2,125 matches
-
cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu de mistuit și imaginat revărsate ca dintr-o cutie a Pandorei în existența ternă a bătrânului, care caută în acest fel să-și întrețină reflexele după pensionare. Este un personaj interesant, chiar dacă neindividualizat pe deplin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
chinuiesc sufletele răposaților În lumea de apoi. Iadul Însemna dezmățul, destrăbălarea, lipsa oricărei măsuri. Bătrâna se târa de la un mormânt la altul, cu inima chinuită de tristețe. Smulgea buruieni sau aprindea lumânări, dar gândurile Îi zburau mereu la cutia infernală. Mașinăria lumii se stricase și acum totul aluneca la vale cu o viteză uluitoare. Zilele treceau ca niște clipite, săptămânile se transformaseră În minute, anii În ore și veacurile În zile. Viața era și ea doar un moment - și nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
noi să fim mai aproape de natură. A fi mai aproape de natură era necesar pentru a păstra un echilibru Între realizările Metodei moderne. Nemții fuseseră giganții acestei Metode În industrie și război. Pentru a se relaxa din această raționalitate și calculare, mașinărie, planificare, tehnică, aveau poveștile romantice, mitomania, un fanatism estetic aparte. Acestea erau și ele ca mașinile - mașina estetică, mașina filosofică, mașina mitomană, mașina de cultură. Mașini În sensul de a fi sistematice. Sistemul cere mediocritate, nu măreție. Sistemul e bazat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
noapte. Și oricât de rebeli ar fi În inima lor, oricât de cuprinși de disperare, Îngroziți sau tociți de tot, vin la ce au de făcut. În sus și-n jos În lift, stând la birou, la volan, Îngrijind de mașinării. Pentru un animal atât de nestatornic și de neliniștit, un animal curios, cu nervii atât de Întinși, o maimuță supusă la atâtea boli, la caznă, la plictis, asemenea disciplină, asemenea instrucție, asemenea putere de regularitate, asemenea asumare de răspunderi, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
depărtare de ei. Coloanele de tancuri făceau manevre În praf. Bombele curgeau din avioanele care la distanță semănau cu niște insecte. Vedeai aripile când se răsuceau În lumină, apoi auzeai exploziile și brusc se Înălțau tufe de fum. Vag, auzeai mașinăriile - șenile de tancuri În depărtare. Auzeai sunete mărunte de război. Apoi, alte două mașini sosiră În trombă, alăturându-se grupului și niște cameramani săriră din ele. Erau italieni, paparazzi, a explicat careva, și aduseseră cu ei trei fete Îmbrăcate după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
apoi doctori luminați vor stârpi boala. O, da! Așadar, filosofii, oamenii de știință, cu intelect strălucit, Înțelegând din ce În ce mai clar acest lucru, se văd nevoiți să intenteze proces de divorț tuturor acestor stări omenești. Atunci Își lansează În spațiu, spre lună, mașinăriile lor artropode zburătoare. — Am să mă duc la New Rochelle cu Wallace, spuse Sammler. Sigur este acolo. Ca să ne asigurăm, o să vorbim cu părintele Robles. Dacă știe el unde este... te sun Înapoi. Pentru că nu era americancă, simțea o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
discreție. În plus, Îl situa În afara rivalităților nefericite, Îndârjite, În afara pizmei, a urii și a ostilităților dintre șoferii obișnuiți ai mașinilor mai puțin prestigioase. Dacă parca pe două locuri, nu era asaltat de poliție. Așa cum stătea În picioare lângă acea mașinărie impresionantă, fesele lui, cărora pantalonii de uniformă le dădeau un contur rectiliniu, erau mai aproape de pământ decât ale multor altor oameni. Părea să aibă, În plus, un spirit calm, serios; cute adânci pe față; buze strânse, care nu Îi dezveleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
arhaică, lăuntrică, premergătoare științei de carte, prin forță naturală, un Întreg nobil? Copiii dădeau foc la biblioteci. Și se Îmbrăcau În șalvari, lăsându-și favoriții să crească. Aceasta era deplinătatea lor simbolică. O oligarhie de tehnicieni, ingineri, oamenii care manevrau mașinăriile grandioase, mult mai sofisticate decât acest automobil, aveau să ajungă să guverneze cartierele industriale Întinse, pline de adolescenți boemi, narcotizați, Împodobiți cu flori și „Întregi“. El personal era un fragment, domnul Sammler Înțelegea acest lucru. Și avea noroc să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care Îl maltrataseră, În care trăseseră, dar pe care cumva nu reușiseră să-l ucidă, omorându-i pe toți ceilalți cu rafalele lor. În transformarea lor ciudată: un popor schimbat În uniformă, deghizat În veștmânt militar și căști, atacând cu mașinării cu scopul de a omorî băieți, fete, bărbați, femei, făcând să curgă sânge, Îngropând și În cele din urmă exhumând și incinerând cadavre putrezite. Omul este un ucigaș. Omul are un caracter moral. Anomalia se poate rezolva numai prin nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
conserve, scotea castroane, trântea lada de gheață, zornăia vesela. Roboteala lui Margotte era În continuă transmisiune. — Aș putea lua trenul până la New York, spuse Lal. — Margotte nu știe să conducă. Ce-o să faceți cu mașina? — O, fir-ar să fie! Mașina! Mașinării nenorocite! — Îmi pare rău că nu știu să conduc, spuse Sammler. A nu ști să conduci este cea mai recentă formă de snobism, după cum mi s-a spus. Dar eu nu mă fac vinovat de acest lucru. Este din cauza ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
erau parcate pe două și chiar trei rânduri. Niciodată nu i se păruse mai lipsit de sens și mai dăunător modul În care se foloseau mașinile particulare În Manhattan. Se simți cuprins de un val de nerăbdare față de șoferii acestor mașinării uriașe și fără scop, dar apoi valul de emoție Îl părăsi, avântându-se dincolo de el. Transportat În liniștea aerului condiționat de puterea fără de vuiet a motorului, se aplecă Înainte punându-și coapsele pe dosul palmelor. Evident, Elya considera că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
că va suna din Franța și le va asculta. Dar în continuare n-a dat nici un semn. M-am temut că ar putea să sune când eram plecată cu vreo treabă și am investit în primul meu robot telefonic - o mașinărie de culoare crem cu o voce electrinică care făcea anunțuri pe tonul acela ușor surprins, antebelic al lui Joyce Grenfell. Această achiziție a introdus un nou și binevenit grad de suspans întoarcerilor mele acasă. De făecare dată când intram în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ta... Dar ea nu mă asculta oricum. — Toate lucrurile îngrozitoare pe care le-ai scris despre familia mea, a continuat. Despre Richard. Cât de mult trebuie să ne urăști! Presupun că asta e consolarea unei fete bătrâne, nu? Să examineze mașinăria din căsniciile altor oameni și să arate defectele. — Sheba, cum poți să spui asta? Eu doar... Nu-mi spune mie ce să spun, a țipat ea. Sunt Cea Mai Detestată Femeie din Anglia! Am toate șansele să ajung la pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
jocurile lui video: aparent insurmontabilă, dar, cu timpul, perfect eliminabilă. Danny avea să fie în regulă. Mike a început să bată darabana cu degetele în timp ce filtrul de cafea lucra. Mike era cunoscut ca o persoană care nu avea răbdare cu mașinăriile. Toate documentele și le ducea la xerox-ul de la centrul din colț decât să stea lângă aparatul cât o broască țestoasă din birou; făcuse o adevărată campanie pentru cumpărarea de calculatoare noi și mai rapide. Datorită lui, toți analiștii aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ne-o făceam zi de zi, ceas de ceas, în proporție de masă. Tehnicile astea de apărare se învățau și se transmiteau mereu nou-veniților. Amenințarea sistemului a dispărut, modalitățile noastre de psihoterapie colectivă s-au surpat și ele. Oamenii sunt mașinării cognitive; ei fac calcule în costuri și beneficii, și mai ales ei depistează pericolul și caută să se apere de el. Aici, în Vest, mediul e mult mai safe, calculele de costuri și beneficii se fac în alți termeni, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Orientului. Se povestea că două tancuri rusești, aparținând unui regiment din timpul războiului aflat încă aici, se scufundaseră, cu o săptămână înainte, în vreme ce încercau să treacă fluviul a cărui crustă de gheață, deși puternică, cedase sub presiunea colosală a marilor mașinării de fier. Că doi soldați, ieșiți pe jumătate din cele două turele mai ridicară deznădăjduiți brațele în sus, în timp ce fluviul cu acoperișul crăpat îi înghițise liniștit. Se povestea că a doua zi dimineața cei doi soldați ieșiți din apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ai puterii nu erau pe măsura ideii, fiind prea înaltă, dovedindu-se în practică a nu fi, ca sistem social, decât expresia unei aberații pe care n-o poate susține decât silnicia unei dictaturi, atât cât poate rezista. O imensă mașinărie a disoluției. Asta e, domnule învățător. Dar noi cei mulți, cei adevărați vreau să spun, nu vom muri toți, unii din noi tot vom mai trăi la ceasul învierii care vrând-nevrând va veni. Amândoi însă, și dumneata și eu, avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
înșelarea pentru cei din afară, pe negarea individului care, încarcerat, nu se poate rosti niciodată; inițiativa lui e strivită înainte de a se naște. - Nimeni n-a bănuit atunci. - Pentru că totul fusese perfect gândit dinainte; o imensă rea-credință funcționând ca o mașinărie foarte bine pusă la punct. Exercițiu definitiv pe spinarea și sufletul unui popor cinstit și naiv. Gândește-te, acum după atâția ani se vede perfect. Disperarea, diversiunea, minciuna și teama sunt pământul gras pe care-l nasc și din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o stare de profundă detașare, asemănătoare unei transe și aveau să rămână astfel timp de încă vreo oră. Am închis ușa bine, am desprins telefonul din hol și l-am luat în camera mea. M-am uitat îndelung la mica mașinărie: telefoanele mi s-au părut întotdeauna obiecte magice, datorită felului în care unesc cele mai improbabile și îndepărtate destinații. Știu că există explicații perfect logice pentru modul în care funcționează, dar mă uimește de fiecare dată faptul miraculos că își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de la fund. —Anna, Anna, Anna... Cine mai e și asta? —...Sunt Amber. Tocmai am auzit că... —Amber Penrose? N-am mai primit vești de la ea de secole. Șterge-l! — Dar nu vrei să asculți mesajul? a întrebat Jacqui, care manevra mașinăria. Nu-i nevoie. Aș putea să-l scriu chiar eu. Uite, o să-mi amintesc de toți cei care au sunat, am zis. O să iau legătura cu ei. Șterge! Mai departe! —Anna, șopti cineva. Tocmai am auzit și nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mi-a aruncat, probabil că e mai bine așa. În celălalt colț al camerei, beculețul de la robot continua să licărească acuzator. Dispari, dispari, de ce mă chinui? Îmi doream să pot șterge blestematele de mesaje fără a le fi ascultat, dar mașinăria nu-mi dădea voie, așa că am apăsat butonul de pornire, și apoi am tulit-o în baie, auzind în timp ce plecam: —Anna, sunt Leon. Știu că ți-e greu, dar și mie mi-e greu. Am nevoie să te văd... Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
insensibil la starea de confuzie în care mă aflam. — Locuitorii Granadei nu avuseseră niciodată tunuri și, cum Astaghfirullah nu contenea să le tot spună că acea născocire diabolică făcea mai mult zgomot decât rău, se resemnaseră cu ideea că o mașinărie atât de nouă și de complicată nu se putea găsi decât la dușman. Inițiativa medicului i-a lăsat perplecși. Timp de câteva zile a avut loc o defilare neîntreruptă de tineri și bătrâni, care stăteau la o distanță respectuoasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru binemeritata operație estetică pe care mi-am promis-o, voi menționa numele bătrânului cu ochii verzi de pe micul ecran și voi spune medicilor pe masa de operație: Uite. Exact așa vreau. Să mă faceți la fel... Dar acum bătrâna mașinărie cu formă umană aduce în scenă un șir de indivizi încă și mai bătrâni, înțoliți la patru ace, strălucitori ca oțelul, un grup de avortoni în frac, care poartă nume ca Domnul Muzică și Divertisment în Persoană. Stai o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Pe vremea aceea ideea de a încălca legea tribului axona încă mă mai șoca. — Când eram de vârsta ta, am mers în oraș, a spus ea. Și am ascultat la fereastra unui loc unde se mânca. Acolo se găsea o mașinărie cântătoare. Cânta ceva despre o creatură deșteaptă și pusă pe șotii, numită prepelicar. Se teamea de creatură. Și eu m-am gândit: iată un nume de viteaz bun pentru mine. într-o stare de semi-șoc, am întrebat-o: — Dar Demonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
învolburați? Ea a dat din cap. — Ușor, a spus cu dispreț. Nu sunt nimic altceva decât aer. Nu există. începând din ziua aceea, Prepelicarul călătorea adesea în oraș. Se întorcea plină de povești despre imagini mișcătoare și mașini rapide, despre mașinării care dădeau apă și mâncare și despre atâția și atâția oameni... N-am avut niciodată curajul s-o însoțesc. Acolo, în oraș, a aflat despre aniversările de douăzeci și unu de ani. Asta este ziua în care vei dovedi că ești bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]