105,709 matches
-
șeful delegației! În față, de la fereastra uriașă în montură de inox se vede ca în palmă Golful Mexic cum își leapădă leneș valurile uriașe pe recifurile de la picioarele parapetului din granit roz, la fiece șapte secunde mă lovește în ochi lumina farului cu sclipiri de pe celălalt mal al șenalului ce duce în port; crenelurile fortului Moro străjuiesc acest șenal și par, pe fundalul unui cer violet, dinții unui uriaș fierăstrău. După vreo trei ore de timide plimbări solo prin curtea hotelului
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
servicii. Îi refuz tipic americănește. (Un cetățean sovietic nu circulă prin lume ca să-și stropească demnitatea cu martini-urile lor la gheață, mai ales că trebuie să le plătești cu valută-forte...) Cinez singur. N. nu e de găsit. (E încă lumină. La picioarele fortului Moro, de cealaltă parte a canalului de acces în port - se vede bine de la geamurile mele -, un teren imens, nisipos, înconjurat cu două rânduri de sârmă ghimpată. Cele patru platforme înalte, cu acoperișuri de metal și soldați
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Nu, zic, moldovean!" Ridică din umeri: "C'est la meme chose..." Și se întoarce cu spatele.) Farul cu clipiri care m-a entuziasmat grozav la sosire începe să devină plicticos: nu-i cine știe ce pleașcă să fii împușcat în ochi cu lumină la fiecare șapte secunde. Începi să te gândești la numărătoare... Hotelul "Nacional". 31.I. Noaptea. Ura! Primul caz de "mâine" s-a dovedit a fi cu acoperire: evenimentul atât de mult așteptat că nu mai dădea nici urmă de semn
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
la țintă această pădure pașnică alcătuită din hălci de carne crudă acest celular plin de fraze ce se-agită se întretaie dar nu vor să vorbească acest punct ce roșește aidoma unui copil pedepsit. Stai Stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrei tu stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrea ea nu poți alege nici locul nici ceasul ermetic închise în viață. Autumnală Cum își sapă tunelul iubita noastră suburbie prin care vrea să se
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
acest celular plin de fraze ce se-agită se întretaie dar nu vor să vorbească acest punct ce roșește aidoma unui copil pedepsit. Stai Stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrei tu stai pe un scaun privești lumina cum cade așa cum vrea ea nu poți alege nici locul nici ceasul ermetic închise în viață. Autumnală Cum își sapă tunelul iubita noastră suburbie prin care vrea să se strecoare pînă-n viitor cum creierul tace apoi se frămîntă se-nvîrte pe
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
porii ca frișca prima înghițitură nu ți se pare grețoasă apoi dintr-o dată te-ntorci pe dos fillip nu mai e trecutul care va veni să-ți salveze onoarea (închipuirile?) ci o lume dispărută în ea însăși cum se stinge lumina și rămâi cu spirala de la becuri în jurul gâtului regină elisabeta regatul tău pe geamuri dimineața - ecorșeul aceluiași coșmar țesând pânza freatică a incoerențelor ce-ți strepezesc dinții a simultaneității căderilor după ce-arunci buchetul strângi repede pleoapele iubirea și orbii
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
a cățelei a bunicului cărbune ser unghii tăiate rafale de mătură bancuri răsuflate din pantomima asta burzuluită care ne plimbă sentimentul orăcăitor de la stânga la dreapta-n cărucior și-i dă bariu cu biberonul la ore fixe pășim într-o lumină etilică fețele ni se lichefiază încet curg pe umeri pe piept pe scrisori - lumânările - flacăra-nghite vânătăi asortimente în cerneală și-un rânjet rânced până i se-apleacă sub cearșafuri fumul ne desface umbra de noapte ca pe indigou cum
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
cu spatele la oglinzi mă deschid ca un dulap sub privirile cocoșate ale bătrânei molii n-am idealuri care să mă poarte dincolo de trupul excita(n)t al lucidității sunt opacă precum geamurile unui club rău famat sufletul mi se bâțâie în lumina roșie a desuurilor iar dacă ne-am trimite demonii la un suc și-un vin în colțul ispășirii lumea poate ar deveni mai bună pentru o noapte pisicile albe-ar aluneca atunci pe bordura scării în spirală ca fulgii din
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
viitoare poate m-aș îndrăgosti de dragostea ta și ea m-ar iubi și eu neuitând aș iubi-o mai mult și pentru tine - o musculiță de oțet scrisoare în octombrie (ii) iubire lumea se schimbă brusc își schimbă culoarea lumina străzii îmi ciugulește din ochi ce-am mai rămas după un an și sute de ciorne cu marginile ferfeniță până la cadra pe care-o voiam ideală pentru tine acum dintr-o dată în cărbune iubire îmi ard obrajii simt că-s
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
lasă grea micuța madlenă ( ce copil înșelător ) te duce-ntr-o lume a piticilor și te abandonează acolo între ceșcuțe și pătuțuri să te imaginezi potolindu-ți setea dormind...joaca asta chircită maturizează prea repede trece cu viteza tgv-urilor ani lumină povestea-miriapod a bunicului (cu omul negru și câinele) pe ce tocuri înalte mărșăluiește ea acum - zidul chinezesc - aici da poți spune că există o spărtură numai pentru tine capul în piept genunchii la frunte brațele de jur împrejur "hai ce
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
un triplu salt cu inima roasă de fericire crize copilăria se desface din chingi cu exerciții de reproducere a formelor care te fac să-nțelegi ceea ce-n grabă refuzi : maladia nevindecabilă te familiarizează cu dragostea, crizele lasă pe adversari o lumină când toate în jur sunt neclare. singurul alfabet Braille la îndemână sunt corpurile șterse de praf și mișcările stângace din momentul dispariției unui prieten. oamenii sunt cruzi pentru că se visează personaje, dar niciun basm nu se suprapune cu viața pentru că
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
Andrei Zanca Și doar în lumina dăruită poți oferi limpezindu-te fiecare este fiecare, însă în toți e înscrisă O cale-a aflării anevoie de povestit tot ce-am trăit purtat de o anume sete înscrie desenul unei vieți din care transpare lent chipul inimii pentru
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
vale: atunci, cînd umbrele tot mai lungi înlesnesc o altă vedere rotunjind în auz înserarea rămîne doar ce aduce vîntul dinspre cîmpie în răsucirea adierii ochii tăi în sclipirea depărtată a apelor * adevăratul poet, un echilibrist pe un fir de lumină, suspendat între cer și pămînt: deasupra, Abisul dedesubt Valea cale de întoarcere, nu există. nici început, nici capăt nu se mai poate zări, el însă înaintează și-naintează cu mare băgare de seamă călăuzit de o anume smerenie: îl ține
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
hristos ratat, să ne iertăm între noi așadar totul * și-am umblat pe unde șuiera vîntul unde sclipeau cuțitele și se spărgeau valurile pe pietre, am frînt pîinea și-am băut cu ei și-n ochii fiecăruia, adînc, o anume lumină și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat mereu acolo, unde cumințenia declara întunericul cîndva, fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
era pe atunci suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit din jur dincolo de înserare ori de lumină o altă prezență în mers gratuit mă molipsește peste hăuri cu un surâs * totul există și nu există în același timp, aici zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost ierni. au fost înmuguriri sub care am trecut neumbriți de
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
Emil Brumaru Bezmeticindu-ți sufletul și trupul. Fii bună, rea, te rog, n-aibi nici un scrupul. Lumină, umbră, pe rînd, soare, lună, Îmi străjuiesc cuvintele spre tine. Îmbobocesc fiece gest de-al tău în floare, Munți de miresme, fluturi sun din zare, Și-ți rotunjesc, după tipar de șold, izvoare, Neabătut de lene sau rușine. Mă strădui
Poate că mor... de-aceea-ți scriu întruna? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7783_a_9108]
-
de porc-trandafir de ningea din cărți de jos în sus praful experienței de viață Dragă moarte noaptea pe la trei jumate nu-mi găsesc ochelarii pipăi toată camera toată casa cumva ajung la fereastră perdelele par ude de sărut nu aprind lumina iau o carte și mă așez pe marginea patului transpirația mea miroase a lut cartea miroase a clei de oase mă gândesc la conținutul vieții mele mă gândesc la conținutul acestei cărți deschid cartea fiecare cuvânt pare un punct ce
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
Emil Brumaru Privește cum se-nalță, fără spaimă, Trupul ei cald, alături de Isus, Înfășurat în raze ca-ntr-o haină Și cum din coapse-i izvorăște blînd O altfel de lumină, pămîntească, Ce te așteptă, trist îngenunchind, S-o lauzi și s-o lași să-ți învelească Sufletul cald, în dulce năruire Spre puritatea din adolescența Cînd crinilor le învățai esența Și roua-abia-ncepuse să respire? Nu te sfii atunci, sărută-i
Ci îngerul de sâmbătă mi-a spus... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7845_a_9170]
-
spionată prin binoclu sau prin cătarea unei puști nu mă părăsea. Un al șaselea simț îmi spunea că ceva nu este în regulă. Un freamăt ușor îmi ajunse la urechi. Am ridicat neliniștită privirea. Florile din curte străluceau multicolor în lumina soarelui de iulie și doar frunzele nucului se legănau încet deasupra grădinii. Am vrut să plec, dar ceva parcă mă pironise pe mozaicul terasei. Nu puteam să-mi dezlipesc privirea de la copac. Și, dintr-odată am înțeles ce se întâmplă
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
sale ca pe o aripă de morsă și începu să sugă și căzură pe autostradă Autocamioane imense trecură peste ei și nu mai rămăsese decât mormanul de mâl Un mesaj misterios La începutul mileniului o găină cotco-dă-cește în iarba seacă lumina aurie a paielor rămase prin curți prin cotețe cerul oftând porcul digerat imnurile liturghiile cântate și minciunile nemuritoare ale politicii și muzica descărnată a morții elefantului Abulabass - pe masa petrecerii cuțitele paharele solnițele se clatină ca niște litere nemaicitite De
Poezie by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/7969_a_9294]
-
nu s-a făcut cenușă? Ochii mi s-au mărit De la pământ la cer, De la pământ la mine, Acum pot să te văd, Te știu prin tine însuți creat. Mă chemi din părul femeilor Ce le sacralizează ceafa de groaznică lumină, Din mișcările lor mai scânteietoare Decât orice altă Natură. înviez pentru a fi carne din carnea lor, Cuvântul tău ce-l port la gură. Voi, lacrimi divine în corpul divin, Ca stâncile mă înconjurați, Ocean mugiți în inima Ce își
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
însumi. Cine te strigă, deși cu nume pierdut ? E o noapte în care nu mai știi De tine însuți și de toți. Trage obloanele să nu vezi Că dincolo de ferestre cineva te privește Cu ochi devorați de ei înșiși. Groznică lumină din care toți se trag Beți de a fi și de a plânge. Să nu aud că oamenii mă cheamă, Chemarea fiind mortuară. Pereche mi-e de ceea ce mi-e teamă, Lucruri mărunte, gemete la vamă. Va spune lumea iar
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
că sunt nebun, Așa sunt oamenii, făcuți din nebunie, Iar eu, vai mie, din lacrimi mă adun, Coșciugul lor îmi e substanță vie. * Nu e despărțirea de carne Despărțirea de infinit? în seara asta am ieșit din arme, Glonț care, lumină din lumină, în iubire s-a țintit. Și cine mai sunt, și de ce sunt? Căderea e absolută. Pași invizibili pe prund De stele au o mirare crudă. De coasa morții mă voi vindeca. Aud cum vine focul să mă stingă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
nebun, Așa sunt oamenii, făcuți din nebunie, Iar eu, vai mie, din lacrimi mă adun, Coșciugul lor îmi e substanță vie. * Nu e despărțirea de carne Despărțirea de infinit? în seara asta am ieșit din arme, Glonț care, lumină din lumină, în iubire s-a țintit. Și cine mai sunt, și de ce sunt? Căderea e absolută. Pași invizibili pe prund De stele au o mirare crudă. De coasa morții mă voi vindeca. Aud cum vine focul să mă stingă. Un vânt
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
răni pe trup de vreo mână cu inele reci viața mea se face bucurie numai dacă știi cum s-o petreci Norei ceasu'și face acele subțiri ca spinarea peștilor prin ape dintr-un cer de unde n-o să fiu ca lumini cu umbrele aproape și prin ochii-ntunecați de dor o să văd ce n-am văzut vreodată raze albe luminînd ușor scîndura din ceruri aruncată și făcut să fiu lăsat în urmă deși-n urma mea nimic nu vor găsi decît
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]