3,576 matches
-
atenția celorlalți exilați și a confraților de acasă. Discuția acestor cinci scriitori, căci e vorba și de scriitori, nu doar de cărțile lor, este luminoasă în multe momente pentru destinul și înțelesul operei lor, pentru că Eva Behring este un analist lucid și informat, care frecventează literatura română ca un profesionist român de peste patru decenii, avînd în plus și detașarea și spiritul sintetic care lipsește uneori analizelor noastre; am însă impresia că materia aleasă pentru această analiză nu este întotdeauna capabilă să
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
rânduri deputat independent), sau vestita butadă atribuită ziaristului: "Cei mai mulți bani i-am câștigat nu pe ce am publicat, ci pe ce nu am publicat". Aura de legendă a fost crescută de Marin Preda: în Delirul, "marele ziarist" apare ca un lucid ce contrazice în discuție cu "al lui Parizianu... "deciziile lui Antonescu și se apără cu pistolul în mână, pe scările locuinței sale, de legionarii veniți să-l pedepsească, în ianuarie 1941, ca apărător al evreilor. Victor Frunză continuă această temă
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
încremenite în mișcări hieratice, priveliști mentale și fizice, poemele lui Bunaru au delicatețea unor haiku-uri și zveltețea unor plante de primăvară... Un vag bacovianism direcționează poemul înspre o zonă a nostalgiei și a tristeții difuze pe care, apoi, conștiința lucidă, postmodernă, le transformă în imagini și sunete relativizatoare. Mircea Mihăieș Flori vorbe și întâmplări la Wolfsberg Domnul Ludwig ne-a avertizat misterios că florile vineții din curte ce au ajuns până la ferestre sunt otrăvitoare și a subliniat asta cu o
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
egalități" din punctul inițial. Numai că, în câmpul artei, nu există egalitate, după cum nu s-a inventat o teorie capabilă să substituie creația personală, unică, fără numitor comun. De acest fapt au început să se convingă și ,optzeciștii" (cei mai lucizi dintre ei), care tot mai frecvent, în ultima vreme, renunță la perspectiva cenaclistă asupra literaturii, în favoarea unei abordări cu miză pronunțat individuală. Rămâne un corpus teoretic, doctrinar, însă acesta e retras în fundal, diminuat ca pondere și semnificație, lăsând să
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
de a lua lucrurile altfel decât le impunea firescul lor și de a jongla cu ele, nu lipsit uneori de haz, dar un haz adesea destructiv, încărcat de malițiozitate; toate acestea mergând mână în mână cu capacitatea de a fi lucid și rezonabil și de a da dovadă de un spirit ascuțit de observație. Astfel de contradicții se confruntau lăuntric, sporind coeficientul de neliniște care nu-l părăsea niciodată. Ca să se înțeleagă cât de departe putea să meargă Frunzetti punându-și
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
interioare, sau chiar ca o pură virtualitate. Deși, la prima vedere, toți fac peisaj, în realitate, în primul caz, în acela al trediționalismului propriu-zis, pictorul consemnează doar și se supune unui dat ,,obiectiv", în vreme ce în ultimul caz, acela al situării lucide, el își domină modelul, proiectează asupra lui conștiința propriilor acțiuni și îl reorganizează ca într-un ceremonial proaspăt al creației. Chiar dacă, uneori, diferențele de percepție pot părea minimale, diferențele de fond sînt uriașe. Iar această diferență nu măsoară atît distanțele
Peisajul, experiență spirituală (simpozionul de la Ipotești) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11102_a_12427]
-
ar fi constituit un derapaj de la perpetua, definitiva ,dezangajare" a ,diletantului", un atentat la statutul său de elegantă disponibilitate. Despărțit de lumea concretă în care a trăit printr-o inadaptabilitate nativă poate, dar cu siguranță dezvoltată printr-un tenace exercițiu lucid, de factură stoic-sceptică, Mateiu s-a plasat, compensator, în universul personajelor sale, toate aparținînd în fond speciei ,diletantului", în pofida trăsăturilor lor uneori acut diferențiale. Nici unul dintre ele nu are o specialitate, o profesie, o ocupație din a cărei retribuție să
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Citesc o poveste foarte frumoasă, frumoasă pentru că e adevărată. Am și făcut cunoștință cu Victor și cu mama lui, precum și (în dimineața asta) cu dr. Prudent. Eu mă aflu la Vergy, în loc de Posada, unde dumneavoastră nu sunteți. Mulțumiri pentru scriitura lucidă, pentru proza ,pură și viguroasă" - e un citat a cărui proveniență am să v-o dezvălui. Și mulțumesc, mai ales, pentru că mă mai scoateți în lume. Simt nevoia. ,Ei" se văd și discuția continuă. Eu am, însă, cartea dumneavoastră, în
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Din întregul fragment reiese, cu suficientă claritate, un anumit model mental al autorului, un construct mai degrabă psihologic decât critic. Pare de la sine înțeles că o femeie își transferă în scris ,trăirile", arderile, instinctele și sentimentele; în timp ce bărbatul, rațional și lucid, face distincțiile cuvenite între viață și text, transformându-și opera într-o epură a cerebralității. Hazul unei asemenea diviziuni este enorm. Nu numai că Hortensia, marea doamnă a prozei noastre, ar căpăta trăsături masculine; dar, simetric, Iorga, Arghezi și alte
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
lor imediat, despre compromis, duplicitate, minciună, manifestate inclusiv la "case mari", riscă a fi marginalizați, trecuți sub tăcere, dacă nu chemați la ordine, nu o dată prin răstălmăciri veninoase, prin atacuri neloiale. în această situație se găsește unul dintre cei mai lucizi și mai cutezători critici tineri, Laszlo Alexandru. Stilul d-sale direct, lipsit de menajamente, atît de dezagreabil pruderiei de largă circulație, i-a făcut, firește, destui adversari, transformîndu-l într-un veritabil panou de tragere. în genere, cu Laszlo nu se
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
unui pamfletar, așa cum sugerează răuvoitorii, ci a unui spirit rațional, metodic, care-și argumentează atent punctele de vedere. Sau cu propriile d-sale vorbe: "M-am străduit mereu să disting, în ordinea percepției, pamfletul (umoral, pătimaș și afectiv) de polemică (lucidă, deliberată și rațională). Pamfletarul se enervează și scrie. Polemistul scrie și enervează pe alții. Am evitat din răsputeri să scriu pamflete - mi-am dat toată silința să public polemici". Fără să fim chiar totdeauna de acord cu afirmațiile criticului clujean
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
rutina, cu sațietatea pe care o resimți uneori și cu pierderea treptată a candorii lecturii: cititul încetează să mai fie un act inocent, de lăsare completă în voia ficțiunii pe care ți-o propune cartea, devenind în schimb un act lucid și dureros de apreciere a ceea ce citești: bucuria lecturii a dispărut, în locul ei apărînd tristețea discernămîntului critic. Nu mai trăiești cartea, ci o evaluezi, nu o mai citești pătimind-o la propriu, ci o judeci analizînd-o la rece. Urmarea e
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
Gheorghe Grigurcu Evident pentru (mai) toată lumea, colaborarea scriitorilor cu regimul comunist a pus un stigmat deopotrivă asupra personalității lor umane ca și a celei creatoare. Cei mai lucizi i s-au împotrivit în grade diverse, cu mai multă ori mai puțină consecvență, conturînd - fenomenul cel mai frecvent invocat - așa-zisa rezistență prin cultură. Adică o concentrare asupra operei, cultivarea exclusivă a acesteia, care se asocia cu ignorarea contextului
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
în viața socială, un pasiv consecvent (un om al opiniei, nu un om al acțiunii), un rezistent la schimbare printr-un fel de inerție, care e o formă de amânare a deciziei. Nu are spirit constructiv, e funciarmente un ironic lucid, văzând dezastrul care se apropie și lăsând lucrurile să se degradeze fără să intervină. Izbucnirile lui de nervozitate în raport cu fiii care nu-l mai ascultă, din finalul primului volum, sunt un semn că a pierdut partida. Autoritatea sa are o
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
rar, poate neamurile, poate cunoscuții, poate vreo femeie care a ținut la tine fără să știi și după aceea te scurgi, te duci din mintea tuturor." (p. 456) Scrisul lui Ioan Groșan este unul structural ironic. Enervant de inteligent și lucid, autorul deconstruiește cu zîmbetul pe buze tehnicile narative postmoderne, rîde de comportamentul auctorial al congenerilor săi (inclusiv sau, mai ales, de propriul său comportament auctorial), dar și de reacțiile foarte previzibile, frizînd locurile comune de comportament, ale personajelor sale la
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
comportamentul naratorului, al personajelor si al cititorului), practic întreaga relație scris-citit stă sub semnul ironiei. Iar cititorul devine fără voia lui și, uneori, fără ca măcar să o știe, parte a acestui joc de-a șoarecele și pisica inițiat de un autor lucid pînă în imediata vecinătate a cinismului. Volumul de debut, Caravana cinematografică (1985), redactat imediat după apariția faimoasei antologii Desant'83, este în bună măsură tributar noilor tehnici formale impuse de literatura optzecistă. Avînd la bază procedeul mise en abîme, povestirea
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
volumul Trenul de noapte ar putea produce importante revelații. Ioan Groșan face parte, indiscutabil, din elita prozatorilor români. În scrisul său se regăsesc toate mărcile literaturii generației sale, dar și ceva în plus: detașarea ironică specifică unui scriitor inteligent, mereu lucid, care nu își pierde capul nici în fața sofisticatelor tehnici de asamblare a textului, nici în fața fascinantelor și adesea seducătoarelor căi ale epicului pur. În mod paradoxal, deși este un stilist de mare subtilitate, un povestitor situat binișor peste media congenerilor
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
mult respect, aveau forța de impact a mitului, dar rareori în spatele acestor prosternări intelectuale se putea ghici frecventarea cu asiduitate a operei. Dan Ciachir a avut șansa să meargă direct la texte, iar lectura sa este una respectuoasă, dar și lucidă, sentimentală, emoționată, revelatorie, dar și critică, atunci cînd este cazul. Totul pe fondul unei stilistici cvasi-amoroase. Textele din prima secțiune a cărții lui Dan Ciachir (Criterion) datează din anii '80, au fost redactate în plină perioadă comunistă. Autorul nu precizează
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
al istoriei... - ...ci, mai ales, pentru o lume terestră contemporană, care se întoarce tot mai indiferență și iresponsabilă, să deschidă și să accepte noi temnițe, noi posibilități de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-l merită. Cartea Ascensiunea și declinul intelectualilor în Europa este confirmarea indirectă și pesimistă a acestei stări de lucruri. Cuprinzînd trei conferințe ținute în felurite împrejurări, lucrarea lui Wolf Lepenies, profesor de sociologie la Universitatea Liberă din Berlin, este meditația lucidă a unui intelectual căruia breasla din care face parte nu îi mai poate oferi prea multe iluzii. În ochii lui Wolf Lepenies, cel mai mare deserviciu pe care îl poți aduce unui intelectual este să-i supralicitezi rostul, preschimbîndu-l într-
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
constînd în putința de a da rost acelei emoții inițiale cu care privesc lumea: 1) să nu se lasă furați de mirajul progresului omenirii; 2) să critice mereu lumea politicii și 3) să lanseze constant avertismente asupra viitorului omenirii. Așadar, lucid, critic și lansator de avertismente - iată cele trei trăsături pe care intelectualul viitorului trebuie să le dovedească. Cam atît le-a mai rămas de făcut intelectualilor într-o lume în care cibernetica a omorît muzele și tehnologia a izgonit umanismul
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
reacțiile foștilor/vechilor prieteni ai lui Raynal față de realitate sunt destul de nuanțate: Pascal și Victor sunt ,integrați", au funcții importante în Ligă, Hélčne și Véronique, de asemenea, dar păstrează atitudini de normalitate, Philippe se găsește într-un soi de agonie lucidă, Micheline este când resemnată, când sarcastică, iar Jean Elby rămâne singurul neatins de sistem. Figura lui Jean Elby era vitală în roman. înzestrat cu alură christică, (Danyel spune că are ,ochi de icoană, adânciți în orbite"), prezența lui face ca
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
Dumitriu și după lectura răbdătoare a textelor sale plastice, se poate înțelege firesc, ca un fapt de continuitate intimă, ceea pare, la un moment dat, din punct de vedere expresiv și stilistic, o ruptură. Pentru că Ion Dumitriu este un creator lucid de imagini, un gînditor pe marginea acestora și nicidecum un sclav al lumii vizibile. Vreme de treizeci de ani Ion Dumitriu a pictat pămîntul. Pămîntul frust, pămîntul fertil, pămîntul în plină jubilație germinativă și pămîntul metafizic, cutremurat de melancolii și
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
morale, cu greu poate fi delimitat începutul salutar de ceea ce reprezintă șirul unor nenumărate, perfide, abominabile continuități. Ne aflăm încă într-o zonă tulbure pe care cercetătorii n-ar putea-o aborda fără a lua în considerare mărturia unor condeie lucide ce adesea, nu fără a-și asuma felurite dezagremente, în pofida desființării cenzurii ca instituție, au analizat de la o zi la alta procesul lent, penibil întîrziat, nu o dată contradictoriu al democratizării și al alinierii noastre la standardul continental. Unul dintre ele
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
își mai îneacă jalea în pălinca de Bihor și nu le vede și nu se mai conectează la toate cele... Așa cred, deși momente de excepție există... De exemplu, după Jurnalul TVR1 din 17 ianuarie 2006, el a devenit brusc lucid, s-a luminat la față, a servit-o pe soacră-sa cu un vin ,puterea ursului", știind că este hipertensivă și mi-a zis fericit: - Vezi, mă, bade, de ce iubesc eu televiziunea și demnitarii? Fiindcă mă învață o mulțime de
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]