977 matches
-
gîndul că Juma Îi omorîse elefantului prietenul Îl făcea să-i devină dușman lui Juma și frate elefantului. Atunci Înțelese ce Însemnase pentru el să vadă elefantul la lumina lunii, să-l urmărească și să se apropie de el, În luminișul În care Îi văzuse colții uriași. Ce nu știa David era că nimic nu va mai fi la fel de bine vreodată. Acum știa c-o să-l omoare pe elefant și nu mai avea ce să facă. Îl trădase cînd se Întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
desfacă tot mai larg. — Condu-o tu, spuse tata, eu trecui la timonă și Întorsei barca spre promontoriu. M-am uitat În spate și am văzut plaja, docul, adăpostul pentru bărci și pîlcul de lauri; după ce am trecut de un luminiș, am văzut gura de vărsare a unui pîrÎiaș și malul Înalt, mărginit de buciniș, apoi malul Împădurit de la promontoriu, după care trebuia să fiu atent la bancul de nisip de după promontoriu, care se Întindea pînĂ În larg. PÎnă la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sub stratul gros de zăpadă proaspătă, transparentă, erau arcuite, de te mirai că nu se rup. Luându-se după urmele proaspete din zăpadă (urme de porci mistreți, probabil o scoafă cu mulți pui), curiozitatea îi înfrâsese frica și ajunsese în luminiș. Ca într-o poveste frumoasă, găsisese acolo o cabană mică din lemn, uitată de lume. La câte nu se gândise atunci! Își închpuise tot felul de scenarii, care aveau în centrul acțiunii căsuța. Niște oameni poposeau acolo, se sfătuiau de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
să pierdem prilejul de a fi la modă, motiv pentru care purtăm pantofi-platformă, cu talpa foarte înaltă. Calitatea acestora este de a ne face picioarele să pară mai mici, precum cele ale chinezoaicelor. Picioarele încep să mă doară. Trecem prin luminișuri înconjurate de bambuși și copaci mai mari. Cu fiecare cotitură, cărarea devine mai îngustă și treptele mai alunecoase. Eunucul-șef Shim ne zorește, și toate fetele încep să gâfâie. În momentul în care sunt convinsă că am ajuns într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fiul lui Țif Iosif și Ana, născut la data de 8 iulie 1970 în localitatea Făget, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, An den Froschlacken 3/ 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Luminișului nr. 11.A, bl. 11.A, ap. 23, județul Maramureș. (229/2008) 25. Țif Lucica, fiica lui Cirț Vasile și Irina, născută la data de 10 decembrie 1969 în localitatea Fărcașa, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208599_a_209928]
-
fiica lui Cirț Vasile și Irina, născută la data de 10 decembrie 1969 în localitatea Fărcașa, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, An den Froschlacken 3/ 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Luminișului nr. 11.A, bl. 11.A, ap. 23, județul Maramureș. (228/2008) Copii minori: Țif Eduard-Michael, născut la data de 25.03.1999; Țif Emanuel, născut la data de 25.04.2002; Țif Andreas, născut la data de 1.04
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208599_a_209928]
-
ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bogat și pășunile întinse au oferit populației sedentare autohtone o viață neîntreruptă de agricultori și păstori (crescători de animale), apoi pescuitul în lunca râurilor și în Dunăre. Multe așezări sunt și în câmpia Olteniei și Munteniei, unde codri întinși ofereau luminișuri încăpătoare. În acele vremuri de pericole și invazii străine, pădurile reprezentau un adăpost sigur țăranilor din obști. În zona subcarpatică din Oltenia și Muntenia, așezările erau mai rare, dar fiind locuri ferite (de primejdii) erau intens locuite. Aceeași era situația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Liviu Rebreanu: "Un om a împușcat tăcerea/ Cu numele de sfânt/ Ion/ Coboram pe pământ." Ca toți poeții aflați la primul volum, Dumitru M. Ion se vrea vitalist: "Beau laptele cald până îmi țipă în sânge" sau "Bivolii negri, în luminiș, borțoși/ caută-n umbre seninii strămoși." Uneori, ne amintește de Crevedia sau de Aron Cotruș: "Satul s-a molipsit de aburi/ care se clatină până în măduva țăranului, îl așază din șale, îl încovoaie puțin,/ Acolo, pe holdă lângă femeie. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aria de cuprindere a evocării istorice. "Viziunea în Apuseni" dezvăluie, într-o discretă incantație, figurile lui Horea și Iancu: "Când peste lumea toată/ se ridica soarele cât o roată/ Picurându-și sângele în Criș/ Cei doi s-au oprit în luminiș,/ Să-și aștepte ortacii/ Se aprindeau apele și copacii,/ Când a fost, cine i-a trezit/ Din întunericul de granit?" Deși versurile lui Traian Iancu, George Dan, Ion Rahoveanu apar cu zece ani mai târziu, când se spune că poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că e greu să-ți imaginezi poezia lacurilor, farmecul cascadelor, impresia grandioasă pricinuită de ghețari. Vezi, de-a curmezișul șuvoaielor, pini de-o mărime de necrezut, cabane atîrnate deasupra prăpăstiilor, și, la o mie de picioare dedesubt, văi întregi, prin luminișurile norilor. G. Flaubert, Doamna Bovary, pp. 72-73 De la G. d'Haucourt pînă la Flaubert, citîndu-l pe L. Frappier-Mazur (1980, p. 8 și 9) avem ocazia [...] în sfîrșit să enumerăm, după cum urmează, principalele denumiri de peisaje, fie ele tradiționale, fie nou
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întâmplă să fie vorba și de altceva ce ține de libertăți) am avut ca intenție atunci când am botezat cartea: să încerc să defrișez jungla teoriei economice pentru a construi, dacă nu o cale de acces la semnificații, cel puțin un luminiș cât de mic în care să se așeze călătorul (cititorul) de Economie. Evident, veți vedea, nu am riscat să mă iau la trântă cu fiarele junglei conceptuale și nici nu am vrut să privesc cu suficiență cutumele grupărilor ideologice conservate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
iar un alt ecran arată umbra proiectată a siluetei imersantului în spațiul virtualității, astfel că instalația devine un cadru intensiv al vizualizării. La nivelul conținutului, aplicația constă în trei lumi relaționate: natura (elemente vegetale, acvatice, terestre și cosmice precum pădurea, luminișul, heleșteul, abisul oceanic, pământul subteran și norulă, codul (liniile softului utilizate ca marcă a prezenței tehnologieiă și textul (scrieri proprii și fragmente poetice sau filosofice din Heidegger, Bachelard ori Rilkeă. Interfața lucrării poartă emblema experiențelor proprii de scuba diving ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiu este definit în modul cel mai larg: "Teatrul? Nu este esențial, pentru definiția lui, locul unde se dau reprezentații, oriunde putând avea loc spectacole simbolice. Într-un loc închis, într-o piață publică, într-un parc, sau într-un luminiș de pădure.(...) spectacolele reale, revoluția, războiul, furtună pe ape și pe uscat, natura cuprinsă de ochiul nostru, liniștită sau agitată, ocupă spații imense" [Tutea, p.1-2]. 156 Omul modern se opune modelului clasic, dovedindu-se a fi "un iubitor al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
meu. Este darul pe care îl păstrez ca pe o comoară și fără de care nu aș putea trăi printre semenii mei”. Formulează și tu un răspuns la această întrebare. II. Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date. Ajuns în luminiș, își scoase tocul de scris, un toc mic-mititel, frumos-frumușel, cioplit din os, la un capăt ros și începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua umbrelă: „Pe mine mă cheamă Țupa-Țup și de la școală acasă mă duc”. Țupa-Țup, un iepuraș
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire pentru semănăturile puținelor luminișuri. Acum toți taie!” * Făt-Frumos Apare la tipografia Cațafany de la l octombrie 1904-15 februarie 1905 (nr.13-19) iar cele de început la tipografiile „Unirea" și „Română", iar în cele din urmă la tipografia Lupașcu, scriu Gr. Crețu și I. Antonovici în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Filosofie din București, B. este un timp inspector în județele Ismail și Cetatea Albă, apoi profesor la Bolgrad și, din 1939 până la pensionare, la Galați. Debutează cu versuri în suplimentul ziarului „România nouă” (1921). Va colabora și la „Licăriri”, „Luminișuri”, „Răsăritul”, „Freamătul literar”, „Ramuri”, „Albina”, „Familia noastră” (la care este redactor), „Convorbiri critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizonturi”. La Bolgrad își tipărește în 1936 volumul Demonul. Alte nuvele îi vor apărea târziu, în „Pagini dunărene”. Fluente, versurile lui B. ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
ce duce omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda și V. Voiculescu, maestru spiritual) ce străjuiesc singuraticul „luminiș” sufletesc al autorului. Amintirile - „aproximative” în literă, autentice ca semnificație - sunt rodul unei căutări, a comuniunii ca împărtășire spirituală, într-un heideggerian loc al deschiderii întru Ființă. Sensul acestei cărți, scrisă cu remarcabil talent literar, cu sensibilitate intelectuală și gingășie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Nume (II). Cu toate că între poezii ca Triciclul Alinei sau Mingea și poeme dense precum Bălcescu, Hölderlin, Herder, Hegel, Descartes pare să nu fie nimic comun, volumul Între nume și lucruri este profund unitar. Explicit, ca în Lacrima, Cercul, Izvorul, Clepsidra, Luminișul, sau implicit, dimensiunea filosofică e prezentă și în „lucruri”. Semnificativă în acest sens este Triciclul Alinei, una dintre poeziile exclusiv „pentru preșcolari”, dar al cărei final înalt este numai „pentru oameni foarte mari”. De semnalat „capacitatea fidelității”, proprie lui M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
un singur tot. Oricît de vremelnice, aceste priveliști liniștitoare sfîrșiră prin a-și face efectul asupra lui Ahab, măcar pentru cîteva clipe. Dar asupra comorilor sale tainice, deschise de aceste chei de aur misterioase, cădea, ofilindu-le, suflarea lui. O, luminișuri ierboase! o, nesfîrșite priveliști primăvăratece ale sufletului! în voi - deși sînteți demult pîrjolite de ucigătoarea secetă a vieții terestre - oamenii se mai pot încă tăvăli, aidoma cailor tineri în trifoiștea proaspătă a dimineții, simțind, preț de cîteva clipe fugare, roua
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Țichindelean Șerban porcine Str. Octavian Goga Constantin nr. 28, Sibiu, județul Sibiu 1560517323974 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 187. Andrei Adrian porcine Comună Periș, județul Ilfov 1720828471014 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 188. Grigoraș Doru porcine Satul Sat Nou, comuna Mihai Bravu, județul Tulcea 1710710360011 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 189. Ion Alexandru porcine Str. Luminișului nr. 29, sectorul 4, București 1810830410037 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 190. Isaia Meluță porcine Str. Gării nr. 34, bl. 17, sc. A, et. 6, ap. 22, Tulcea, județul Tulcea 1560403364221 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 191. Radu Eugen porcine Str. Comerțului nr. 10, bl. C9, sc. A, et. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162827_a_164156]
-
și lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic, sportiv-despuiate, cu brațe și pulpe rumenite de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffé Marlene Dietrich, Discoteca Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîtorva vilișoare.) Scena în aer liber? Scena lumii sinistre. E și ea, uite, o jalnică magazie de sticle și lăzi dezafectate. "La Luminiș e muzică din nou". Peleș. Cam aceleași cohorte de vizitatori. Cel puțin, coate-goale nu mai vin să vadă unde au stat... ceaușeștii, cum o făceau imediat după '89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde au stat demnii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]