8,611 matches
-
poetul nu mai este iubit ca altădată. Unii comentatori dezaprobă (probabil interesat) modul tranșant în care poetul vorbește, de exemplu, despre preoții care au colaborat cu Securitatea. „Dumneavoastră, care, în 22 decembrie, agitați crucea, urlând, la TV, că « Asta e mântuirea poporului român!» - acum o scuipați, aceeași cruce, cu nonșalanță?! Dvs., care declarați că sunteți creștin botezat, nu v-ați cutremurat, re-auzinduvă, când spuneați de „«prăjirea berbecuților în sutană»?!; Domnule Mircea Dinescu, de ce n-ați rămas poetul adolescenței noastre, pline de
Să scrie, dar să nu scrie! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/5073_a_6398]
-
berbecuților în sutană»?!; Domnule Mircea Dinescu, de ce n-ați rămas poetul adolescenței noastre, pline de elanuri curate? Nu vă dați, oare, seama, că, printre așa-zișii «berbecuți în sutane aurite» se poate găsi chiar preotul care v-a afundat, spre mântuire, în cristelniță, v-a spălat, adică, de păcatul adamic, aducându-vă în LUMINA LUI DUMNEZEU?!” (Adrian Botez) Alți comentatori fac mare caz de faptul că poetul nu mai scrie poezie (deși cantități imense de poezie se găsesc în pamfletele sale
Să scrie, dar să nu scrie! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/5073_a_6398]
-
se desprinde de trup și plutește în zbor, Fără să uite că există înălțime Și există și sol. Oare am pierdut cu adevărat credința în celălalt spațiu? Și au dispărut, s-au dus și Cerul, și Iadul? Cum să întâmpini Mântuirea fără de luncile de dincolo? Unde își va fi aflând lăcașul uniunea celor condamnați? Plângem, ne lamentăm după o mare pierdere. Să ne mânjim fața cu cărbune, să ne despletim părul. Să implorăm să ne fie redat Celălalt spațiu. Veni Creator
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Radu Banciu a atacat în termeni duri proiectul Patriarhiei Române de a construi Catedrala Mântuirii Neamului, România devenind a doua națiune, după Maroc, la capacitatea de absorbție a enoriașilor într-o catedrală. În opinia lui Banciu, românii sunt cei mai necinstiți oameni de pe pământ, cei mai borfași. "România va deveni al doilea stat din lume
Ce spune Radu Banciu despre Catedrala Mântuirii Neamului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54887_a_56212]
-
românii sunt cei mai necinstiți oameni de pe pământ, cei mai borfași. "România va deveni al doilea stat din lume, după Maroc, la capacitatea de absorbție a enoriașilor într-o caderală. Marocul este pe primul loc, după moscheea de la Casablanca, Catedrala Mântuirii Neamului de la București va fi, se pare, a doua măgăoaie de genul acesta. Situată în spatele Casei Poporului, gurile rele spun că nu vei mai vedea Casa Poporului dacă te plasezi lângă măgoaia asta. Cel mai mare lăcaș de cult: 20
Ce spune Radu Banciu despre Catedrala Mântuirii Neamului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54887_a_56212]
-
trăiesc 300 de ani și, prin cromatică și ciocul agresiv, transmit teamă. Momentul revelației creștine aduce cu sine înfrângerea vrăjii. A descoperi mesajul creștin presupune trecerea la veșnicie și însușirea unei lumi din care teama se regăsește exclusiv în ecuația mântuirii. În subtext, cititorii fideli prozei lui Baștovoi vor face legătura cu romanul Audiență la un demon mut. Comisarul european al Justiției numea „ciori” crucile ce marcau mănăstirile pe hartă - o realitate inacceptabilă. Ideea, de pe alte poziții, se propagă și romanul
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
atrage atenția că, absorbiți în căutarea de artha (posesii materiale și putere), kama (amor, plăceri) și dharma (îndatoriri religioase și morale), care sunt primele trei din cele patru scopuri ale vieții, „îndeletnicirile lumii”, nu mai înțelegem mokșa (al patrulea scop - mântuirea sau eliberarea spirituală). Dar desigur nu oricine e facut pentru această înțelepciune revelata. Despre artha există în India o întreagă literatura, manuale despre politica pe înțelesul fiecărui individ, dar mai ales pentru educarea regilor; fabulele animaliere jucând aici un rol
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
ocult al unor basme banale. Într-un cuvînt, Culianu face teoria șamanilor fără a fi el însuși șaman. E limitarea inerentă de care e atins un cercetător care face din religie un obiect de analiză, și nu o sursă de mîntuire. Culianu e doctrinar în sens laic, fără predilecții profetice și fără apetit pentru gînduri inspirate. Un intelectual onest căruia îi lipsește nebunia unei ipoteze care să rupă pecețile domeniului, singularizîndu- l. Reacția cititorului la o astfel de proză exegetică e
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
averii trebuie să fie o problemă de interes public. Pentru că proprietatea bisericii este mai presus de orice proprietate, pentru că cei care au donat, cei care au dat, cei care au înzestrat bisericile au făcut-o cu un singur gând: pentru mântuirea sufletelor lor", a mai declarat avocatul Ionașcu. Deputatul Remus Cernea a fost tranșant față de această problemă. Referitor la mașinile cu care se deplasează înalții ierarhi, acesta a declarat că este "ostentativă această opulență a unora dintre ierarhii Bisericii. Ierarhii nu
Remus Cernea: Voi propune impozitarea activității bisericilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33315_a_34640]
-
analizăm și să vedem. Nu o resping în niciun caz de la început", a declarat prim-ministrul, la România Tv. Fără taxă, facem autostradă între Parlament și Catedrală " Cu banii de la buget putem face o autostradă de la Palatul Parlamentului la Catedrala Mântuirii Neamului", transmite Relu Fenechiu. "Fonduri europene până în 2020 ar fi de maximum 2,5 miliarde, nici 10% din investiție. Chiar dacă am utiliza toate fondurile europene, nu reușim să construim nici măcar autostrada Sibiu-Pitești", adaugă fostul ministru, care a ajuns la concluzia
Ponta-Fenechiu, o taxă tip rovinietă ce ar urma să scumpească benzina by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34491_a_35816]
-
să câștige orice bătălie, vii sau morți! Căci ei le aduc oamenilor o iubire serafică, divină! Mălăele și Delakeza par niște Isuși - gemeni, răstigniți pe drumul crucii politice în niște cărucioare din care vor învia prin cuget și simțiri, aducând mântuirea oamenilor! Să revenim nițeluș... Vlăguit, bâlbâit, impenetrabil, Agamiță Dandanache apare în târgul de sub munte precum un vultur de molton. El este istoria, ducând în sine propria istorie de luptător împins în slujba Politicii, Marea Creație a omului, forța care poate
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
pe el în luptă! Ficații zeului central trebuiau măcar șantajați, avuți la mână, măcar cu o scrisorică de amor! Desigur, nu spre a lovi în zeul zeilor, ci pentru a-l face și pe el să înțeleagă ce nobilă este mântuirea oamenilor prin iubire! Așa că Agamiță s-a plictisit de umbra sa magnifică, de umbra aripilor sale de oțel, ineficientă, încercând și reușind să înfrângă ficații politichiei cu o dalbă scrisorică în cioc, pașnic! O, ce viziune mântuitoare asupra lumii, domnule
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
am afirmat această comuniune, cu voința și cu iubirea mea creștină. Dumnezeu privește pe om nu În izolarea lui, ci ca membru al unei comunități mai largi, privește propriu-zis comunitățile și, prin ele, face părtaș pe om de har și mântuire. și Întrucât comunitățile cele mai firești sunt neamurile, de ce n-am spune că privirea directă a lui Dumnezeu cade pe neamuri, și numai Întrucât inșii fac parte din neamuri, simte fiecare [dintre ei] privirea lui Dumnezeu asupra lui. În cartea
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
și numai Întrucât inșii fac parte din neamuri, simte fiecare [dintre ei] privirea lui Dumnezeu asupra lui. În cartea lui Daniil se spune că Dumnezeu pune În cumpănă Împărăția, nu pe ins În parte. Iar la Apocalipsă se vorbește de mântuirea neamurilor, nu a inșilor” (ibid.). Judecata de apoi este judecata neamurilor: „Iată, El vine cu norii...și se vor jeli din pricina Lui toate semințiile pământului. Așa. Amin” (Apocalipsa, 1. 7), sau „...și ai răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
În magie. A lucrat cu evreii, și ei au eșuat În fanatism. A lucrat cu grecii, și au eșuat În raționalism. și apoi a chemat neamurile. Deci prin toate aceste experiențe Dumnezeu ne arată că fiecare neam este chemat la mântuire. O faci, Împlinești porunca lui Dumnezeu, trăiești. Nu o faci, pieri. Deocamdată neamul românesc, slavă Domnului, a trăit destul și sper că prin cei care sunt buni să Își Împlinească misiunea. Noi vom fi judecați ca neamuri, nu vom fi
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
acolo unde se află, are motive să râdă de preocupările noastre față de posteritatea lui. El a reprezentat ceea ce se poate numi anonimatul asumat până în pânzele albe. Aceasta fiindcă a crezut în marele necunoscut ca sursă de supremă consolare și de mântuire. Putea fi Mircea Eliade S-a născut în 1905 în Fălticeni, spre sfârșitul anului. Provenea dintr-o familie ilustră, care astfel îi acordă un blazon, deși până la urmă lucrurile stau invers și el este blazonul rubedeniilor. Frate cu Horia Lovinescu
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
astfel de analiză, chiar dacă poezia lui Liviu Georgescu cere, în ansamblul ei, o hermeneutică. Dar este vizibil faptul că cele unsprezece secvențe ale volumului fac parte dintr-un scenariu al salvării sau, cu un cuvînt poate mai potrivit acum, al mîntuirii. Un scenariu în care recunoști prezența Mîntuitorului, oarece evenimente din istoria concretă a lumii, atrocități din ultimele decenii, în fine, saltul în armonie, restaurarea luminii. Mi se pare că, față de volumele anterioare, acum sensul istoriei se supune unei viziuni care
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
de împletire a filozofiei și religiei a făcut obiectul unor discuții de câteva secole (vezi pe această temă Tahafut al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (să’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată de Avicenna, beatitudinea e o depășire a multiplicității Inteligentelor, sufletul - printr-un elan de contemplare filozofica, ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca Bine suprem și sursa a desăvârșirii. Cand citesc la Bonaventura că ”nimeni nu poate deveni
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
acum, de Înviere, să fim treji. Să ducem reflecția cu privire la Modelul Suprem până la urmarea Lui. Căci, nefiind nici de stânga, nici de dreapta, nici intelectual, nici muncitor, nici sărac și nici bogat, Mântuitorul poate fi Călăuza tuturor în viață, spre mântuire. Aplicarea învățăturilor Sale ne poate îmbunătăți pe toți și ne poate schimba viața tuturor. Urmarea Lui în fapte e mai importantă decât urmarea Lui în gând, teoretic și conceptual, căci, cum spune Scriptura, și necuratul crede în Dumnezeu. Doar că
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
a precupețit nici o osteneală, n-a ocolit nici o jertfă, n-a pregetat nici o clipă, ci ziua și noaptea se găsea mereu în slujba ajutorării păstoriților săi, în slujba alinării durerilor și suferințelor acestora, în slujba povățuirii tuturor credincioșilor pe căile mântuirii creștine 16. Dragostea Sfântului Ioan față de credincioșii săi și față de toți locuitorii din Antiohia s-a dovedit într-un mod cu totul neașteptat și cu prilejul conflictului dintre împăratul Teodosie și a întregii familii imperiale și cetățenii Antiohiei. Cuantumul neobișnuit
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 232.} {\footnote 28 Ibidem, p. 212.} {\footnote 29 Wendy Mayer and Pauline Allen, op. cit., p. 43.} Ioan Gură de Aur este convins și de sfințenia căsătoriei și de posibilitatea de a ajunge prin ea la mântuire. Pentru el, nu există două feluri de creștinism, cu atât mai puțin două feluri de morală: una pentru călugări și una pentru laici. Și unii și alții trebuie să lucreze pentru mântuirea lor. Sfințenia este calea lor comună. Ceea ce îi
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de posibilitatea de a ajunge prin ea la mântuire. Pentru el, nu există două feluri de creștinism, cu atât mai puțin două feluri de morală: una pentru călugări și una pentru laici. Și unii și alții trebuie să lucreze pentru mântuirea lor. Sfințenia este calea lor comună. Ceea ce îi deosebește este faptul că unul are o soție iar celălalt (monahul) nu. În rest, ei au aceleași obligații. Hrisostom ține la această idee ca la un principiu fundamental și el este convins
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
sfântă. În tragicele împrejurări care nu l-au ocolit, Sfântul Ioan Gură de Aur, în calitatea lui de părinte sufletesc al credincioșilor, a fost asemenea Păstorului celui bun din Evanghelie (Ioan 10), care și-a pus întreg sufletul său pentru mântuirea păstoriților săi; inimă primitoare, face din păcatele păstoriților propriile sale vini, căutând să le vindece ca pe propriile sale răni. În viziunea Sfântului Ioan, activitatea preotului este sublimă și complexă. Se cere ca păstorul de suflete să fie înzestrat cu
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării38. Dacă dragostea Sfântului Ioan Gură de Aur pentru credincioșii săi a fost fără de margini, dacă devotamentul și jertfelnicia lui pentru mântuirea lor na cunoscut nici o ezitare sau opreliște, la rândul lor, și ei l-au iubit ca pe nimeni altul. Credincioșii Sfântului Ioan apreciau la dreapta măsură dragostea caldă a ierarhului lor pentru ei. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a avut motive s-o facă, a fost prietenos cu demnitarii și cordial cu toți oamenii, chiar cu potrivnicii săi, dar n-a făcut o din interes sau vanitate ori pentru a-și câștiga partizani. Pe el îl interesa doar mântuirea lor și se bucura nespus atunci când vedea că Evanghelia lucrează și credincioșii tind să realizeze idealul perfecțiunii morale în lume. El este cel mai eminent psiholog și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]