1,876 matches
-
bugetar structural (CAB) Am văzut că soldul bugetar structural este un indicator din ce în ce mai utilizat pentru a separa efectele politicii fiscale discreționare de alte efecte cu influență asupra deficitului bugetar. Pe de altă parte, analiza soldului bugetar structural ne poate indica magnitudinea impulsului fiscal și, pe de altă parte, ne poate ajuta să evaluăm gradul de sustenabilitate al politicii fiscale. O analiză detaliată privind problemele practice inițiale apărute în utilizarea indicatorului sold bugetar structural drept indicator ancoră în implementarea politicii fiscale găsim
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
doua, abordarea bazată pe VAR structural, a fost propusă de Blanchard și Perotti (2002) și apoi extinsă în lucrările lui Perotti din 2005 și 2007. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Fatás și Mihov (2001b) constată o creștere de magnitudine mare a consumului privat la un șoc pozitiv din partea cheltuielilor guvernamentale. Concluzii asemănătoare găsim la Blanchard și Perotti (2002) și Perotti (2005) și Perotti (2007). Pe de altă parte, Mountford și Uhlig (2005) stabilesc, pe baza unor evidențe empirice, că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ocupare cresc ca urmare a unui șoc pozitiv al cheltuielilor publice. Același rezultat îl observăm și la Gali et al. (2007). Altfel, Caldara și Kamps (2008) folosesc procedura Blanchard-Perotti și găsesc o relație liniară între stabilizatorii automați și semnul și magnitudinea estimate ale răspunsului PIB la șocul exogen determinat de dinamica taxelor. Cu privire la legătura dintre efectele acțiunilor de politici fiscal-bugetare și variabile macroeconomice fundamentale relevante sunt cercetările făcute de Taylor (2000) și Woodford (2001) asupra potențialei legături dintre politica fiscală și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscală discreționară. Stabilizatorii automați au fost calculați după formula: Folosindu-se estimările realizate în capitolul 1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării automate, fapt relevat de reducerea deficitului bugetar structural și argumentat prin reducerea măsurilor discreționare de politici fiscal-bugetare. Totuși, nivelul stabilizatorilor automați în România este departe de mărimea acestui indicator în țările dezvoltate din Zona Euro (circa 0,5) (vezi
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a sectorului guvernamental, dar și, pe partea de cheltuieli, prin mărimea redusă a ajutorului de șomaj. Pe de altă parte, mărimea stabilizatorilor automați obținută folosind metoda de mai sus nu concordă cu aproximarea comună din literatura de specialitate, conform căreia magnitudinea stabilizatorilor automați poate fi aproximată cu ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB (medie de 0,25 - 0,35 față de 0,37 - 0,40 pondere a cheltuielilor bugetare în PIB). În România, matricea constrângerilor legate de spațiul fiscal redus poate împiedica acțiunea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și pe verticală, prin introducerea de mai multe niveluri sau trepte de mărime. Se disting, În principiu, trei trepte sau niveluri de mărime: nivelul microscopic - care corespunde unei scări de mărime la nivelul microparticulelor, nivelul macroscopic - care corespunde scării de magnitudine a omului, nivelul macrocosmic - nivelul de funcționare a universului la scara corpurilor cerești. Referindu-se la definirea nivelurilor de realitate, Basarab Nicolescu scrie: „Trebuie să Înțelegem prin niveluri de Realitate un ansamblu de sisteme aflate mereu sub acțiunea unui număr
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de modele diferă în detaliile lor, dar toate prezumă că indivizii posedă nivele variate de vulnerabilitate pentru apariția unei schizofrenii, și că apariția unor simptome schizofrenice poate surveni în orice moment în timp în funcție de importanța biologică a acestei vulnerabilități și magnitudinea stresului la care individul este supus. O astfel de abordare postulează că există un anumit prag între vulnerabilitate și acumularea stresorilor care poate fi tolerată, înainte ca o simptomatologie evidentă să apară. Fiecare încearca experiența unor evenimente existențiale stresante (EES
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Gottesman et al., 1986. Ca o apreciere generală se observă că riscul general este crescut pentru persoanele înrudite, comparativ cu riscul general în populație care este estimat la circa 1%. Cu cât relația de rudenie este mai strânsă cu atât magnitudinea riscului este mai mare. Câtă vreme debutul unei schizofrenii este aleatoriu în timp, în interiorul unui evantai al vârstelor destul de mare, riscul pentru a dezvolta afecțiunea ar trebui corectat în funcție de vârsta rudelor interesate. în esență datele cumulate permit următoarele concluzii: - Pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenii este aleatoriu în timp, în interiorul unui evantai al vârstelor destul de mare, riscul pentru a dezvolta afecțiunea ar trebui corectat în funcție de vârsta rudelor interesate. în esență datele cumulate permit următoarele concluzii: - Pentru rude și copii, riscul pare a avea aceiași magnitudine: este de circa 10 ori mai mare decât în populația generală. Riscul crește în măsura în care numărul membrilor afectați dintr-o familie este mai mare. - Marea majoritate a rudelor unui pacient schizofren, nu sunt afectatte de maladie; în familiile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lor,dar toate presupun că indivizii susceptibili au un grad variabil de vulnerabilitate pentru apariția schizofreniei și că probabilitatea apariției simptomatologiei schizofrenice actuale poate surveni în orice moment în timp, influențată fiind în egală măsură de amplitudinea vulnerabilității biologice și magnitudinea stresului pe care individul îl suferă. O astfel de abordare a problemei postulează faptul că există o verigă între vulnerabilitatea individuală și nivelul sau acumularea de stres pe care respectivul o poate tolera,înainte ca simptomatologia să apară. Asemenea factori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sine. Dimensiunile comportamentului școlar sunt următoarele: Frecvența, se stabilește raportând numărul de apariții ale unui comportament țintă la unitatea de timp. Durata, este intervalul de timp cuprins Între momentul inițierii și cel al Încetării unui comportament. Intensitatea, se referă la magnitudinea cu care el se manifestă. Această dimensiune este mai greu de măsurat decât durata și frecvența. Cea mai frecvent utilizată metodă este scala de evaluare. În terapia cognitiv comportamentală, se utilizează astfel de scale În care li se cere elevilor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu ÎI.5 .a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei /137 ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar /140 ÎI.5.c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
anumit element. Desemnează diverse asocieri conceptuale (bun vs rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * magnitudinea sau mărimea, care indică gradul de intensitate, oferă posibilitatea creării unei scale a valențelor. Discursurile corporatiste, politice sau literare trimit explicit sau implicit către dihotomia bun/ bine rău, despre care vorbește Friedrich Nietzsche ([1887] 2006) în Genealogia moralei: o scriere
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lui Greimas (1983: 49-51), putem interpreta cazul generic al gripei aviare folosind trei axe: * axa fricii. Obiectului (gripă aviară) i se aplică o analiză timică prin atribuirea unei anumite incertitudini a valorii. Această evaluare oferă o valentă negativă cu o magnitudine înaltă, iar subiectul (autoritățile statului) nu este dornic "să-l achiziționeze". Astfel, starea finală dorită este cea a unei disjuncții cu virusul letal; * axa transmiterii. Putem identifica natură și societatea drept destinatarul și destinatorul, corpul uman având rolul intermediarului; * axa
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
parcurge un traseu generativ prin ceea ce Greimas și Fontanille ([1991] 1997) numesc modurile de existență (virtualizare, actualizare, potențializare, realizare) ale subiectului pasional care intră în relații de tensivitate pentru a-și realiza visul. ÎI.5.a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei Ray Jackendoff (2007: 270) definește valoarea de stima (S-valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a unei persoane" și reprezintă compoziția valorii personale normative (PN-valoare), valorii de superioritate (S-valoare) și cea de dominantă. În diferite practici discursive, aceste valori
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care desemnează diverse asocieri conceptuale (bun versus rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * o magnitudine sau mărime, care indică gradul de intensitate și oferă posibilitatea creării unei scale a valențelor. Considerăm că primii semnificanți care relevă aceste valori sunt numele și naționalitatea unei ființe umane. Cei ce poartă aceste două elemente ascund, de fapt, o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei", prin folosirea dublului genitiv, devine un dublu semn indice, atât pentru numele părinților (Măriuca și Dosoftei), cât și pentru clasa socială cu o valentă statutara inferioară și o magnitudine scăzută. Astfel, Ileana devine ceea ce Norman Fairclough (2003: 160) numește "un agent primar" care se naște cu anumite trăsături pertinente (sex, fizionomie, trăsături fizice) sau care îi sunt impuse la naștere (nume, clasa socială sau context situațional geografic IlvaMică, un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
performativ exercitiv al Ilenei. Conținutul verbului modal implicit "a trebui" transmite o modalitate volitiva polarizată negativ: "nu vrea să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
asemenea în cel de-al doilea simulacru, cănd "încheie" un contract cu un participant abstract, "viață" ("[...] s-a învoit cu viața: ea da parale, viața să-i dea iubire", p.372). Alotopia (Greimas 1983) instituită de unul dintre contractanți sugerează magnitudinea ridicată a lipsei unui control al realității, la care te poate împinge dorința oarbă de depășire a propriei condiții. Deși asistăm la o renunțare la semnele bogăției (șampanie și straie pompoase) și la o reîntoarcere la semnele sărăciei (hăinuțe țărănești
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
MAMMOTH CAVE cea mai lungă peșteră din lume: 560 km (situată în S.U.A. - America de Nord); MACAC specie de maimuță cu coadă scurtă, ce trăiește în Asia de Sud-Est. MAGMĂ masă de roci topită, fluidă sau vâscoasă, formată în astenosferă (partea superioară a mantalei). MAGNITUDINE expresie numerică a energiei degajate de un cutremur (seism), măsurată după scara Richter (9 grade) sau scara Mercalli (12 grade). MAGOT singura specie de maimuțe din Europa, ce poate fi întâlnită în zona Madagascarului, dar și în nordvestul Africii; are
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
un efect al internalizării unor părți din mai multe persoane decât a internalizat orice om înainte. Eurile noastre devin "populate" de mulți alții. În procesul saturației sociale, numărul, varietatea și intensitatea relațiilor aglomerează din ce în ce mai mult zilele. O apreciere completă a magnitudinii schimbării sociale și a intensificării sale probabile în decadele viitoare cere o concentrare asupra contextului tehnologic, mai întâi. [...] Într-un sens important, pe măsură ce saturația socială are loc, noi devenim asamblări imitative ale celorlalți. Purtăm în memorie pattern-urile de a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
vieții noastre zilnice, asupra minților, familiilor și chiar asupra viitorului democrației" (Rheingold, 2000, p. 78). Impactul comunităților virtuale, tehnologiei și Internetului confruntă umanitatea cu o serie de întrebări de al căror răspuns depinde evoluția sa fizică, socială, culturală. Care este magnitudinea efectelor tehnologiilor care stau la baza existenței comunităților virtuale? Cum va răspunde umanitatea la cybernetizarea mediului fizic și social? Cum transformă comunitățile virtuale culturile umane? La acestea se adaugă o serie de întrebări formulate de Durgin și Sherif în introducerea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
multitudinea de factori deosebit de specifici care interferează în binomul ISD-PIB (capitalul uman, piețele financiare, sistemul bancar, gradul de deschidere a economiei, apartenența la uniuni integraționiste etc.), în literatura de specialitate întâlnim și o serie de cercetări empirice care fie diminuează magnitudinea acestui impact pozitiv, fie dimpotrivă, o scad ca factor care nu sprijină creșterea economică (Zaman, 2012). Borensztein et al. (1998) consideră că investițiile străine directe contribuie la transferul de tehnologie din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare, având
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ca și inexistent al ISD în economiile lor naționale; țările dezvoltate în anul 1990 au avut un volum al ISD relativ mare, ceea ce a și constituit un punct de plecare consistent, astfel că dinamicile influxurilor anuale nu au avut aceeași magnitudine ridicată ca aceea din țările în tranziție. După ce am analizat evoluția influxurilor anuale ale ISD (tabelul 2.5), am considerat necesar să cercetăm și volumul valoric al stocului de investiții străine directe din România și alte țări, pe perioada 1990-2011
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
urmează o distribuție normală. Erorile nu prezintă autocorelare. Decalajul de timp de trei ani evidențiază cea mai puternică legătură dintre PIB și investițiile străine directe, ceea ce confirmă și aserțiunea noastră inițială, potrivit căreia, investițiile generează efecte care se întind ca magnitudine pe termenele mediu și lung. Cu toate acestea, mulți dintre autori recomandă o nuanțare a relațiilor de cauzalitate PIB-ISD export-import, având în vedere faptul că aceasta poate fi diferită de la o perioadă la alta, și mai mult, poate avea sensuri
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]