1,935 matches
-
ascuns, Évry Petit-Bourg, 1964; Fata călăului, Cluj-Napoca, 1994; Idoli de lut, postfață Al. Andriescu, Cluj-Napoca, 1994; Fălticeni - mon amour. O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii, introd. I. Negoițescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 1999; Poștalionul din vis - roman epistolar, Timișoara, 1999; Măsura urmelor, pref. Mircea Anghelescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 2000; Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
București, 1985; Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D.I. Suchianu, București, 1986; Lumea fără oglindă, București, 1990; Fără violență, București, 1992; Încotro?, Galați, 1993; Băieții de bani gata, București, 1993; Actualitatea și filmul, București, 1994; Fetele de bani gata, București, 1994; Magul călător sau Speranța și viața în opera lui Mihai Eminescu, București, 1995; Șobolanii în Italia, București, 1995; Există, București, 1996; Noii băieți de bani gata, București, 1996; Teatrul respirației, București, 1996; Tinerețe, amor, prostie, București, 1997; Istoria gândirii estetice românești
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace, poemul nu mai exprimă conținuturi univoce; lansează enunțuri plurisemice sau fără nici un sens, rămânând să le fie atribuit unul (sau mai multe) de către cititor. Poetul modern e un „mag al sunetelor”; prin el, cuvântul își devine propriul referent. Magia verbală nu e însă delir, sau dacă este, acesta e calculat. Finalitatea demersurilor este provocarea nu de sentimente, de trăiri, ci de surpriză, șoc. Desentimentalizarea duce la depersonalizare, chiar dezumanizare
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
fost deplină. Hristosul care L-a vizitat și pe care L-a recunoscut nu este un simplu Iisus al pioșeniei private, ci totus Christus al dogmei de la Calcedon (451). Acest Hristos este „taina cea din veac ascunsă”, Înțelepciunea căutată de magi și mărturisită de pescari, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, „același ieri și azi și în veci” (Evrei 13, 8). Un interpret congenialtc " Un interpret congenial" În dorința de a nu ascunde cuvintele sfinților de lumea celor care „nu își petrec
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
veșnică: milioane de umbre învălmășite, de vise înecate, de reverii somnambulice, tot ceea ce numim suflet și viață, zace acolo, visînd, încă visînd, zbuciumîndu-se ca oamenii în paturile lor; veșnic mișcătoarele talazuri se rostogolesc astfel, tocmai din pricina neastîmpărului lor. Pentru orice mag cu firea călătoare și meditativă, acest senin Ocean Pacific devine - din clipa cînd l-a privit măcar o dată - marea lui adoptivă. Apele sale curg chiar în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași ape spală cheurile noilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
filosofia morală.” (M.R. Hare, „Could Kant have been Utilitarian?”, în M.R. Hare, Sorting out Ethics, Clarendon Press, Oxford, 1997, pp. 147-148.) 2. Critica rațiunii practice, tradecere de Nicolae Bagdasar, Editura Știinifică, București, 1972, p. 118. 3. „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht in der Praxis”, în Immanuel Kant, Sämtliche Werke, Bd. VI, Karl Vorländer (ed.), Verlag von Felix Meiner, Leipzig, 1922, p. 83. 4. Întemeierea metafizicii moravurilor, pp.14-15. Citatele din această lucrare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în a doua parte a Metafizicii moravurilor. Chiar dacă fundamentele concepției kantiene asupra moralității, așa cum au fost prezentate ele în Imm și Crp, oferau resursele necesare pentru a rezista unei asemenea tentații. NOTE 1. Vezi Immanuel Kant, „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis”, în Op. cit., pp. 73-74. 2. Ibidem , p. 74. 3. Ibidem, p. 79. 4. Persoana cea mai apropiată de Kant, în ultimii ani ai vieții sale, Ehrgott A.Ch. Wasianski
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
producătorului sunt puse în practică fără apel. În opinia lui Chandler, există o incompatibilitate structurală între „valoarea de producție” și „valoarea estetică” a scenariului. Orice scriitor decent ar arunca, pur și simplu, la coș scenariul considerat bun de filmat de magii Hollywoodului. Dacă literatura păstrează, prin ea însăși, un dram de idealism și indiferență față de câștigul material, industria filmului nu are astfel de scrupule. Forța ei de acțiune se bazează pe talentul vedetei feminine „ce se îmbracă de optsprezece ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen), proprii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
bine și ce ordine superioară le ghidează existența, drept care predică religia Marelui Orb, un soi de panteism păgân, corespunzător naturii și comportamentului dacilor. Dacii practică inconștient credința aceasta, fără a avea revelația învățăturii lui Zamolxe. Profetul intră în conflict cu Magul, personificare a spiritului practic și a instrumentalizării sentimentului religios, a utilizării lui ca mijloc de dominație politico-socială. Altfel zis, sacrul refuză instituționalizarea sa. Zamolxe trebuie să se sacrifice pentru a-și împiedica rivalul să transforme o dispoziție nativă autentică, o
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
sacrul refuză instituționalizarea sa. Zamolxe trebuie să se sacrifice pentru a-și împiedica rivalul să transforme o dispoziție nativă autentică, o credință adevărată, într-un cult. După ce-l acuzase pe propovăduitorul religiei Marelui Orb de erezie și obținuse izgonirea profetului, Magul, observând răspândirea tot mai mare a învățăturii lui Zamolxe și întrevăzând repede că o poate folosi ca să-și întărească autoritatea, pune să se cioplească o statuie a acestuia, o așază în templu și organizează venerarea ei. Din peștera unde viețuise
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
adevărați se vedeau zburând în haloul felinarelor. Copiii se înghesuiau în fața vitrinelor, unde niște păpuși automate, cu înfățișare de moș Crăciun, scoteau din saci daruri frumos legate cu panglici. În catedrală, ca o replică mai demnă și așadar nemișcată, regii magi de lângă iesle își întindeau și ei darurile. Chiar și pe strada unde, dindărătul geamurilor mari de la parterul câtorva imobile, femei tinere aproape goale zâmbeau trecătorilor, ambianța festivă era obligatorie. Alături de scaunul pe care fiecare femeie se expunea privirilor, când îndepărtând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Iosif au trecut apoi În tezaurul faraonului egiptean și de aici la regina din Saba, care i le-a dăruit lui Solomon. Prin Nabucodonosor, monedele ajung În Nubia, de unde sunt aduse la Betleem de Melchior, unul din cei trei regi magi. Din grabă sau neatenție, Fecioara Maria le-a pierdut În pustiul egiptean. Ele au fost găsite de un păstor, care i le-a oferit lui Isus drept recompensă pentru o vindecare. Acesta n-a vrut să le primească și le-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Când Isus vrea să-l depășească a doua oară, Iuda „Își aruncă sămânța peste capul lui Isus”, maculându-l. Prin maculare Isus Își perde puterile dumnezeiești și cade la pământ. Avem de-a face cu scenariul luptei dintre Petru și Simon Magul, descrisă În Faptele apocrife ale lui Petru, dar cu sens inversat: aici creștinul e biruit de iudeu. Povestea continuă. Isus se retrage cu apostolii, dar Iuda, camuflat Într-o tunică asemănătoare cu a lor, Îi urmărește, Îi deconspiră pe toți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
efect al pocăinței. După el, aceștia se făcuseră vinovați de singurul păcat iremisibil, cel „Împotriva Duhului Sfânt”. Ca și Ieronim, dar mai aplicat, Ambrozie trimite la contextul evanghelic și la polemica antifariseică, adăugând Însă un element inedit: episodul cu Simon Magul. Simon dorește să cumpere harul, spune Ambrozie, Întrucât nu are credință. Episcopul milanez extinde morala logion-ului de la farisei la „ereticii și schismaticii din toate vremurile”. Aceștia divizează Biserica, păcătuind, ca persoane individuale, Împotriva tuturor, adică Împotriva unității sacre a Bisericii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
înglobându-l, „înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau, pur și simplu, mersul copilei țărănci spre câmp, purtând pe cap
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
ar afla de la Theogenes ce s-a întâmplat cu Rufus? — Îi întrece cu mult pe semenii lui prin inteligență, vioi ciune și profunzime. N-am cum să fac comparația, se apără prietenul său în glumă. Râde încordat: — Nu cunosc nici un mag malefic. Mintea lui Herodes Agrippa sesizează involuntar conotația negativă a cuvântului „malefic“. Enervarea pune din nou stăpânire pe el. Păgânismul vostru nu este deloc tolerant, așa cum pretindeți. Nici în cer, nici pe pământ. Încercați să inovați întruna, acceptați o mulțime
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
singură bucată, nu din două. Cuprins de o bănuială neagră, își pipăie discret propriul veșmânt, ca nu cumva să i se vadă dublu ra sinus-ului de pe piept. Răsuflă ușurat. Totul e în regulă. Se întoarce spre Herodes: — Sper că magul ăla al tău nu mijlocește dezgroparea comorilor și nici nu tămăduiește boli. Din nou stăpân pe sine, Agrippa clatină din cap: — N-am auzit să fi înviat până acum pe nimeni din morți, răspunde el cu toată seriozitatea. — Atunci poate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cântec sună-n harfe de argint; Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și jalnic sună Și sălbatec se plâng regii în giganticul mormânt. În zidirea cea antică, sus în frunte-i turnul maur. Magul privea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
privește-acolo căile lor tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun, {EminescuOpI 45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți ce fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă Și în Nil numai
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cu piatra-mpreunate, El numără în gîndu-i zile nenumărate, Și fîlfîe deasupra-i, gonindu-se în roate Cu-aripele-ostenite un alb ș-un negru corb. Arald atunci coboară de pe-al lui cal. Cu o mână El scutură din visu-i moșneagu-ncremenit: O mag, de zile vecinic, la tine am venit, Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit, Și de-astăzi a mea vieață la zeii tăi se-nchină". Bătrânul cu-a lui cârjă sus genele-și ridică, Se uită lung
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în urmă în vechi țâțâni s-aruncă. O candelă bătrânul aprinde - para lungă Se-nalță-n sus albastră, de flacăre o dungă, Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruiți. {EminescuOpI 94} Și în tăcere crudă ei nu știu ce aștept-... Cu mîna-ntinsă magul îi face semn să șadă, Arald cu moartea-n suflet, a gândurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă, cu dreapta pe-a lui spadă, În zid de marmur negru se uită crunt și drept. Fantastic pare-a crește bătrânul alb
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate. 3. Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului, și au cuprins poarta de la mijloc. Erau Nergal-Șarețer, Șamgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor dregători Nergal-Șarețer, căpetenia magilor, și toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului. 4. Zedechia, împăratul lui Iuda, și toți oamenii de război, cum i-au văzut, au fugit, și au ieșit noaptea din cetate, pe drumul grădinii împăratului, pe poarta dintre cele două ziduri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Babilonului, dăduse porunca următoare cu privire la Ieremia, prin Nebuzaradan, căpetenia străjerilor: 12. "Ia-l, poartă grijă de el, și nu-i face nici un rău, ci fă-i ce-ți va cere!" 13. Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, Nebușazban, căpetenia famenilor dregători, Nergal-Șarețer, căpetenia magilor, și toate căpeteniile împăratului Babilonului, 14. au trimis să aducă pe Ieremia din curtea temniței, și l-au încredințat lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, ca să-l ducă acasă. Și a rămas în mijlocul poporului. 15. Cuvîntul Domnului vorbise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]