1,021 matches
-
să decupez și să colecționez diferite știri din ziare, care mi se păreau surprinzătoare din cine știe ce cauză și îmi stârneau interesul sau mi se păreau mie personal importante pentru o durată de timp imprevizibilă - cele mai multe erau, la prima vedere, doar mărunțișuri; un exemplu recent: «Beatificarea celor 22 de tineri negri creștini din Uganda» (asta am găsit-o chiar acum și o pun deoparte). Aproape la fiecare două zile găsesc în ziare câte o astfel de știre, practic sortită exclusiv mie...” (Franz
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Experiența mea cu această categorie de oameni nu era bogată, ci densă, pentru că toți activiștii aveau același stil: veneau urlând și-i terorizau pe cei care tăceau. Și-atunci l-am întrebat: — Care bani? Ăștia? Am scos o parte din mărunțișul meu din buzunar și i l-am arătat. Și, pentru că nu reacționa, am continuat: — Ia-i dumneata! Hai, ia-i, doar n-o să stai acum cu gândul numai la banii mei! Și-am aruncat spre el o mână de monede
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză, Șopârliță (Linaria genistifolia, Veronica urticifolia, Veronica baumgarteni), Mărunțiș (Veronica crinita), Aripă de cuc (Veronica angustifolia), Bobâlnic (Veronica beccabuga), Floarea sturzului (Veronica angallis), Antonie (Veronica serpyllifolia, Veronica spuria, Veronica verna), Cirmuiag ( Veronica bachofeni, Melampyrum commutatum, Melampyrumbihariense), Lup vânăt (Melampyrum nemorosum), Păduchelniță (Pedicularis verticillata), Lupușor (Rhinanthus alpinus), Bucuriță (Euphrasia salisburgensis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
42 din Dosarul VI/1940 Streza Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt exact ca o monedă aruncată într-o fântână adâncă după care se aude doar un clinchet. Pentru a te reabilita de un viciu umilitor, pentru a trece un prag greu, nu ai nevoie de bani, de dragoste sau alte mărunțișuri. Ai nevoie doar de forța și voința ta. Ai nevoie să renaști. Carlina vroia să fie picătura care încearcă săl salveze din ghearele lașității. Îl duse la cel mai bun doctor dermatolog. În scurt timp piciorul se reabilitase așa cum sperase
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de insucces, mi-amintesc de el, de ceea ce a realizat și simt că-l invidiez. Mi-e rușine că-l invidiez pe el, prietenul copilăriei mele, și caut de fiecare dată să mă gîndesc la ceea ce ne leagă, nu la mărunțișurile care ne despart. Dar azi constat că Ion al copilăriei mele a rămas undeva departe, în urmă, pe cînd inginerul Nelu Arbore s-a integrat în rîndul celor de-o seamă cu el, de-aici, din combinat. Îl voi ocoli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
parte... Îți cam place să faci curte femeilor... Surîde larg, cu toți dinții dezgoliți, aceiași dinți albi și frumoși, parcă ar vrea să-mi atragă atenția că are cu ce mă sfîșia, mai repede și fără să se complice în mărunțișuri ca fosta ei prietenă. Spune-mi drept, te-ai speriat c-am să fac ce-mi cere, nu-i așa? mă întreabă, lăsîndu-și tîmpla pe brațul drept, întins pe pernă. Văd că nici acum nu ți-ai revenit... Zău, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din picioare speculații”, cum erau denumiți În actele oficiale de la Începutul secolului al XIX-lea <endnote id="(777, p. 72)"/>. E vorba mai ales de boccegiii evrei, nevoiți să bată ulițele necunoscute ale unor sate și târguri, pentru a vinde mărunțișuri și haine vechi („Marfă ruptă gata, pe un sfanț bucata”, cum zicea Cilibi Moise, el Însuși telal ; <endnote id="cf. 649, p. 16"/>). „Când intră evreul În sat, latră câinii”, sună un vechi proverb german <endnote id="(3, p. 77
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 162)"/>. Cel mai adesea Însă, cavalerul de onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă la Camera de comerț și industrie Cernăuți, nr.986/1942, cu obiectul băcănie și precupie cu mărunțișuri, capital declarat 50000 lei, cifra de afaceri pe 1942/1943 este de 600000 lei și impozit comercial de 13000 lei. Beneficiarul de carnet de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii, evreul David Groper, 19 ani, absolvent a 3 clase
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un fel de tămâie; țigări; alcool; pan dolce</footnote id=”13”> 13 Pan dolce = pâine dulce. Foarte asemănător cu cozonacul nostru, care din explicațiile Sandrei se mănâncă mai ales de Paște </footnote> ; câte două pături de fiecare, plus încă alte mărunțișuri. Tura asta, mergem cu camioneta lui Jose, care va participa și el la ceremonie. Din fericire, Jose cunoaște „shopurile bune” ca să reușim să cumpărăm toate articolele de pe listă și ne duce într-un fel de cartier-piață plin cu tarabe și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
soldatului: Lasă, băi, vezi poate are cineva nevoie!" Dom'le, ce făcea? Îl lua soldatul și îl vindea la altul. S. B.: Și iar revenea pachetul. M. M.: Revenea pachetul. S. B.: Precum curcanul lui Bârzoi. M. M.: Da. Erau mărunțișuri din astea. Atunci sigur că așa era, era tot felul de lume. Știți cum e, că venea soldatul și-ntrebai, dar nu pe soldat: De unde vine, ce studii are, ce cutare?" Te legi acolo de-un banc: "Ce-i taică
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori bănuite, incerte. Crimele gratuite erau o excepție, echipajul jefuit era lăsat, de obicei, în pace, iar eventualii prizonieri erau debarcați la țărm. Pe lângă câștigul imediat, democrația la bord era atracția principală a intrării
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lăsat la compunere și aritmetică. Dar nu s-a prezentat la examenele din toamnă, întrucât contribuția sa la întreținerea familiei devenise de-acum tot mai necesară. Băiat de prăvălie Giovannino a revenit să o facă pe zilierul în prăvălia de mărunțișuri din Calea Cavour, care între timp își schimbase patronul și sediul. Ducea comenzile clienților și punea în ordine ramele de tablouri și cornierele. Puținul mărunțiș pe care îl primea îl consemna punctual mamei. A rămas pe lângă acest magazin de vechituri
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
necesară. Băiat de prăvălie Giovannino a revenit să o facă pe zilierul în prăvălia de mărunțișuri din Calea Cavour, care între timp își schimbase patronul și sediul. Ducea comenzile clienților și punea în ordine ramele de tablouri și cornierele. Puținul mărunțiș pe care îl primea îl consemna punctual mamei. A rămas pe lângă acest magazin de vechituri câțiva ani, până când i s-a întâmplat o nenorocire. Într-o zi, în spatele prăvăliei, se auzi un plesnit peste ceafă și răsunetul unei voci furioase
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
ziua. Avea trei fete. Locuiau cu toții în această lungă prăvălie, care după colț dădea într-o uliță, unde s-a născut pictorul Nicolae Tonitza. La Bizim, care în piesa scriitorului nostru primise numele de Cadîr se vindea gaz, borș și mărunțișuri. Pe partea stângă tot până-n pod se găseau prăvăliile: a lui Iavorschi de tinichigerie, prețuit pentru cum își îndeplinea meseria și cum își servea clienții; a lui Bărbuță care oferea cereale; a lui Ițic tot de tinichigerie, căruia târgoveții îi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
sau de mimică, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit. CILIBI MOISI Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Acesta era un om foarte cumsecade. Cunoscut de toată lumea juridică și mare bibliofil. A lăsat un fiu care face același comerț, însă fără dulap pe stradă. Cilibi Moise, un tip original, poate cel mai original al Bucureștilor, avea baracă de mărunțișuri lângă podul de la Doamna Bălașa.295 crăciunul: Au trecut 50 de ani și parcă era ieri. Am rămas firește tot ce-am fost și mi se pare că nimic nu este schimbat. Văd, ca și în copilăria mea, tot felul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multă schimbare nu s-a făcut în București. Bucureștii aveau pe atunci câteva specimene, câțiva ,,tipi“, cum s-ar spune astăzi, sau chiar câteva „numere“: bucureștiul în 1871 153 Unul era Cilibi Moise. Cilibi Moise era un ovrei vânzător de mărunțișuri, împovărat de o casă de copii, foarte de spirit, dar și tot pe atât de fără noroc. Cine nu-l cunoștea în București? Cuvintele lui de duh circulau din gură în gură, ba au fost chiar și tipărite într-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
despărți. Madame Bovary avea, totuși, reflecții de altă calitate... *Duminică însorită de februarie. Străzile sînt pline de lume ieșită să se dezmorțească. Au fost scoși afară, de cei care îi manipulează, și cerșetorii: sînt din ce în ce mai mulți. Azi le-am dat mărunțiș numai celor doi bătrîni plasați la capătul dinspre centru al străzii Karl Marx, între Muzeul de științele Naturii și Biserica Sfinții împărați: cinci și, respectiv, trei lei. Primul purta un suman scurt și opinci în picioare. Dacă e să l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în sat lipsesc, de asemenea, din memoria mea. Cînd aproape să ajung acasă, din deal cobora o căldărăreasă dintr-acelea cu galbeni în păr și fuste colorate. S-a înfipt în fața mea, musai să-mi ghicească. I-am dat niște mărunțiș, trecînd înainte. Nu s-a mulțumit cu atît, însoțindu mă pînă în dreptul porții. Chiar și după ce am intrat în curte, a continuat să strige: „Mai dă aicea un ban și-ai să vezi c-o să te facă ghineral!” „Imposibil”, i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]