8,976 matches
-
specialiștii au putut să facă o hartă foarte corectă care atestă legăturile genetice în perioada 886-1194 e.n. În aceasta epocă, amestectul populațiilor a fost influențat și de negoțul cu sclavi din Arabia, dar și de comerț, în special de Drumul Mătăsii, care lega Asia de Europa. În perioada anterior menționată, românii erau amestecați cu lituanienii, finlandezii, bascii, grecii, sirienii, iordanienii, ciprioții, italienii și egiptenii, mai scrie sursa citată.
Românii, descendenți ai Legiunii a XIII-a iudaică? Vezi testele genetice () [Corola-journal/Journalistic/44945_a_46270]
-
să transfere nebunia (sau, mă rog, caracterul duplicitar...) asupra întregii populații: „L-am privit, l-am putut vedea de la mică distanță. Casa de Mode a Circului alesese, din cele trei sute șaizeci și cinci de costume ale anului, travestiul potrivit. Salopetă muncitorească, din mătase groasă, de culoarea nisipului. O șapcă șifonată și bleagă, trasă mult peste fruntea îngustă, până la sprâncene. Se mișca potolit. Nu țipa. Părea calm, receptiv. Un mic magazioner. Nota într-un carnet ceea ce i se spunea. Toți cei din jur notau
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
cărui nume în buzunar pleci din orășelul de provincie și pe care-l agasezi până-l faci să te asculte, o mătușă bogată, a cărei moștenire îți poate face traiul pentru o vreme, o căsătorie avantajoasă, ascunzând în valuri de mătăsuri o singurătate de cursă lungă, o urcare în ierarhie, o mutare politică bine calculată. Un complot, o intrigă. Pentru fiecare, izbânda este alta. Cei mai buni, precum Sabina Lipan, singurul dintre copiii magistratului de provincie care are o sclipire, o
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
a unui geometru aiurare. Napoleon în exil Zi surd-năbușitoare, noua lui casă și palmierul ce parcă de tablă ar fi... Iată vine și el, privindu-și umbra caraghioasă ce-l provoacă ingrat a-și aminti umbra pestrițelor stindarde de mătase în labele sfinxului sumbru, departe... S-a oprit; nicicând atât de jalnic nu arătase în această pălărie cu borurile late... (6-24.XII.1919)
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
la ceremonia inaugurării tunelului Marmaray, oficiată de premierul turc Recep Tayyip Erdogan, a declarat că evenimentul marchează o realizare istorică, iar unirea Europei de Asia duce la îndeplinirea unui mare proiect. Tunelul face parte din așa-numitul nou Drum al Mătăsii.
Victor Ponta, discuție cu omologul său japonez, Shinzo Abe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34492_a_35817]
-
nu putea să urce în tramvai, pe când mama era uscată ca gândacul și mică de statură. Nu i-a dat bluza pentru că era o amintire de la mama ei - bluza era verde, un verde chinezesc, avea nasturi îmbrăcați și flori de mătase cusute pe umeri. Mai era o a doua bluză, albastră, dar mama a cerut să fie îngropată cu ea. Era friguroasă, se temea de frigul din groapă și a cerut s-o înmormânteze cu bluza albastră și ciorapii de lână
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
Flămândă de patrie/ îmi îngrop moartea zi de zi/ în cuvinte/ ele sunt renașterea mea.” Nevoia viscerală de patrie, cuvântul patrie apare destul de frecvent în versurile ei, și neaflarea ei o situează într-o perpetuă căutare: „Cu o valiză/ de mătase/ mă duc în lume/ ici o țară prea întunecată/ dincolo alta grandioasă/ greu să-mi aleg una/ rămân fără patrie” (Fără patrie). O altă valiză, un simbol al exilului, o așteaptă pentru o nouă plecare: „Aud inima locomotivei/ cum bate
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
de libertate, ca într-o alt mit autohton românesc: „când îmi desfac eșarfa de un albastru palid/spre Sud/ Ierusalimul mă cuprinde cu temple și cântece sacre// am mai mult de cinci mii de ani/ eșarfa e un leagăn de mătase/ când închid ochii/ către Sud/ Ierusalimul îmi arată colinele sale/ are și el cinci mii de ani/ și mă cuprinde/ într-o aromă de portocale/ însuflețim aerul cu dansul nostru/ o, contemporani ai mei”, deși asumarea istoriei comune poporului evreu
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
cu proiectele începute în 2004 și rămase neterminate până în prezent. Afirmațiile lui Traian Băsescu referitoare la vizita premierul Victor Ponta în China sunt ”contraproductive”, puncta Geoană, miercuri seara, la Realitatea Tv, mai ales în contextul profilării unui nou ”drum al mătăsii” care leagă China de Europa și al tratatului de liber schimb dintre UE și NAFTA, creionat de liderii mondiali: - ”China când a avut vizită la nivel înalt în Ungaria, a lăsat acolo vreo patru miliarde de dolari. 1 miliard și
Geoană face rechizitoriul eșecurilor lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36474_a_37799]
-
Romgazul românesc să intre în consorțiul de la Shah Deniz și noi nu ne-am dus, nu știu din ce motive. Riscul este ca și alte structuri, de natură terestră, feroviară, intermodale, logistică să se întâmple fără noi. Acest drum al mătăsii se poate bifurca pe lângă România bine merci. - România a fost în 2004 primul stat european, după ce președinții Chinei încă mai vorbeau limba română și recitau din Eminescu, în mod copios (...) de 10 ani au trecut deja doi președinți, câte guverne
Geoană face rechizitoriul eșecurilor lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36474_a_37799]
-
Ce-i, Doamne iartă-mă, mai abitir: Deși stam lângă crucea unde Crist e, Tot l-am simțit mișcând pe Meșter Iste4. XVIII. Iar voi, brodate draperii ce-s trase, Voi, perne-n noaptea nunții răvășite, Voi învelișuri, aripi de mătase Acoperind înlănțuiri ispite, Voi, păsări ce ne deșteptați când ceas e De noi plăceri mereu neobosite, Voi ați fost martori cum iubeam mereu: Cât de părtașă ea, ce vajnic eu. XIX. Și cum de-atâtea ori ca de o pradă
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Una dintre ele ne ducea vinerea după-amiaza în centru, la magazinul City of Paris, și ne spunea să ne alegem ceva nou de îmbrăcat. Ce vrei tu. Una dintre ele ne-a dat un dicționar și niște mănuși albe de mătase și ne-a înscris la primul nostru curs de engleză. Șoferul meu o să te aștepte jos. Altele au încercat să ne învețe ele. Asta e o găleată. |sta e un mop. Asta e o mătură. Una dintre ele nu reușea
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
un rol aparte, la care heterosexualii nu au deschidere. În comparație cu grația androginului, bărbatul propriu-zis e o brută necizelată, iar femeia o păpușă golită de spirit. Apogeul speciei umane stă în hermafrodie. Dar rafinamentul cultural al autorului are un foșnet de mătase blîndă, din lipsa apetenței pentru paroxisme virile. Sirin urăște brutalitățile, constrîngerile cazone, mizeria plebei și, în genere, orice detaliu de violență directă. Ca orice spirit pe care moravurile societății îl resping, Sirin nu poate îmbrățișa valorile de comuniune organică, un
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
pe numele ei adevărat Edith Maud Eaton, este, probabil, prima scriitoare de origine chineză din Lumea Nouă. Cel puțin aceasta ne arată cercetările de arhivă până în prezent. S-a născut în Anglia, în 1865 dintr-un tată englez, negustor de mătase, și o mamă chinezoaică din Shanghai. Cum căsătoriile mixte, interrasiale nu erau defel apreciate pe vremea respectivă nici în Asia, nici în Europa, tânăra familie își va încerca norocul în Lumea Nouă. Emigrează în 1872 și se stabilesc la New York
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
întunecat. Un apartament spațios, mobilat bogat, piese de lemn scump, de culoare închisă, sculptate cu gust; tavanul decorat cu frumoase ornamente chinezești și cu cădelnițare pentru tămâie. Pe pereți atârnă, de sus până jos, panouri lungi de bambus acoperite cu mătase, pe care sunt imprimate litere chinezești, pe etajere-s plante tropicale. Perdele groase cad peste ferestre. Și toate acestea se găsesc în inima orașului chinezesc. Iar în acest decor, e o tânără îmbrăcată într-o jachetă lungă de mătase albastru
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
cu mătase, pe care sunt imprimate litere chinezești, pe etajere-s plante tropicale. Perdele groase cad peste ferestre. Și toate acestea se găsesc în inima orașului chinezesc. Iar în acest decor, e o tânără îmbrăcată într-o jachetă lungă de mătase albastru închis, purtată peste o fustă largă, cu broderii bogate. Mânecile îi cad peste mâinile care lucesc de atâtea inele, iar în picioare poartă pantofi dintr-o mătase fină. Părului îi este prins cu agrafe scumpe care reprezintă diferite flori
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
în acest decor, e o tânără îmbrăcată într-o jachetă lungă de mătase albastru închis, purtată peste o fustă largă, cu broderii bogate. Mânecile îi cad peste mâinile care lucesc de atâtea inele, iar în picioare poartă pantofi dintr-o mătase fină. Părului îi este prins cu agrafe scumpe care reprezintă diferite flori. Are trei sau patru perechi de brățări și bijuteriile de la urechi sunt lungi de un inch. Era o fată frumoasă, avea chipul neted și oval, ochii alungiți, negri
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
publică un amplu grupaj de versuri reflexive, de inspirație egeeană, scrise sub semnul lui Kavafis: „Olimpienii par întrupați în arbori și arbuști cu mari corole,/ De la măslinul sfânt până la leandrul roz și senzual,/ Vița de vie, arborele-trompetă, palmierul, arborele de mătase,/ Teiul înmiresmat și pinul înaintând spre mare/ Dinspre muntele verde Sithonia.” Așadar, în orice critic stă ațipit un poet? Banul public în cultură În DILEMA VECHE (nr. 513), Sorin Cristian Semeniuc răspunde la întrebarea Până unde este sănătos etatismul în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
voință de răzbunare și putere a familiei adverse, se răsculase. Lorenzo murise, așadar principala țintă a supraviețuitorilor facțiunii Pazzi deveniseră cei doi moștenitori, Piero și Giuliano. Aceștia reușesc să scape. După fuga lui Giuliano, un misterios și bogat negustor de mătăsuri, viitor prior și lider al revoltei din Florența, Francesco del Giocondo, părtaș al conjurației din Santa Maria del Fiore, apropiat al lui ser Antonio, o convinge pe Mona Lisa prin varii tertipuri (confirmându-i zvonul că Giuliano al ei fusese
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
aer de provizorat pe care cu toții încercau să-l alunge. La bucătărie, Eutimia dădea ordine mai multor servitoare prinse cu despachetatul veselei din porțelan, aluminiu și sticlă. Covoarele au fost întinse fără întârziere, la fel la ferestre draperiile grele, din mătase de Damasc, fiecare inel de prindere își găsea suportul, unele mese erau acoperite cu broderii dantelate și nu puțini dintre ei se întrebau, văzând atâta delicatețe, ce se vor face la iarnă ca să nu le înghețe oasele. Frigul era într-
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
circulând în secolul XIX. Fotografia astăzi în discuție îl înfățișează pe un oarecare Thomas Arnauldet despre care „Jurnalul” fraților Goncourt spune că ar fi fost un bon viveur al epocii și „ami de Baudelaire”. În fundal, în stânga unei perdele de mătase, o siluetă ca o umbră: aceste ar fi poetul, surprins pe când privea pe furiș la camera aparatului. Asemănarea cu imaginea lui Baudelaire din alte fotografii sau din aceea faimoasă făcută în 1861 de Carjat e frapantă, dar Plantureux avea nevoie
O fotografie necunoscută a lui Baudelaire () [Corola-journal/Journalistic/3022_a_4347]
-
volum, această carte de poezii scurte cu valoare de aforism, adevărate lecții de viață sau numai reflecții despre dumnezeire, natură, om, cuprinde multe dintre dedicațiile în versuri pe care autorul le-a scris în China și Japonia, pe evantaie sau mătăsuri, cititorilor și admiratorilor săi, dedicații considerate adesea ca inspirate de poemele haiku, pe care Tagore le-a admirat nespus. Câteva dintre poemele scurte din volum au ajuns în România printr-o întâmplare stranie, neelucidată până astăzi... Poezioarele respective au fost
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
avea ca obiective principale promovarea unor proiecte economice regionale ale României, ținând seama de interesul mediului de afaceri din România de a accesa noi piețe, inclusiv din perspectiva inițiativei de creare a unui coridor economic denumit generic „Noul Drum al Mătăsii”, organizarea în România a unor conferințe anuale în domeniul economic, care să atragă personalități din domeniul politicii internaționale și mediului de afaceri, participarea la proiectele Guvernului privind promovarea țării în străinătate în vederea atragerii investițiilor străine, cooperarea cu organizații ale mediului
Geoană, numit Înalt reprezentant al premierului pentru proiecte strategice () [Corola-journal/Journalistic/32411_a_33736]
-
deasupra ochilor. Mai ales atunci când era răcit... Ezitarea îi fu luată drept argument de negociere și i s-a propus un post de secretar de stat la agricultură. Poolo acceptă să înlocuiască bentița cu culorile naționale cu o alta, din mătase neagră, sobră, fără nici un însemn, însă și această transformare putea fi considerată baza unei noi fracțiuni politice. Mai ales că metamorfozele amplu mediatizate ale ciudatului personaj au prins, cu totul neașteptat, extraordinar la public, iar Poolo crescuse în preferințele electoratului
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
Emil Brumaru Îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce, -n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii la sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri, Ție, Doamne, Doamne, Doamne!
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15554_a_16879]