3,928 matches
-
terminat de cules și au încărcat din porumb cât încăpu în remorca plină, ochi. Rămăseseră grămezi destule pe câmp dar s-au întors bărbații să le încarce pe toate în a doua remorcă. Frusina îi dădu banii femeii pe ziua lucrată și, înainte să plece îi spuse: - Astăzi v-am văzut în porumb. De cât timp mă înșelați? Femeia se înroși la față și răspunse cu capul în jos: - Doar de două ori s-a întâmplat, acum și o dată când ați
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Dodești, caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări generale, încadrându-le în intervalul secolelor VI-VII. Într-adevăr, există destule argumente (ceramica lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
provine numai din cercetări de suprafață. Aceste caracteristici ceramice întâlnite la vasele din așezările bazinului, de la Oncești, Dodești, Tanacu, se regăsesc și în restul spațiului românesc, specifice acestei perioade. Alături de ceramica de „uz casnic” s-a găsit și o ceramică lucrată fin, la roata rapidă, de calitate bună, cu nisip și microprundișuri în pastă, având pereții subțiri, netezi, cu fundul drept și îngust. Ultima categorie a fost numită convențional „de lux” și s-a descoperit mai rar, fiind prezentă la Oncești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Galați sau Fedești - Vaslui, Chilii-Valea Ursului (Neamț). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Exceptând ceramica, stațiunile datând din secolele VIII-IX din bazin aveau în inventare obiecte variate, menționate în tabelul următor: Tabelul indică preponderența ceramicii lucrată la roată (65-70%), pentru zona bazinului, dar și pentru restul teritoriului Moldovei. Dacă ceramica la roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și a modului de fabricare s-au distins următoarele categorii ceramice: a) Ceramică având nisip în compoziția pastei, iar uneori microprundișuri. Lucrată exclusiv la roată, a fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există încă două variante, unele cu aspect făinos, de culoare cenușie-neagră, altele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită în bazin. c) Ceramică fină, cu pastă bine frământată, fără impurități, arsă complet, de culoare cenușie, gălbui-cărămizie sau neagră. La exterior, vasele sunt lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică și procentajul de doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a unor variate obiecte de uz casnic, meșteșugărești, de port și podoabă. Circulația acestor obiecte permite să stabilim, pentru unele situri, pe lângă o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
casnic, apare o ceramică de lux (Oncești - Bacău, Dodești - Vaslui), fabricată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, cu decor lustruit și incizat, care devine frecventă în secolele X-XI. Din punct de vedere cantitativ, este vizibilă diferența în favoarea ceramicii lucrată la roată, cea modelată cu mâna scăzând treptat. În secolele VIII-IX se păstrează motivele cruciforme de pe vase, precum și ștampilele de olar, cunoscute din perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
calea spre captarea exhaustivă a dezordinii. Sunt oameni care nu pot trăi decît în dezordine, ceea ce înseamnă de fapt că își creează prin modul de a se situa în raport cu lucrurile o ordine a lor. îmi imaginez că încăperea în care lucrați este inundată de cărți și reviste, de ziare și flaiere publicitare, de note și desene, de abțibilduri și cărți de vizită, de teancuri de manuscrise și de scrisori, pe scurt, de zeci, sute, mii de obiecte mai mult sau mai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aurit, lucrat în olei, bustul în mărime naturală a Mitropolitului Moldovei și a Sucevei, {EminescuOpVII 294} Kyrio Kyr Veniamin Kostaki, cu rasa neagră peste potcap, cu barba lungă și albă, pe piept ordinul sântei Ana în briliante. Fața era bine lucrată, dar rasa călugărească acoperea cu desăvârșire conturele corpului, numai mînele foarte fine și mici păreau mai mult de damă decât de prelat. Dar să ne gândim la oamenii înfundați în dosul perdelelor. În fiecare societate se găsesc oameni ce se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încît chiar el începea să râdă de prostiile lui. {EminescuOpVII 310} [MOȘ IOSIF] 2286 Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mînile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpăta prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe împleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de rezolvare a problemelor). Primul angajat, să-i spunem David, este un tip conștiincios, care lucrează deseori peste program. Ca majoritatea angajaților, David nu face prea multe eforturi pentru perfecționare continuă. El se bazează pe munca depusă (numărul de ore lucrate) În ceea ce privește dezvoltarea carierei sale. Cel de-al doilea angajat, Elizabeth, muncește și ea mult, dar reușește de asemenea să respecte un program de citit care o ține la curent cu ceea ce se Întâmplă În afaceri și În domeniul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
părere, Locul atîta dorit, Unde zile de plăcere, Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate, Bunurile-adevărate În sinul tău le-am simțit: Pace, liniște, viață, Toate-acolo mă-nsoțea, Și din orice dimineață, Mulțumirea se năștea.” Grigore Alexandrescu are ochi agricol, natura lucrată Îi place. filtre livezi și saduri, aproape de unda armonioasă, ar trăi liniștit și În tăcere, departe de tiranie și de „tovarăși nelegiuiți”. Deocamdată valea trăiește În amintire. O privire stăruie În alt poem (Meditație) asupra cîmpiei pierdute spre hotarele cerului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
geografie - În parte reală, În parte imaginară - un număr de tablouri care să satisfacă apetitul cititorului din epocă pentru exotic, măreț, spectaculos (categorii ale frumosului romantic). „Tablou viu, Încîntător”, „farmec răpitor” - sînt caracterizări ce se repetă. Natura reală și natura lucrată Îl atrag În egală măsură. Condiția este ca faptele să formeze o scenă frumoasă. Și faptele sînt alese totdeauna cu grija de a participa la ceea ce am putea numi figura spectaculosului așezat: fantastic ordonat, scenografie amplă, coerentă, concentrare de obiecte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comori.” Alecsandri Înfățișează și altfel, mai direct social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul de natură lucrată, Însuflețită se Întărește prin aceste scene cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera generală a Pastelurilor, pregătirea pentru sărbătorile naturii, unirea mistică dintre soare și pămînt, procesul fecundității, integrarea elementului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mica (lui) putere” a adunat, dar, de la alții aceste irmoase și le prezintă, acum, bunilor creștini. Iată În ce stil patetic apără Pann cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale muzicii, arătați-vă fii adevărați ai patrii și lucrați cele spre folosul neamului, ca nu numai În cele politicești să Înflorim, ci și În cele bisericești să Înaintăm, ca să ne putem lăuda Întru toate”... (Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică). Pann mai are o teorie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tot ce pietrăria, dulgheria și celelalte arte constructive aveau mai special și mai solid, Botticelli, ca om de branșă, aplicase la locuința lui, care era pe dinăuntru tencuită în toate modurile de calcio-vecchio. Casa lui Botticelli era așa de bine lucrată, că nu s-ar fi dizlocat nici cu dinamită, fiecare element în parte, din punct de vedere tehnic, reprezenta ultima perfecțiune. Ca meseriaș, Butoiescu era un om respectabil. Însă impresia totală rămânea ilariantă pentru un om ca Ioanide. Ceva grosolan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recunoscându-i necesitatea, putem înțelege care ne sunt limitele, să ne apărăm, să revenim. Cea mai mare parte a muncii nu este creativă, ci obișnuită repetitivă. Igor Stravinski, renumitul compozitor, era un muncitor harnic, considerând muzica un obiect care trebuie lucrat și căruia i se pot aduce inovații. Creația asigurată prin muncă poate fi excitantă, inspiratoare, divină, dar poate fi și cotidiană, banală, plină de spaime, greșeli și nereușite. Creativitatea înseamnă, înainte de toate, să trăiești cu suflet. Munca fundamentală este o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de broderie în piatră; ci pe când la broderia comună colorile deosebite sunt reprezintate printr-un fir deosebit, la mozaic fiecare împunsătură cere un alt ac. După ce placa era pe deplin lucrată și uscată, suprafața se netezea și i se da o poleitură care te face să crezi că întregul tablou a crescut în piatră și nu ar fi făcut de mâni omenești. Difficiles nugae. A înfige o singură țintă colorată pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Valea Ciriteiului” adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau nu a celor două văi cu nume de Călmățui. Cum Cartea hotamică din 1872, însoțită și de un bine lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mă mulțumească.” Aveți multe pasiuni și preocupări pentru cate doriți să alocați mai mult timp, vă doriți să dezvoltați anumite abilități sau să vă specializați într-un anumit domeniu, lucruri pe care nu ați avut timp să le faceți atunci când lucrați. Unele dintre aceste motive, sau chiar toate, pot influența în mod semnificativ cauza, momentul și modul pensionării. Gândiți-vă pe îndelete la fiecare și decideți care este relevanța fiecărui motiv în situația dvs. Pasul 1: Completați autoevaluarea „Cu un picior
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]