1,426 matches
-
doar câteva petale albastre și chiar nu știu ce soi era pentru că nu mai văzusem niciodată o floare atât de prăpădită. I-am dus-o înapoi când am mers acasă. A fost atât de fericită s-o primească înapoi și atât de mândră de ea încât m-am gândit că a fost foarte drăguț din partea ei să mi-o așeze în ziar alături de mâncare, mai ales dacă era atât de valoroasă pentru ea. Doamna Watkins a ieșit în curte cu clasa mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ea și spera să și facem asta. Am jurat credință steagului și am recitat poezia. Toți au spus poezia prea repede și au stricat totul. Și apoi am absolvit gimnaziul. Am trecut pe lângă domnișoara Moore, care a zis că e mândră de mine, și apoi am mers la tanti Mae. M-a sărutat și m-am uitat în jur să văd dacă a văzut cineva și am simțit cum mă înroșesc. Totuși, tanti Mae nu a văzut ce am făcut. Căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
să creezi? SONIA: Sigur, tată! Nu-ți neglija opera. Se poate? La valoarea ta. FANE (arată niște foi): Am scris destul azi. GETA: Nu. Nu-i destul. Cum să publici trei foițe? Du-te și mai scrie. Vreau să fiu mîndră de tine. SONIA (cu înțeles): Toți vecinii ne-au felicitat. Intră Bunicul îmbrăcat ca un scriitor de secol XIX, cu lavalieră, și Bunica. BUNICA (repede tatălui): Dar cei cu tine acasă? Nu mai scrii? BUNICUL (îl pupă pe tată): Bravo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
opt sute pe un loc. Și-ai intra numai prin concurs de împrejurări. BUNICA: Lasă, dragă, o să reușești tu undeva. Uite eu pot să zic că am două facultăți și... SONIA (o întrerupe uluită): Nu știam. Ce facultăți ai matale? BUNICA (mîndră de sine): Păi la psihologie pot să zic că am și doctoratul. Dacă nu mă pricep eu, nu se pricepe nimeni! Cel puțin la Ilie văd ca la radiografie ce-are în cap. Oricînd mă fac ginecolog de suflete. Diploma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
s-o înțelegi. E despre cordeală. Despre o lebădă care fute o fată frumoasă. Și-a ridicat privirea fluturându-și genele false. — O-la-la. — Dar e o poezie serioasă. — Păi, zise ea lingându-mi cariciul, e o ofensă gravă. Ah, irezistibile mândrele astea istețe din Sud, mai ales când sunt și lungane, ca tine. — Nu te mai căca atâta pe tine, Portnoy. Recită-mi poezia aia porcoasă. — Porte-noir, i-am răspuns eu, după care am început: Un suflu brusc... Aripa se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lovesc din greșeală de un scaun și, prompt, îi și spun „mulțumesc“. Scap din mână șervetul, mă aplec roșind să-l ridic de pe jos: — Mulțumesc, mă aud spunându-i șervetului - sau te pomenești că, de fapt, mă adresez dușumelei? Ce mândră ar mai fi mama de micul ei gentleman! E politicos până și cu mobila! Există, apoi, în engleză, o expresie, „Bună dimineața“ sau, cel puțin, așa mi s-a spus; expresia asta nu mi-a fost niciodată de vreun folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sfâșiată în luptă - cu zâmbetu-i binevoitor, victorios! Iar la picioarele ei jegoase, încălțate în sandale, acest... acest cum să-i zic? Acest fiu! Acest băiat! Acest bebeluș! Alexander Portnoise! Portnose! Portnoy-oy-oy-oy!2 — Uită-te la tine, i-am zis, ce mândră stai acolo sus. Ce mari-mari sunt femeile! Uită-te la tine - ce patrioată ești! Chiar îți place victoria, nu-i așa, iubito? Știi s-o obții fără probleme! Oho, ce nevinovată ești! Formidabilă, zău așa - ce onoare că te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mă luai cu ceva prea repede știam să răspund senină: No ș’apoi!... No d’apoi!... Am să am mereu nostalgia lor... Știi că unul dintre stră stră moșii mei a luptat alături de Avram Iancu?! Păi cum să nu fiu mândră de el... Când bunicul ne-a dus în acele locuri pline de istorie, a îngenunchiat și a sărutat pământul, cu ochii în lacrimi..., vrei o lecție mai bună de dragoste de țară?! Și acuma îmi spun prietenii mei că au
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Primăvara Lumină caldă ne răsfață Și totul s-a trezit la viață, Iar ceața s-a dosit în vale Și mândra îmi venea în cale. S-aude susur de izvoare Iar mai în sus, în depărtare, Au început s-apară viorele Și eu ascult cu drag un cânt de păsărele. E larmă și zgomot în sat, Țăranii se duc la arat
Prim?vara by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83207_a_84532]
-
mă duc în pustnicie Nimeni să nu mă mai știe, Că din cel mai bun băiat Am ajuns de râs în sat... Am să plec, să hoinăresc, Gura lumii s-o opresc Și de-ar fi să ardă satul Pe mândra n-o las la altul...
LUAU-AR DRACU DE BRI?C?.. by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83812_a_85137]
-
deschis pentru toate otrepele de felul meu. Dau cu ocheanul în stânga și în dreapta și văd zero barat. Fata de la bar spală un pahar, apoi îl freacă cu șervetu' ostentativ. - Dacă te-aș întreba de numărul cămășii mele, ce-ai zice, mândro? și fac cu ochiul spre cel mai bun coniac al casei. - Da, se poate, dar vii cam rar pe aici, iubitule, cum îți zic pașii? - 47 dublu, și ție unul simplu, și treci mai aproape, blând! Îmi dreg gâtița cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bine aici, pe pământ, cu condiția ca eu să aflu mai întâi cu pre cizie ce-mi doream. I-am mulțumit mamei Ana și am asigurat-o că voi face, la rândul meu, tot ceea ce puteam pentru ca ea să fie mândră de mine acolo în cer. Apoi m-am întors la soră-mea cu cursa de Aiud. Am intrat în casă cu bocancii plini de noroi de la cimitir, pe care nici măcar nu-l remarcasem până atunci. M-am descălțat și am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
însoțite de semne la fel de bizare. COLENTINA ANTIGIULEȘTINA era ceva mai transparent însă, și un MOARTE ȚIGANILOR scris chiar dedesubt decripta mesajul. Giuleștenii, prin urmare, erau identificați cu țiganii și cu echipa Rapid. Galeriile altor echipe, probabil mai pure rasial și mândre de asta, declarau un război neîmpăcat 282 în același timp unei echipe și unei etnii. Cuvântul "moarte" alternează monoton în aceste sloganuri cu cuvântul "muie". Unul reprezintă ura, celălalt disprețul. Primul identifică o echipă cu o entitate demnă de dragoste
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mister în asta? s-a mirat Jones. — Nu-i urăști? l-a întrebat agentul F.B.I. — Sigur că nu, a răspuns Jones. Credem toți în același lucru fundamental. — Și care-i ăsta? s-a interesat agentul F.B.I. — Țara noastră, atât de mândră altădată, cade în mâinile cui nu trebuie, începu Jones și clătină din cap, după care părintele Keeley și Fuehrer-ul negru făcură la fel. Și până să se întoarcă la drumul cel drept, continuă Jones, o să cadă câteva capete. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu altul ea a plecat Și vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu altul ea a plecat Și vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac cât doi - IV - bis A plecat s-a maniat Dar de mine n-a uitat De-aia vreau să-mi cânți
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
în deal pe Cătălina Să privim împrejurimea Struguri mari de tămâioasă De grasă și de fetească Refren: Dulce-i vinul în pocale Hai să trăiești, măi Cotnare. - IV - Măi Cotnare, măi Cotnare Arată că vinu-i tare Și fă-o pe mândra mea Să nu mai stea singurea bis coda 6 Refren: De aceea sus pocalul Și să trăiască Cotnarul Iași 1999 „Bolta Rece” De aceea sus pocalul Și să trăiască Cotnarul Iași 1999 „Bolta Rece”.
?C?ntecul Cotnarului? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84086_a_85411]
-
cozile arcuite, ne-au ieșit în cale... S-au oprit la marginea cărării și cum le este felul, stând în două lăbuțe, ne-au dat onorul, fără să se arate supărate că nu le-am omenit cu alune... Bună dimineața, mândrelor! Azi nu v-am adus de mâncare, pentru că aveți destulă. Lăsați giumbușlucurile și... la treabă! La iarnă om mai vedea noi... Acestea le-a spus ca celor mai apropiate și dragi ființe omenești... Priveam la el cu admirație... Îl simțeam
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată bucuria și durerea devenirii și decăderii cetății Iașilor! Nimic nu-i mai înălțător ca sentimentul că descindem din stârpea mândră a geto-dacilor, metamorfozată de-a lungul a mii de ani în cele trei provincii: Moldova, Ardealul și łara Românească, care au supraviețuit cu rășluirile cunoscute până astăzi! Mărturisesc că nu ar trebui să fie cineva care să nu se simtă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în odaia pe care și-o oprise în casele de pe Lăpușneanu? Dacă ar lua pe Otilia cu el? Însă și acolo ar fi fost nevoie de bani, și apoi Otilia nu era fată să stea în provincie. O văzu trecând mândră în trăsura trasă de cai lucioși, cu fluierele subțiri înfășurate în jambiere. Trăsura din viziune călcă crescând peste el, făcîndu-l să se zvârcolească în pat de contrarietăți. Ce să facă, ce să facă? Acum înțelese profund zbuciumul Otiliei, starea asta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
flori ! Printre cărămizile strâmbe, cu colțurile tocite, ale curții, ies tulpinile, ca niște vrejuri alburii, ale florilor de piatră. Flori mov roz, galbene - frunze înspicate. Florile colorate se întind ca o ciudată iederă pe treptele plesnite de la ușa Vicăi. Ce mândră e Vica de ele și de zmeura pe care a pus-o lângă gardul unsuros și maro ! Și de copacul din fundul curții - un plop uriaș care, la sfârșitul primăverii, cum e acum, umple cu puful lui curtea. — Du-te
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Întorcîndu-mă să-l privesc. Am zis eu ceva ? Ridică din sprînceană. În clipa În care Îi zăresc expresia de pe față, parcă m-a Înțepat ceva. Mă Întreb dacă s-a prins de ceva. — Știu la ce te gîndești, zic, ridicînd mîndră din bărbie. Dar te Înșeli. — Mă Înșel ? — Da ! Ești... eronat. — Eronat ? Mă privește cu aerul că mai are puțin și izbucnește În rîs, și o vocișoară din cap Îmi spune să mă opresc. Dar nu pot. Trebuie neapărat să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ușor. E un... birou foarte frumos. — Iar toți aceștia sînt prietenii tăi ? spune mama, zîmbind spre asistență. — Oarecum, spun, strîmbîndu-mă cînd o văd pe Artemis zîmbind spre mama cu toată fața. — Știi, tocmai ziceam zilele trecute, continuă mama, cît de mîndră trebuie să fii că lucrezi pentru așa o companie mare. SÎnt sigură că multe fete te invidiază sincer pentru cariera ta. Nu crezi, Brian ? — Absolut ! spune tata. Te-ai descurcat foarte bine, Emma. SÎnt atît de uluită, că nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Jean-Paul, iar acum sare și se Învîrte În jurul unei panglici, și Întreaga asistență a rămas cu ochii la ea, care pare să radieze de fericire. De luni de zile n-am mai văzut-o atît de fericită. SÎnt atît de mîndră de ea ! Spre groaza mea, simt că-mi dau lacrimile. Iar acum Începe să-mi curgă și nasul. N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
insist, schimbă ea tonul, arătînd spre pahar, dar m-aș bucura să bei. Pentru succesul tău! ciocnește paharele. Chiar și atunci cînd te-am apostrofat că ai abandonat știința, am făcut-o în ideea că, peste ani, vreau să fiu mîndră de tine... Doar mama, tata și, eventual, nevastă-mea au dreptul să-mi ceară să fie mîndri de mine... saltă Mihai din umeri cu simplitate. Nu-mi place "eventual"! îi aruncă Simona o privire tăioasă. Spune-mi, ești nefericit? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]