), cu tensiunea arterială diastolică (r 0,21 și p 0.,02), cu diferența tensională dintre brațe (r 0,513
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cel mai potrivit de predicție al bolii coronariene ischemice am utilizat curbele ROC și am comparat AUC (area under the curve - aria de sub curbă) pentru fiecare model în parte, atât pentru ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al bolii coronariene ischemice conform criteriilor NICE a înregistrat o AUC de 0,764. În cadrul celui de-al doilea model evaluarea riscului de boală coronariană prin prisma IMT a determinat o AUC de 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
creștere a gradului de predicție a bolii coronariene aterosclerotice, AUC devenind 0,819, ceea ce cores punde celei mai bune metode de predicție dintre cele trei modele. Deși modelul de predicție al bolii coronariene aterosclerotice cel mai eficient în cazul întregului lot de pacienți a fost reprezentat de cel de-al treilea în care evaluarea procesului de ateroscleroză prin ecografia carotidiană a luat în considerare atât IMT, cât și plăcile de aterom de la nivelul arterelor carotide interne, diferența semnificativă statistic s-a
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de aterom în predicția bolii coronariene aterosclerotice. Între modelul unu și doi nu există diferență din punct de vedere al AUC semnificativă statistic p = 0,14 și nici între al treilea și primul p = 0,26. Deoarece vârsta medie în lotul de cercetare a fost în jurul a 65 de ani, am împărțit pacienții în două grupe, prima grupă formată din cei cu vârsta sub 65 de ani și a doua grupă formată din cei peste 65 de ani, la care am
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
p = 0,02, în timp ce diferența dintre dintre primul model și al treilea p = 0,14, sau al doilea și al treilea p = 0,08 nu are semnificație statistică. Distribuția bolii coronariene ischemice și a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 42,34% pacienți cu BCI fără AOMI, 26,13% pacienți ce prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73% pacienți ce nu prezentau nici BCI și nici AOMI
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cardiovasculare aterosclerotice cea mai mare este reprezentată de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală cardiovasculară (30%) a fost semnificativ statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală cardiovasculară (30%) a fost semnificativ statistic crescută față de 0,50 de partea celor cu boală cardiovasculară (p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă alcătuită din 31 de pacienți cu arteriopatie periferică a fost echivalentul a 27,9% din
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă alcătuită din 31 de pacienți cu arteriopatie periferică a fost echivalentul a 27,9% din lotul de studiu. În primul grup media de vârstă a fost de 63 ± 8,43 ani 95% CI: 60-66
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă alcătuită din 31 de pacienți cu arteriopatie periferică a fost echivalentul a 27,9% din lotul de studiu. În primul grup media de vârstă a fost de 63 ± 8,43 ani 95% CI: 60-66 ani, în cel de-al doilea grup a fost de 67,55 ± 8,53 ani 95% CI: 65,05-70,06 ani, iar
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
arterelor carotide interne față de utilizarea doar a grosimii intimă-medie carotidiană, atunci puterea modelului de predicție crește semnificativ statistic atât în cazul bolii coronariene aterosclerotice (p < 0,0001), cât și al arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (p = 0,01). Pentru întreg lotul de pacienți cea mai eficientă metodă de predicție a bolii coronariene ischemice a fost ecografia carotidiană prin măsurarea atât a IMT pe artera carotidă comună, cât și prin determinarea plăcilor ateromatoase de la nivelul arterelor carotide interne, dar diferență semnificativă statistic
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
gradul de corelare cu arteriopatia periferică a crescut, fapt dovedit și de compararea curbelor ROC în cazul celor două modele. Datorită etiologiei comune aterosclerotice, între boala cardiacă ischemică și arteriopatia aterosclerotică de la nivelul membrelor inferioare a existat corelație statistică în lotul de studiu (r = 0,336 și p 0). Astfel am observat că în grupul pacienților cu boală coronariană ischemică ponderea cazurilor de arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară celei din grupul fără boală coronariană ischemică, ceea ce demonstrează evoluția
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
mare întrebare e ce s-ar fi întîmplat cu scriitorul Dostoievski, veșnic strîmtorat și lucrînd pentru a-și rezolva problemele financiare, dacă ar fi spart vreodată banca, la ruletă? Caragiale al nostru, obsedat și el de noroc, descrie în Două loturi coșmarul absolut al jucătorului. Lefter Popescu, personajul său, împăcat cu ghinionul său de o viață, joacă în asociere cu un prieten. Află că a cîștigat, dar nu mai găsește biletele de loterie, asta după ce își dă demisia de la slujbă. Cînd
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
ca pe un cazan vulcanic în plină fierbere. Cu excepția laponilor care și-l închipuie ca pe un câmp nesfârșit de ghețuri întunecate. Imageria populară vede Iadul ca foind de diavoli înzestrați cu furci, suliți și sfârâiace, luând în primire vaste loturi de păcătoși în cădere liberă, goi pușcă - odată trecuți dincolo nu luăm cu noi nimic, nici măcar costumul negru din sicriu - și, în chipul cel mai firesc, absolut îngroziți. Femeile, mai cu seamă. Asta, fiindcă cele ce urmează să li se
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
prin folosirea intensivă a spațiului existent în granițele localității, urmată de o dezvoltare extensivă moderată. În Vama Veche însă avem o dezvoltare haotică (extensiv-intensivă pe fondul unei cereri neacoperite) prin modificarea granițelor satului prin extindere și prin utilizarea intensivă a loturilor de pământ pentru construcții” (Tașcu-Stavre, 2013, pp. 1253). Practic fața celor două sate se va schimba în toți acești ani atât prin extinderile succesive ale granițelor localităților, cât și prin nivelul de înălțime sau densitatea clădirilor nou-apărute. Potrivit datelor statistice
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]