3,738 matches
-
pe tron și Mielului fie binecuvântarea și cinstea și slava și puterea în vecii vecilor!"(Apoc. 5, 13). Sfântul Efrem Sirul are numeroase texte ce concretizează viziunea liturgică și sacramentală asupra creației. "Dumnezeu se ocupă de toate creaturile, dându-le măreția și frumusețea lor". Pentru a reda viziunea liturgică asupra lumii este nevoie să ne impropriem limbajul specific doxologiei, mai adecvat pentru a exprima tainele contemplate în creația lui Dumnezeu. Sfântul Efrem Sirul, unul dintre cei mai mari asceți a știut
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Ci marea mea nădejde E în voi Ce-ați cunoscut și vis și nebunie Și deznădejde, ură sau iubire, Și tot ce omenescul vă îmbie În drumul vostru, vag, spre fericire. Pe voi vă regăsesc și vă salut Din toată măreția mea, bolnavă. Deși ajunși la mine doar pe scut, Vă vreau, cu toții, oameni de ispravă! Pe stalactitele îngemănate, Veniți ca să-mi sădiți vrejuri de flori; Vă dau un strop din Marea Mea Singurătate... Veniți, veniți, vă fac Nemuritori! Își zise
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
mână singurătatea, să iubesc mârșav cuiul destinului înfipt cu dispreț în mine. Aceeași lacrimă sărută zilnic macabra zi încercând să fie domesticită libertate știută de toți și doar strigată de mine. Totul e sugrumat și răsucit de personaje interminabile în măreția pașilor făcuți în fugă, din resturile rămase în urma lor...am cules prefăcătoria vieții cu gust și-am rămas goală. Scăldată în amorțitele lacrimi, am atins pământul, am izbit gura de el, am furat umanul doar pentru o clipă dar m-
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]
-
albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de suflet, Păunescu și fă-ți un stil al tău. Parcă îl citesc pe el când am o poezie a ta în fața”. Probabil ceva din el s-a așezat în lirica mea. Nu pot spune nimic. Faptul că mă domină măreția și temperamentul păunescian, este un adevăr incontestabil. Creștinește este, să nu uităm că a fost un suflet de veritabil român și că după al doilea război încoace este singurul care a dat un nou sens liricii românești, si este singurul
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
de suflet, Păunescu și fă-ți un stil al tău. Parcă îl citesc pe el când am o poezie a ta în fața”. Probabil ceva din el s-a așezat în lirica mea. Nu pot spune nimic. Faptul că mă domină măreția și temperamentul păunescian, este un adevăr incontestabil. Creștinește este, să nu uităm că a fost un suflet de veritabil român și că după al doilea război încoace este singurul care a dat un nou sens liricii românești, si este singurul
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
de dimensiunile colosale, sau de cupola care aduce cu cea a lui Michelangelo, dar până și baldachinul din fața altarului seamănă cu cel al lui Bernini. În schimb, am admirat mormintele somptuoase din criptă ale lui Nelson și Wellington, comparabile ca măreție cu cel al învinsului lor, Napoleon, din Domul Invalizilor. Despre bisericile din Londra ar merita amintite și elemente de cronică mondenă. Nunta prințului William cu Kate Middleton, din primăvara acestui an, a fost celebrată la Westminster Abbey, spre deosebire de nunta părinților
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
iar de aceea poate că e prea mult învăluită într-o densă tăcere sobră. E de neinvidiat liniștea chipului ei pentru că rădăcina îi este în adevărul lăuntric. Un adânc de tăceri și lupte! Nu pentru simplități ale vieții, ci pentru mărețiile ei luptă Cristina Țopescu. Nu ce e greu ca piatra e o pacoste pentru ea ci tot ce trece ca adierea! A lăsat în urmă lupta cu sine, problemele de ordin personal și apare azi în spațiul public drept o
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
printr-un filtru propriu, adăugând memoriei și afecțiune. Până la un punct, se poate considera că volumul de față este un manifest al respectului și al recunoștinței, al iubirii față de poeții incluși: „Vino, Făuritorule de gheață și foc, credinciosule mut! Întru măreția ta, ficțiunile mele se-apleacă! Întru cinstea ta sorb Elogiul umbrei ! Întru numele tău, Poemul darurilor rostesc!” Vocea lirică a creatorului depășește omagiul, ea devine ecoul propriei arte, a Poeziei: „Eu sunt Întrebătorul. Ca un bivol în mlaștinile Universului îmi
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
atât de îndrăgite au trecut prin multe aventuri și au scăpat cu bine, părinții mei riscând urgia interzicerilor comuniste. Ecoul acelor imagini s-a reîmprospătat acum, când am vizitat Balcicul retrăind vibrante tablouri. Viața Reginei Maria a fost plină de măreție și adevărata poveste a vieții ei, „cea mai frumoasă legendă", cum o numea N. Iorga, a impresionat de-a lungul timpului pe multă lume, inclusiv pe Hitler. Plină de grație, diafană, frumoasă, făcea senzație, iar silueta sa înaltă și maiestuoasă
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
odihnitor ... nu mai putem pleca din insula Afroditei! Rămânem aici, împreună cu autoarea și cu fiica ei, să ne bucurăm de legendele și de miturile locurilor, de vraja peisajelor, de perspectivele largi și odihnitoare care ne anesteziază sufletul cu frumusețea și măreția lor!” *** Mie mi-a revenit plăcerea să scriu Postfața acestei prime creații în proză a autoarei Georgeta Resteman, pe care o regăsiți integral la începutul prezentării de față, dar și aceea de a-i crea coperta. Nu-mi rămâne decât
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
pondere. Nu se pot uita ușor zilele și emoțiile trăite la Las Vegas. Închizând ochii, ca într-o fulgerare îmi trec pe dinainte Parisul văzut din Turnul Eiffel, trăiesc fiorul romantic al Veneției în plimbarea cu gondola, privesc cu admirație măreția impusă de Cesar Palace, mă las furată de lumea Hollywood-ului la MGM sau de lumea nebuniei de la New York, de lumea Asiei sau a Egiptului, de luminile care îmbracă strălucitorul bulevard, lumini mișcătoare, colorate, zvârlite spre înîlțimi, colorând cerul că în
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
de înțelepciune este vindecătoare spiritului prin înțelegere, atunci înrămarea acestei iubiri cu umor poate fi o soluție la scepticism, nihilism, poate chiar la erorile filozofiei. Imaginând un dialog, or fi sofisme? - Omul, aristotelicul zoon politikon, a trecut prin propria-i măreție la Blaise Pascal, iar Sfântul Augustin susținea că, în general, Dumnezeu este binevoitor cu umanitatea, rugându-se: noverim me, noverim te ( lasă-mă să mă cunosc, lasă-mă să te cunosc). Ce a devenit Dumnezeu? Ce a devenit umanitatea? - C.
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi petrecut în secolul al VIII-lea î.d.Hr. Drama tuturor popoarelor lumii, ca și măreția lor dealtfel, fie creștine, fie necreștine se datorează în mod expres Aristocrației mirene și Clerului, care nu înțeleg că noblețea lor nu constă în heraldică, în arborele genealogic, în cuscrii, în moșii, în stăpâniri, în comploturi, în compromisuri, în vânzări
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
un puternic ecou reverberat în inimile adevăraților români promotori ai Unirii. Basarabia, Mireasa înrobită a fost Martira care a tras semnalul întregirii tuturor românilor. După Împlinire însă, visul Miresei a rămas doar o amăruie închipuire, nelăsând loc nici bucuriei, nici măreției. După numai 15 ani de la Unire, Părintele Vasile Țepordei, unul dintre Luminătorii Basarabiei, constata cu amărăciune: „Basarabia este cu mult mai străină sufletește decât în 1918. Datorită jocului politic..., și altor cauze, generația Unirii s-a dovedit după Unire, inconsistentă
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
atenție) în mici minuni ale lumii, omul fiind un mijloc între nimic și tot”. Folosind altă temă, aceea a condiției modeste a omului, exprimă: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar o trestie care gândește”. Măreția și demnitatea omului constă în gândire, în rațiune: „Demnitatea nu trebuie să mi-o caut nicidecum prin întindere, ci prin buna rânduială a gândirii mele. În întindere universul mă cuprinde și mă înghite ca pe o nimica toată, prin gândire
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
Blaise susținea că nu este nevoie ca universul să fie înarmat în întregime ca să-l poată distruge; o picătură de apă ar ajunge și chiar dacă l-ar omorî, omul ar fi cel care ar ști că moare, întrucât: „Gândirea face măreția omului”. Vârsta la care începe să studieze religia or, folosind cuvintele sale, „să contemple măreția și misterul omului”, este cea de 27 ani. A fost o schimbare, de la o perioadă de dezinteres față de religie la un devotament total. Nu a
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
poată distruge; o picătură de apă ar ajunge și chiar dacă l-ar omorî, omul ar fi cel care ar ști că moare, întrucât: „Gândirea face măreția omului”. Vârsta la care începe să studieze religia or, folosind cuvintele sale, „să contemple măreția și misterul omului”, este cea de 27 ani. A fost o schimbare, de la o perioadă de dezinteres față de religie la un devotament total. Nu a fost, așa cum unii au interpretat că datorită bolii a recurs într-un mod disperat la
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
artistice realizate, definiții ale artei și meștegului practicat, moduri de execuție, relația dintre respectarea canoanelor și originalitatea fiecărui artist. Artiștii cunoscuți la acest târg sunt oameni de o simplitate și o modestie exterioare uimitoare, aflate într-un contrast izbitor cu măreția și complexitatea spirituală interioare și cu valoarea operelor create, care grație tematicii și harului divin coborât în ele, ne-au lăsat impresia că timp de două zile ne-am aflat într-un spațiu sacralizat. Considerăm că Expoziția de la Târgul de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
lase ucis sau să intre în panteonul eroilor pentru că așa cum spune Allende „erou nu este cel care ucide, ci acela care nu ucide și nu se lasă ucis”. Sufletul eroului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. Eroul, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viață și infern, nu moare niciodată, el se
IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361589_a_362918]
-
mergea în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Du-te, îmi strigă ciocanul, / du-te, / du-te idiotule de cui de fier, / du-te; / nu vezi că te bat în palma / unui crucificat ? («Ce fel de tren» - SOrd, II, 71). XIV. Treapta „fulgului“ de pe geamul din priveliștea ființei: Măreția frigului (1972). Volumul de poeme, Măreția frigului, publicat de Nichita Stănescu în anul 1972, se dorește, după subtitlul purtat, «romanul unui sentiment»; este vorba, desigur, de un indiscutabil sentiment al întomnării eroului liric, care duce și la o ușoară „schimbare
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
-te, / du-te idiotule de cui de fier, / du-te; / nu vezi că te bat în palma / unui crucificat ? («Ce fel de tren» - SOrd, II, 71). XIV. Treapta „fulgului“ de pe geamul din priveliștea ființei: Măreția frigului (1972). Volumul de poeme, Măreția frigului, publicat de Nichita Stănescu în anul 1972, se dorește, după subtitlul purtat, «romanul unui sentiment»; este vorba, desigur, de un indiscutabil sentiment al întomnării eroului liric, care duce și la o ușoară „schimbare la față“: Nu uitați: acum nu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
Dacă nu înțelegi nimic, voi fi trist / iar către sfârșitul serii, melancolic. / Dar nu mai departe de această seară, / pentru că la miezul nopții / vine îngerul... («Schimbarea la față» - SOrd, II, 75 sq.). Presentimentul thanatic se amplifică, dar dinspre o adevărată „măreție a frigului“ existențial: Înfășurat într-un val, / strângând în brațe un pește, / simt malul cu iarbă natal / cum mă izbește. / Înfășurat într-un corp, / strângând în sine un cuget, / mi-e strigătul orb / lovit de un muget. // Înfășurat într-un
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
manualele școlare. Potrivit acesteia, Unirea de la 24 Ianuarie 1859 nu ar mai fi decât „mica unire”, în timp ce la 1 Decembrie 1918 a fost „Marea Unire”. Această manipulare a adevărului se înscrie pe linia unor manevre oculte exercitate asupra istoriei naționale. Măreția voievozilor noștri și a realizărilor lor este prezentată sumar în câteva rânduri, totul este împachetat în ambalajul lucios al europenismului, încât bietul cititor și sărmanul elev cu greu pot face distincție între ce e românesc și ce e străin. Altădată
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]