9,417 matches
-
soldatul Ivan Cionkin, personajul principal din romanul scriitorului tadjic Vladimir Voinovici, după care regizorul făcuse în 1994 un film Zivot a neobycejna dobrodruzstvi vojaka Ivana Conkina (Viața și aventurile soldatului Ivan Cionkin, 1994). Ivan Dite (Ivan Barnev) este un ospătar mărunt, la propriu și la figurat, care își împlinește visul de a deveni milionar și a avea propriul său hotel, după ce traversează mai multe epoci, de la o glamoroasă belle époque la perioada ocupației naziste și a desființării Cehoslovaciei de pe harta Europei
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
de imagini desperecheate, "a heap of broken images", într-un "spațiu de ficțiune" la fel de ostil ca și "tărâmul pustiu" al lui T.S. Eliot. Totuși evadările compensatorii (de obicei erotice) nu lipsesc și ele îi oferă, de fiecare dată, personajului-povestitor o măruntă consolare. Istoriile de dragoste evocate în carte sunt vii și tandre, având ceva din imponderabilul reveriei, al visului cu ochii deschiși, contrazis însă brutal de logica realității, "a vieții ce se viețuiește". Maja desnuda, infirmiera, nebuna, prostituata, blonda Alcira, Desdemona
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
agramați din București sau din provincie, dar din aceeași mahala morală, i le-au adresat sistematic, el a reușit să-și păstreze încrederea în vigoarea creației, în vitalitatea artei și în șansele culturii de a trece teafără atît peste mizeriile mărunte și spontane, cît și peste atentatele mari și bine orchestrate. Deși aceste două ipostaze ale lui Barbu Brezianu, aceea de poet și aceea de luptător, pot fi ușor percepute pentru cine vrea să o facă, ele nu au fost așezate
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Cum să scrii romane cînd toată vremea ești frămîntat de grijile cele mai materiale și mai vulgare? Mi-e imposibil să mă concentrez asupra subiectului meu transcendental, ca să zic așa, dacă veșnic trebuie să mă gîndesc la datorii și necazuri mărunte, istovitoare de energie și tulburătoare de orice liniște sufletească. Impozite mai am peste 30.000 lei și mereu mă amenință cu baterea tobei; proces pentru șofer; proces cu Crainic; datorie la țară vierului pe atîtea luni în urmă; datorie de
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
la tot ceea ce presupune organizarea unei întreceri oneste. Nu de măsluirea punctajelor e vorba, ci de felul cum sunt gândite baremurile. Nu de valoarea sau nulitatea competitorilor, ci de fluiditatea (ca să nu zic aiureala) criteriilor. Exemplul de la care pornesc e mărunt - ba chiar trivial. S-a făcut, recent, tărăboi pe desemnarea celor mai buni "zece români", pe diverse categorii, să le zicem, profesionale: sportivi, scriitori, oameni de știință, politicieni și ce-or mai fi fost. N-am să mă refer la
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
aflat, derbedeii ăștia păzesc copiii-cerșetori de teamă să nu fie izgoniți de concurență, ca și cum ar fi niște pușculițe ambulante. Nu-mi vine să cred că polițiștii comunitari ai Bucureștiului, care se învîrt cu mașinile prin cartiere tocmai ca să vîneze infracționalitatea măruntă, nu văd ce se întîmplă cu acești copii supuși la asemenea tratamente bestiale. Iar dacă totuși nu le văd, ar trebui înlocuiți cu alții, care au vederea mai ageră. Despre ONG-urile care au ca obiect declarat de activitate ajutorarea
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor mărunte, consecințele faptelor mici sînt teme ale iernii. Nu bilanțurile ei scot la iveală, în spatele marilor pierderi, scăpări de duzină? Nu pornește avalanșa dintr-un bulgăr de zăpadă? Pe deasupra lor, a acestor mecanisme în care, neexistînd seriozitate - totul nu-i decît
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
practicat de un Anton Holban, în romanele lui de suspiciuni și gelozii dilatate. În timp ce Sandu tot desface, disecă la infinit fiecare frântură de episod în care e implicată "jumătatea" feminină din romanul respectiv, Letiția Branea pornește de la gestul exterior, aparent mărunt, pentru a configura, rapid, părțile nevăzute ale aisbergului. Analiza nu este un scop, în Drumul egal al fiecărei zile, ci o tehnică de realizare a unui complex tablou interior, dus până la ultima tușă, stors de ambiguități. De aceea, pe măsură ce romanul
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
în formula aceasta: critica este din fericire o artă. Pentru E. Lovinescu asta era critica: o artă. Toate ranchiunele și polemicile lui sunt împotriva celor care cred într-o critică științifică, de la M. Dragomirescu la H. Sanielevici și alții mai mărunți. Poartă un război continuu cu ei și nu s-a împăcat nici mai târziu cu această concepție universitară. La maturitate nu și-a schimbat deloc această credință, dar a formulat-o altfel, cu un alt accent (nu citez nici de
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
calea ușoară a unei anume tradiții de succes autohton - remarcate de altminteri și în prefață - în care capii de serie au fost deja stabiliți: Gabriel Garcia Márquez, Ștefan Bănulescu sau Mircea Cărtărescu. Se așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele, ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau în țărâna de sub
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
ce nu modifică în vreun fel viața de fiecare zi a individului. Că palmaresul clubului și tricourile violete sunt proprietatea lui Zambon sau a lui Iancu, e absolut irelevant. Relevant e doar semnalul tras cu acest prilej. Și anume, că mărunte chestiuni de interes strict local pot să devină infinit mai importante decât probleme serioase de ordin național. Adunarea suporterilor echipei "Poli" Timișoara în locul în care a avut loc revoluția anticomunistă din 1989 - Piața Operei - are, evident, o puternică încărcătură emoțională
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
poezia Ioanei Nicolaie le stabilește cu memoria, cu tangibilul, cu delicatețea și cu o anumită formă de orgoliu. Toate mulându-se pe scheletul biografic care traversează fie copilăria claustrantă, fie dragostea abia descoperită, fie tragediile cu mii de pliuri, fie măruntele negocieri religioase, fie - ajungem și-aici - moartea. Deoarece mecanica, în definitiv simplă și clasică, a scriiturii din Cenotaf se întemeiază pe coborârea în trecutul personal, îndepărtat și friabil al vocii poetei și deopotrivă al cuvintelor. Artificiile de stil sau de
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
Revoluției proletare, la Stockholm conducătorul României Socialiste stă la masă cu regele Suediei. (S-a văzut la televizor!)". Pregnantă apare imaginea dictatorului, într-o transparentă impresie datată 1979, pe motivul "împăratului gol": "Mă uitam la Cutare om de stat, un mărunt și prezumtiv Cezar contemporan, care umple ecranul televizorului cu aparițiile lui zilnice în diferite poziții și ipostaze, și îmi spuneam că dacă cei ce-l Ťprindť în obiectiv ar scoate de pe el vestonul și pantalonii, marțialul personaj ar rămîne numai
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
n-am de unde? Că doar fac parte din acel grup de "oameni celebri" pe care lumea îi tot confundă între ei. Merge în urma mea și scâncește: "Măcar o dată! Fie și în treacăt! Într-un colț de ziar. Într-o notă măruntă de subsol. Pomenește-mi măcar o singură dată numele! Te-am înjurat, e drept, dar în felul ăsta lumea a ajuns să vorbească de mine. Acum toți vorbesc de mine: sunt cel care te-a înjurat! Spune-le că ai
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
dobîndi o fasonare "principială". Ceea ce acum ne apare drept o grotescă echilibristică verbală pe "linia" partidului, unica permisă, de altminteri, să capete expresie publică, era în acei ani grei o normă obligatorie, încărcată de sumbre amenințări în cazul celei mai mărunte abateri: "Cum se împacă activitatea de îndrumare a Uniunii și organelor ei, în spiritul liniei partidului cu libertatea? - și în continuare ar putea, după logica sa, spune (Beniuc îl are în vedere pe un autor neconformist - n.n.): Ce fel de
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
asemenea situație limită, în care, împotriva naturii, decizia politică se substituia flagrant rigorii profesionale, Marin Sorescu, cel incriminat intens că a cedat tentațiilor puterii și s-a supus impardonabil jocurilor istoriei mici, a găsit resurse proaspete să-și înfrîngă orice măruntă vanitate și să nu-și lege numele și autoritatea de cea mai arbitrară dintre deciziile de după 1990. Dar legătura profundă cu artele plastice a lui Marin Sorescu nu stă în acest episod trist al politicii noastre culturale de tranziție. Încă
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
doilea, pătrunderea în Parlament a unor personaje lipsite de consistență. Să le luăm pe rând. Argumentul "dispersării" e absolut nefondat, de vreme ce experiența din alte țări arată, dimpotrivă, o polarizare între două, maximum trei forțe politice. Vor dispărea, e adevărat, partidele mărunte. În schimb, membrii Parlamentului vor deveni mai vizibili și mai activi, din moment ce legitimitatea lor decurge direct de la alegător, și nu de supușenia față de șeful ierarhic. Încercarea disperată de a propune un compromis (vot pe listă la o cameră, vot uninominal
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
postul din Pache i-o plătește lui Gigi în natură. Bănuiala mea, că acest Gatsby din Pipera își plătea aparițiile la televiziune, se confirmă. Am avut însă naivitatea să cred că miliardarul, care își manifestă în bani slăbiciunea față de românul mărunt, îi miluia pe reporteri. Or, bieții inventatori de știri despre faptele și vorbele de ultimă oră ale lui Gigi aveau și au sarcină de serviciu, în contul datoriei. Totuși, ProTV-ul se ocupa intens de patronul Stelei cu mult înainte de
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
ale liberalizării de la mijlocul deceniului șapte - întreg acest segment istoric ne devine accesibil prin priza directă a autoarei. Fără a vorbi despre Istoria mare, turnată în tipare, Adriana Bittel o aproximează la scara microeroilor săi, la nivelul lor așa-zicând "mărunt". Principiile, tezele, sintagmele oficiale sunt pulverizate într-o multitudine de frânturi, episoade și scene de viață "banală", surprinsă în curgerea ei. Este lecția de aur a realismului rusesc, aplicată pe teren românesc postbelic. Când prozatoarea se apropie de un alt
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
de voluptățile materiei și de imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative din lada cine știe cărui colecționar de suveniruri, printre contur, dînd drept de viață, în regnul atît de sobru al criticii
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
lor oferă o viziune halucinantă." Puțin mai-nainte, e Bucureștiul, oraș plin de biserici, "de un alb cretos și dulce, care absoarbe soarele fără a produce fulgerele marmurii", un alb de țară, pierdut în praful marelui oraș. Și alte Observații mărunte, de care e plin catalogul zilnic al de toate văzătorului Călinescu. De pildă, aceasta, despre sfîrșit: "În muzică și în orice artă meșteșugul cel mai mare stă în crescendo și descrescendo, și mai ales în cel din urmă. Ultima frunză
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
familiei jucînd o găină rătăcită în sacoșa kazahului Borat și un fel de stand-up comedy grefat pe un sitcom, unde se pot auzi rîsurile lătrate din off. Pentru ca acest cocteil să devină cu adevărat incandescent peste el se toarnă feliat mărunt bucăți de Goran Bregovic din filme cît mai diferite, Regina Margot, Casă pentru spînzurați, Underground etc., dar și, pe platouri mai mari, bucăți din Fanfara Ciocîrlia, Ștefan de la Bărbulești, din fericire nu și Hora Stacatto, obținîndu-se astfel cunoscuta specialitate "Original
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
funcțiune unul dintre generatoare și compresoarele de aer ale sirenelor, ca semn de alarmă maximă. Ce avea să fie mai rău avea să vină spre seară, când bezna timpurie a împiedicat să se perceapă întinderea șuvoaielor. La căderea nopții ploaia măruntă lovită de rafale de vânt a smuls din rădăcină copaci mari pe care curenții îi târau apoi spre podurile de piatră, curând distruse, doborând totul în jur, grajduri și vite, care și căruțe. Chiar și vreo doi, trei bătrâni, luați
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
cu Grobei, ea e mai frumoasă ca el. El este deja chircit în idealul său, el deja visează la Farca, și ea i se dăruie, poate pentru prima oară total și fără interese, disprețuindu-l, dar și intrigată de această măruntă țoapă de la Caransebeș. Acolo are pulsiuni frumoase. Și finalul, dacă ții minte, este că el o "ucide", el este ucigașul ei. Mi-a fost milă cînd "am omorît-o", dar a trebuit s-o omor. Așa că Lelia a ieșit frumoasă, măcar
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]