9,718 matches
-
pielea feței este palidă sau plumburie. -Facies abdominalis, în peritonite -Facies colerica, cu trăsături ascuțite - Facies leonina, în lepră, cu îngroșări ale pielii, infiltrată mai des în jurul ochilor - Facies nujopathica, (facies de sphynx), ca o mască - Facies ovariana în chisturile maligne de ovar, cu ieșirea în evidență a pomeților, lombar, frunții, retracția aripilor nasului - Facies rochitica, cu adâncirea fosei canine și atrofia maxilarului superior - Facies choreatica. În concluzie putem spune că fața este un index de valori psihice. 3.2.1
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ale căii intrinseci sunt proteinele Bcl, ce pot fi grupate în trei subfamilii: Bcl-2 protectori, Bcl-2 ucigași (Bax și Bak) și Bcl-2 reglatori. S-a demonstrat recent că proteinele Bcl-2 protectori sunt responsabile, ca oncogene, de o serie de tumori maligne de tipul limfoamelor, tocmai printr-o activitate exagerată, ce protejează celulele limfatice defecte de apoptoză și le permite continuarea proliferării. Declanșatorii apoptozei intrinsece sunt acumularea de semnale proapoptotice celulare sau lipsa de factori trofici, ce acționează prin intermediul apoptosomului. Acesta este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a neutraliza sau distruge structuri non-self. Răspunsurile imune intervin în combaterea invaziei de către microorganisme a organismului, stau la baza reacției de respingere a organelor transplantate de la indivizi cu antigene de histocompatibilitate diferite de cele ale primitorului și afectează creșterea celulelor maligne. Răspunsurile imune sunt de două tipuri: răspuns imun mediat celular și răspuns imun mediat umoral (de anticorpi); la aceste 2 tipuri de răspunsuri imune este necesară participarea atât a limfocitelor cât și a macrofagelor. Limfocitele se clasifică în trei clase
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al XIX-lea, medicul Bucureștilor, Constantin Caracaș, se plângea că româncele de la țară sau mahala „îi adapă [pe copii] cu vin, cu rachiu, uneori, chiar când încă sug” (290, pp. 93, 96). Acest obicei malign îl găsim redat și de Felix Aderca, la un personaj dintr-o mahala a Craiovei, în anii ’20 : „Carolina deveni foarte veselă ; rupse copilul de la țâță, [și] îi dete vin din fundul paharului” (Zeul iubirii, 1927) (268). Cu siguranță că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel mai reducător organ al corpului grosier. Un aspect interesant, ce se poate constitui într’un argument în cadrul capitolului de față, îl constituie comentariul la o părere exprimată de . Anume, acest autor afirmă că un clarvăzător constată la o tumoră malignă prezența (respectiv absența în cazul tumorilor benigne) unei formațiuni eterice, percepute ca asemenea unui rac, definită în spiritul ocultist al lucrării respective ca un “elemental” creat de bolnav în consecința karmei sale. </footnote>. Pe noi ne interesează însă doar faptul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mod de vizualizare înfățișează metabolismul, precum și alte funcții importante, nu doar simpla structură anatomică. Scanarea de tip PET este un procedeu prin care se identifică celulele tumorale din organism, fiind frecvent folosită pentru supravegherea periodică a posibilelor degenerări de tip malign. Este injectată intravenos o mică cantitate de glucoză (zahăr) marcată radioactiv. Scaner-ul PET se va roti în jurul corpului și va capta imagini ale zonelor din organism unde glucoza este consumată. Celulele ma-ligne vor apărea mai luminoase deoarece sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă” (M.B.). Pe lângă lipsa de empatie, unii dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără conotațiile celor dintâi), au manifestat o completă lipsă de căință o dată cu trecerea timpului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „[cartea] este departe de a juca rolul unui demers pur analitic. Notarea disciplinată a nuanțelor politice stă alături de atitudinea politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mișună, se agită, se isterizează în plin nonsens. Suflete moarte, acești ipochimeni ce se vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți de un limbaj de lemn, care se vede că încă nu și-a trăit traiul
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
care forțele capitaliste nu s-au substituit în totalitate elementelor feudale - vor constitui cel mai ridicat risc de r)zboi. Se descompune imperialismul pe m)sur) ce capitalismul, inerent pacifist, asimileaz) în întregime elementele sociale anacronice, sau este el expresia malign) ultim) a capitalismului, anterioar) sosirii socialismului? Dac) sunt apreciați dup) exactitatea predicțiilor, Veblen și Schumpeter reușesc s) conving). Ins) predicția e un criteriu insuficient pentru acceptarea validit)ții unei teorii, întrucat predicțiile pot fi corecte sau greșite din numeroase motive
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vîrsta de 30 de ani, scleroze multiple la 16 ani, un atac de cord la 27 ani, astm cronic după 30 de ani și o mușcătură de insectă care mi-a fost aproape fatală la 33 ani, o tumoră mamară malignă la 34 ani. Tot corpul era În prag de colaps și mi se spusese de către mai mulți medici să-mi pun viața În ordine. După cum s-a dovedit mai tîrziu, faptul că medicina convențională renunțase la orice speranțe În ceea ce
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
din Carul Mare, unde, într-un decor de amprentă sadoveniană, un june trăiește emoțiile învălmășite ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt semnificativ, și-a spus și Dorul - fiind un prozator ce compensează insuficiențele epicului prin discrete
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
încadrabil seriei de scrieri despre obsedantul deceniu. Un fapt interesant: acum se evidențiază cu mai multă forță tiparul narativ și tipologia. Tema privilegiată devine drama familiei tarate, macerate de un rău obscur. Personajele, contorsionate psihologic, sunt însoțite de dubletele lor maligne, de avatarurile lor din diferite ipostaze existențiale; altfel spus, personajul este un fel de păpușă rusească, în dispută cu eurile sale precedente. Scenariul romanului, care revine și în Când vine umbra (1979), e declanșat printr-un truc narativ: protagonistul, aflat
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
a talentului și originalității poetei, optzecistă prin conștiința textuală și expresionistă acum prin paleta de culori folosită. Pe un fundal „roșiatic”, sumbru-contemporan, sunt plasate experiențe ce devin, rapid, unele extreme, la limită. Sub carapacea unei lumi închise, sufocante, proliferează tumoarea malignă, astfel că aproape orice imagine mai „realistă” are un potențial subversiv: „Fiecare poveste / are efectul unei țigări / stinsă pe propria-mi piele, / fiecare-mprăștie-n aer / o încrucișare cu nebunia. Perechea de foarfeci / îmi sfârtecă vocea în două: / o parte
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
toți ceilalți să sufere împreună cu el, atunci un singur Anticrist este de ajuns pentru a dezbina întreaga Biserică. Această obiecție nu este însă valabilă. Desfășurând metafora sa, Augustin spune că anticriștii nu sunt părți/mădulare ale trupului bisericesc, ci „umori maligne”, străine de trup: sic sunt in corpore Christi, quomodo humores mali. Quomodo euomuntur, tunc releuatur corpus: sic et mali quando exeunt, tunc Ecclesia releuatur („Ei sunt în trupul lui Cristos asemenea unor umori maligne. Atunci când sunt îndepărtate, trupul este eliberat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mădulare ale trupului bisericesc, ci „umori maligne”, străine de trup: sic sunt in corpore Christi, quomodo humores mali. Quomodo euomuntur, tunc releuatur corpus: sic et mali quando exeunt, tunc Ecclesia releuatur („Ei sunt în trupul lui Cristos asemenea unor umori maligne. Atunci când sunt îndepărtate, trupul este eliberat; tot astfel și atunci când cei răi părăsesc Biserica, aceasta este eliberată”) [3, 4]. Aceste „umori” ies din trup așa cum spune Ioan în epistolă, dar nu fac parte din acesta: Non de carne mea paecisi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un moment de rătăcire se întorc în sânul Bisericii nu pot fi numiți „anticriști”; faptul că s‑au întors în trupul originar dovedește că nu l‑au părăsit niciodată. Un mădular al trupului nu poate fi „extirpat” asemenea unei „umori maligne” (3, 4): Qui non sunt antichristi, non potest fieri ut remaneant foris. Sed de uoluntate sua quisque aut antichristus, aut in Christo est. Aut in membris sumus, aut in humoribus malis. Qui se in melius commutat, in corpore membrum est
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Lettre à Ménécée, 128‑129. Asupra acestor puncte, cf. de asemenea, Lucrețiu, De rerum natura, îndeosebi cărțile a IV‑a și a V‑a. . În cartea a IV‑a 41, 2, Irineu îi numește pe apostați filii diaboli și angeli maligni. Iată explicația: „Cuvântul «fiu» poate fi înțeles în două feluri: mai întâi, în funcție de natură (secundum naturam), întrucât fiul în cauză este copilul și opera celui care l‑a făcut; apoi, în funcție de învățătură (secundum magisterium doctrinae), întrucât cel care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F, 1996, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un critic ardelean, RL, 1996, 45; Monica Spiridon, Autoportretul criticului în tranziție, R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52; Borbély
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
au cuprins hierbințeala, cât pănă la Tighinea au strătut frănitic, adică buinguit de hire. Cu chipul ciumei era boala, că i-au ieșit și bolfa la o mână, însă nu era ciuma, ci direaptă lungoare cării boli îi dzic doftorii maligna”. 96. în Călători străini..., vol. III, p. 391. 97. N. Vătămanu, op. cit., pp. 66-78. 98. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 184. 99. Informațiile furnizate de Alex. Lepădatu, (Știri privitoare la istoria țărilor române în Cronologia lui Siglerino) sunt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
negativă preferă o modalitate de utilizare liberă a vieții, În care să se poată realiza orice fel de dorințe, indiferent de căile de obținere ale acestora. Într-o formă sublimată, avem de-a face cu aventura, iar În forma nudă, malignă, a acesteia, cu pervertirea. Atât aventura, cât și pervertirea sunt expresia unor dorințe care scapă de sub controlul represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă a persoanei și a vieții acesteia. 2. Atitudinea pasivă Atitudinea activă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să Îngrijesc câțiva dintre pacienții holerici din spital. Ministerul a consimțit, Însă intervalul dintre solicitarea mea și obținerea permisiunii a fost atât de lung, Încât adevăratul tip de boală nu mai exista: cazurile erau mai degrabă de tifos și holeră malignă. Cu greu am văzut, la spital, ca vreunul dintre bolnavi să-și fi revenit. Am Îngrijit numai trei pacienți. Primul și-a Îndepărtat aparatul de pe corp, fără să fie conștient de acest fapt, și a murit În ziua următoare; al
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau de a simula stări anormale somatice ori psihice (simularea bolilor) (E. Dupré). În sensul acesta, E. Dupré descrie mai multe tipuri de mitomanie: mitomania vanitoasă, avându-l ca model pe Tartarin din Tarascon; mitomania malignă, cu caracter de intrigă și acuzații imaginare îndreptate împotriva altora (denunțul anonim); mitomania perversă, pusă în serviciul tendințelor vicioase și perverse; mitomania erantă, legată de dorința de schimbare, având un net caracter de refugiu. Pentru E. Minkowski, mecanismele mitomaniei sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această privință, există două teorii: a) C. Lombroso consideră că toți criminalii sunt personalități degenerate (în sensul teoriei lui V. Magnan), care prezintă tare fizice caracteristice unei constituții psihice de ordin particular; absența milei și a respectului față de alții; impulsivitate malignă; inadaptare socială; aceste caracteristici sunt specifice tipului de sociopat antisocial; b) Lacassagne și Tarde consideră că orice criminal este expresia unei anumite forme de „boală socială”, ce apare pe un anumit teren constituțional (bio-psihotip), reproducând trăsăturile specifice sociopatiei. 3. Geneza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acest “orar” este dereglat și celulele încep să se multiplice dezordonat (anarhic). Această creștere dezordonată poate conduce la apariția unor celule sanguine anormale sau la constituirea unei excrescențe (tumefieri, proeminențe) numită tumoră. O tumoră poate fi benignă (ne-canceroasă) sau malignă (canceroasă). O tumoră benignă nu se întinde în afara limitelor ei către alte părți ale corpului. Totuși dacă o tumoră benignă continuă să crească la locul apariției sale, poate creea o problemă prin presiunea exercitată asupra organelor vecine. O tumoră malignă
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]