1,150 matches
-
potolesc așa cum știu eu? Ți am mai spus să-ți ții gura, altfel o să-ți pară rău. — Ce mi-ai spus? Nimic nu mi-ai spus! Lasă-mă pe mine să stau de pază În josul cărării. Eu am ochi de mâță! Ambrosius se Îndepărtă, urmărit de privirile nemulțumite ale celorlalți. — Hugo, ți-am mai spus să fii prevăzător, spuse slujitorul cel bătrân. „Într-o bună zi o să te pomenești cu un cuțit Între coaste și știu cine o să-ți ia atunci
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îl priveau mirați: era prima oară că Îl vedeau astfel... — Plecăm, spuse el. Hildebrand, pregătește totul. Luăm cu noi toți oamenii, afară de paza castelului. Pune-l pe scutierul Arnold În frunte, el vede pe Întuneric de parc-ar fi o mâță. Oamenii să Înfășoare În zdrențe copitele cailor. Nu vreau facle, nu vreau lumini, nu vreau zgomot. Vreau o armată de umbre tăcute. Nimeni nu trebuie să știe c-am plecat. De Îndată ce ieșim, se Închid porțile castelului și nu mai iese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
odihnea, stingher și parcă rușinat de această prezentare neprotocolară, un cartof. Un simplu cartof, pe suprafața căruia se vedea limpede un muguraș, ceea ce demonstra, fără putință de tăgadă, starea lui de germinație. "...Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Au rămas grei ca mâțele Umflându-li-se țâțele." (T. Arghezi) Mă urmărea să vadă care este reacția mea. El ținea cartoful în mână cu atâta bucurie și mândrie, de parcă ar fi fost un lingou de aur, ori un diamant de o valoare inestimabilă. Fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
așteptat, Securitatea, prin informatori, i-a depistat și arestat în mai 1948. Ruchenștain, șeful Securității din Botoșani, i-a arestat și bătut. Vor fi judecați în martie 1949, fiecare fiind martor pentru celălalt. Au avut avocați și apărători pe Katz, Mîță și Timofte, care îi acuzau, iar asistența era formată din securiști îmbrăcați național. "Tribunalul Militar din Iași, își amintește Ganez, m-a condamnat la 10 ani de muncă silnică, pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Noi n-am avut arme. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rapidă. Îi exasperase atât pe Fernic, cât și pe Pribeagu cu perfecționismul lui dus la extrem. De aceea se și împotmoliseră la refren, la ultimul detaliu, cuvântul care nu însemna nimic. Dar de ce, Sachi ? De ce ? ! O să se uite lumea ca mâța-n calendar, asta o să se întâmple. Îți zic eu. — O să se uite ca rahatul la cur, iartă-mi expresia, dar mă scoți din țâțâni ! Păi, îți spun eu de ce, sigur că îți spun de ce, dacă mă și lași, domnișorule Cristian
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin Piața Unirii în strada Cuza Vodă am văzut câțiva oameni oprindu-se și privind o mâță cu piciorul stâng de dinapoi sfărâmat și tăiat probabil de tramvaiu. Animalul sta neclintit, nu scheuna, nu plângea, nu făcea gesturile omului părea aproape insensibil, dar tocmai felul lui de a se comporta în durere mi-a străpuns inima de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului degeaba-i cânți de jele. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Bogatul se scarpină și saracul socotește că caută să-i dee. Surdul n-aude dar potrivește. Se răsfață ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că nu-i bine. Lupul când îmbătrânește, îl latră javrele. Îi pare rău că soarele luminează și pe alții. E de cei care dă cu pietre în pomul înflorit. Să nu pui brânză în sticlă și să nu dai oțet mâței. Tragi nădejde ca spânul de barbă. Nu-l primește în târg și el întreabă de casa vornicului. Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două otrăvi dulci la om. Vinul e dat să-l bee voinicii. Un nebun a mâncat nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
personagiile vorbite de actori deosebiți. Am fost entuziasmat de arta și naturalețea și mai ales de grija unor astfel de audiții pentru copii mici. Copilul se bucură aici de o atenție nemaipomenită. Cu drept cuvânt. Tot astăzi am citit nuvela Mâța sălbatică, scrisă de Constantin Paustovski în 1934, având ca subiect asanarea Kolchidei. Interesantă și vrednică de a fi dată în traducere la noi. Fabrici de prelucrarea lemnului lângă Novgorod: una din ele fasonează la case-gata pentru o sută de mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea pentru stăpân. Le grand moulin marche avec force, mais on ne voit que peu de farine. Alors ce n'est pas de la force, c'est plutôt de la farce. Cine mâțele le-alungă Îi intră șoarecii în pungă Constat că hotărârea asupra intrării Chinei în U.I. constituie o scădere a independenței și democrației organizației noastre. Cuvinte Nu se poate nicăiure Pește fără apă, Lup fără pădure. Nu trăiește nicăiure Lup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
enormă, astăzi lamentabil degradată. Poporul de rând și-a făcut salaș în toate încăperile, împărțindu-le, dărămând și aranjând locuinți după gustul lui. Mauzoleul lui D. e astăzi templu catolic. Templul lui Jupiter, baptisteriu. Baia împăratului, refugiu al cânilor, al mâțelor și chiar al oamenilor pentru nevoile trupului. Coloanele de porfir aduse de la Egipet au servit să sprijine păreți improvizați. O mizerabilă mansardă păstrează ferești frumos arcuite și balcon sculptat în piatră. Leii au fost ciumpăviți; un sfinx stă singur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ceea ce faci tu, nu cu ce au făcut alții. * Trecutul fără prezent nu are nici un viitor. * Verbul „a iubi” se conjugă numai la timpul prezent. * Prașila bună nu se face cu sapa altuia. * Unii politicieni și guvernanți au luat obiceiul mâțelor; scurmă ca să-și astupe neputința. * În disputele politice, întotdeauna adversarul e de vină. * În justiția noastră, mai ales vinovatul are dreptate. * Politicianul sărută azi unde a scuipat ieri. * Fariseismul este fața văzută a politicienilor. * Hoțul nedovedit tot hoț rămâne. * Poporul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Culte în care să ceri din parte-mi să-mi acorde salarul răposatului până la regularea pensiei"", sau, la 18 februarie 1882, "știe să amenințe cu alintări pisicești à la Iunion: " Știi tu că dacă Mâțu nu-i cuminte, apoi și Mâța se va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de nostalgie ale lui Ion Creangă în amintirea anilor copilăriei: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că Nero, sub aparența lui înfricoșătoare, e cea mai blândă făptură pe care am văzut-o: nu numai că nu mușcă pe nimeni, dar se lasă călărit cu îngăduință și chiar cu un fel de generozitate câinească evidentă de două mâțe din vecini (botezate de mine Pisicoi unu și doi), care-și fac culcuș pe spinarea lui, și se lasă tăvălit, hărtănit de un puști haios, tot de prin vecini, căruia eu îi zic Fiorosu. Acesta nu numără mai mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un puști haios, tot de prin vecini, căruia eu îi zic Fiorosu. Acesta nu numără mai mult de patru ani, are o înfățișare de păpușă, însă este nemaipomenit de războinic - întruna s-ar bate, ar bate, ar chinui pe cineva: mâțele, care sunt proprietatea sa, suportă tot timpul pornirile sale violente - le prinde de un picior, le rotește deasupra capului și le azvârle cu toată puterea, curios să vadă dacă se rup sau nu. Până acum au scăpat. Despre Nero trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fost ocupat întreg eșichierul politic moldovenesc, iar de facto toți-trei sînt foști secretari ai C.C.al P.C.M. și P.C.U.S ( și de ce foștii?!). Iar în tabăra celor cu adevărat de dreapta se aruncă din când în când câte o „mâță neagră”, despărțindu-i în vreo 25 de partiduțe. Acesta-i adevărul, asta-i situația. Statutul nostru de deținut politic are referință doar față de regimul mafioto bolșevic de la Chișinău. Față de Smirnov, care este reprezentantul Rusiei (fiind cetățean al Rusiei) în teritoriile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
am prins din zbor relația. Alteori, ea pâlpâia, dispărea și dusă era. Nu era un simplu tic verbal, „Hmm“, „Asta e“ sau „Deci...“. Cele două cuvinte erau concluzia definitivă despre orice a prietenului meu Dinu, după două decenii de tras mâța de coadă prin New York. Era un fel de opinie globală despre destin, societate, individ, șansă, disperare, doctori, slujbă, mâncare, căsnicie, bani, distracții, faliment, prietenie, viitor, adevăr, loialitate, avocați, viață și moarte. O concluzie care se potrivea perfect și la treburile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Privesc atent Într-una dintre ele. Este o singură cameră, separată În două printr-un perete, În care se găsește un cămin de foc, o masă și un morman de paie pe jos, care par să servească drept pat. CÎteva mîțe numai pielea și osul și un cîine răpciugos se joacă cu trei copii negri complet goi. Mama, negresă, cu părul cîrlionțat și sînii lăsați, gătește, ajutată de o fată de vreo 15 ani, care e Îmbrăcată. Începem o conversație În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]