1,516 matches
-
ajungă în posesia lor și situația să nu mai poată fi controlată. Chiar în ziua sosirii lui Ceaușescu, sunt chemate de la Craiova, Târgu-Jiu și Deva atât forțe ale trupelor de securitate, cât și funcționărime de partid, care să încerce dispersarea manifestanților. Întâlnirea cu Ceaușescu La întâlnirea cu Ceaușescu, numărul minerilor se dublează față de cei veniți să discute cu Ilie Verdeț. Deși cifra cea mai cunoscută este aceea de 35 000 de mineri, unele surse indică 40 000 (din cei 90 000
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amestec de frică și curaj, în care însă frica a fost, în cele din urmă, dominată de curaj și controlată de voință. Faptul că era vorba despre un protest colectiv, și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației orașului cu manifestanții, toate acestea au dat curaj și susținere morală. După protestele din interiorul întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului „Deșteaptă-te, române!” a fost dat mai întâi timid, manifestanții nu își aminteau prea bine cuvintele, apoi cineva a intonat mai puternic și, chiar dacă începutul a sunat a falset, în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a urmat ritmul cunoscut. Deja în timpul marșului în coloană, printre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu își aminteau prea bine cuvintele, apoi cineva a intonat mai puternic și, chiar dacă începutul a sunat a falset, în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a urmat ritmul cunoscut. Deja în timpul marșului în coloană, printre manifestanți se infiltraseră membri ai Securității deghizați în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa și reține figuri (ei erau secondați de membri ai poliției secrete care rămăseseră în ipostaza de spectatori și care, în anumite cazuri, au făcut fotografii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a observa și reține figuri (ei erau secondați de membri ai poliției secrete care rămăseseră în ipostaza de spectatori și care, în anumite cazuri, au făcut fotografii sau chiar au filmat). Populația de pe margine reacționa diferit, dar solidar cu manifestanții: unii se alăturau pur și simplu coloanei, alții aplaudau, alții lăcrimau de bucurie și speranță, alții prevedeau deja viitoarea reprimare, drept care aveau privirile încărcate de teamă. La sediul Comitetului Județean al PCR, închis și perceput ca o fortăreață, mulțimea devenită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o dată ajuns în clădirea Comitetului Județean, a considerat că poate anunța și vorbi cu Radio „Europa Liberă” despre cele ce se întâmplau la Brașov: „Alo, «Europa Liberă»! «Europa Liberă», am cucerit partidul!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 24), declara acest manifestant exaltat, în euforia distrugerii sediului PCR din oraș. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic; primarul orașului, de pildă. Dar și alte figuri ale nomenclaturii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
forțelor de ordine care, de la un punct încolo, începuseră să-și facă simțită prezența, la un moment dat protestatarii au plasat copii în fața coloanelor, pentru a-i îmblânzi pe milițienii ori soldații ce ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților. ședințele de înfierare a manifestației și de excludere a conducerii IABv Previzibil deja, după scenele violent anticomuniste și anticeaușiste de la Comitetul Județean și Primărie, forțele de ordine s-au făcut remarcate și au început primele arestări. Acestea aveau să continue
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă la început, deși nu se vorbea pe față despre aceasta, era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul, în urma indicațiilor din Capitală, pe linie de partid, represiunea propriu-zisă (anchetele, tortura manifestanților) a fost secondată în plan vizibil de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul de a fi flagelați verbal protestatarii. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, fiind necesar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezorganizată și presimțind reprimarea, mulțimea s-a retras, fugărită de detașamentele antiteroriste. Cu această ocazie, au fost operate primele arestări printre demonstranți (câteva zeci). Majoritatea arestărilor (sute, de data aceasta) aveau să fie operate în zilele următoare revoltei, după identificarea manifestanților (prin fotografii, filme, dar și după declarațiile informatorilor din uzină sau după listele întocmite de șefii de secție și secretarii de partid din IABv; unele femei care au participat la protest și-au vopsit părul ori s-au tuns, pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prezența femeilor în diferitele acțiuni ale breslelor (create în locul sindicatelor), în care multe dintre ele ocupau funcții de răspundere. Ele au luat parte la demonstrațiile revendicative și antirăzboinice pe tot parcursul anului 1939. Astfel, printre cei peste 20.000 de manifestanți care au defilat de 1 Mai 1939 pe străzile Capitalei se aflau și numeroase femei. Demonstrația a fost urmată de un pelerinaj la Monumentul Eroului Necunoscut, de serbări câmpenești și de alte acțiuni culturale, inițiate de Asociația „Muncă și voie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de proteste în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași, Arad și din alte orașe, se aflau printre miile de manifestanți împotriva „dictatului imperialist”, pentru apărarea independenței naționale și a libertăților cetățenești 1. Într-o atmosferă politică tensionată, când România părea că va fi zdrobită între Germania și Rusia sovietică, regimul carlist compromis a fost înlocuit cu regimul dictatorial al lui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poată crede în ea”. De fapt, această afirmație atinge o realitate dureroasă a ilustrației de presă: fotografia este dată pentru a convinge și chiar pentru a manipula cititorul, câtă vreme, prin unghiul ales, fotograful poate transforma un grup restrâns de manifestanți într-o mulțime enormă și invers. (6) Gestionarea elementelor extrinseci textului ține de o politică redacțională mai generală și de o previzibilă rutină. Prins între mai multe sarcini și mereu cu ochii pe ceas, secretarul de redacție ia decizii rapide
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
hambar sau într-un siloz și așteptau doar o comandă, iar că o mulțime de oameni murise degeaba. Au avut loc revolte și proteste, dar administrația le-a redus la tăcere pe toate într-un mod mai mult decât brutal. Manifestanții au dispărut în umbra mașinilor de intervenție ale Gardienilor și nimeni nu a mai auzit nimic de ei... niciodată. Omenirea a fost redusă la stadiul animalic și doar în câteva locuri se mai putea vedea strălucirea care amintea de Imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sa, cedând stăruințelor Principelui moștenitor, Joîo VI jurase credință acestei Constituții, în curs de alcătuire la Lisabona. Suveranitatea monarhului încetează din acest moment, trecând de drept asupra reprezentanților națiunii. Don Pedro a jucat și aici rolul de căpetenie, fraternizând cu manifestanții, care-l aclamau ca pe un tribun al lor în piața Rossio din Rio de Janeiro, convingând pe Rege să cedeze. Ajungând la Lisabona, Joîo VI e nevoit să primească ordinele Juntei, care fixează în amănunt cum va decurge debarcarea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ajutor. Furia cu care își manifestase Don Pedro indignarea l-a costat scump pentru că o gravă hemoptizie i-a înroșit batista de sânge. E silit să fugă pe un coridor de serviciu împreună cu soția și fiica sa, Regina, urmărit de manifestanți, sub o ploaie de pietre. La 24 septembrie moare, fără să fie plâns de nimeni. Încă de când ajunsese stăpân în Lisabona, Don Pedro pusese în aplicare principiile lui demo-liberale. Expulzase pe iezuiți și pe nunțiul apostolic, rupsese legăturile cu Sf.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru ca să depună jurământul și să-și ia în primire posturile, când o manifestare populară, având în frunte o haimana celebră, cunoscută sub numele de Pictorul, îi asaltează și îi destituie. Triumful străzii era definitiv. Criza de guvern, deschisă prin intervenția manifestanților Pictorului, amenință să nu mai poată fi soluționată. Trec multe zile până când un sincer democrat are curajul să-și ia răspunderea situației: Dr. Domingos Pereira alcătuiește, în sfârșit, un nou guvern. Dar nu se poate menține decât vreo cinci săptămâni
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să dărâme Zidul, Thatcher s-a dus l-a Honecker să ceară măsuri de mână forte, Tiananmen, să oprească totul. Apoi s-au luat de mână cu Mitterrand și s-au dus la Gorbaciov, să-i ceară intervenție militară împotriva manifestanților. Asta-i lupta lor pentru democrație? Care intelectual francez sau englez și-a condamnat conducătorii, ăștia care s-au opus terminării Războiului Rece? Cine a luat atitudine? Știi că cea mai mare parte dintre germanii din vest nu au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prietenii, pe Anca și pe Vlad P., care erau la Poiana Brașov, să plecăm la București că a început. N-am reușit. Ei s-au întors în București o zi mai târziu. În 20 eram cu Andrei în Brașov, căutând manifestanți (patternul ’87: umblam prin fața Prefecturii, doar de vor apărea muncitorii de la „Steagul roșu”). De unde! Cozi la portocale, oameni cu brazi sub braț, o atmosferă de sărbătoare sărăcăcioasă și tristă, fără miros de risc. Mi-am luat copilul și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Albaștrilor, ca și Tiberius, Nero și Caligula. — Împăratul a considerat că în spatele acelei manifestații legate de cursele din arenă se ascundeau de fapt disprețul față de persoana lui și speranța unei revoluții. Așa că și-a pus gărzile să-i ucidă pe manifestanți. Și nu-i numai asta, zise paharnicul. Tonul lui devenise belicos. Era atât de agitat, încât vărsă vinul pe jos. Îl alungă pe sclavul care voia să spele podeaua și trânti o cârpă peste pata de culoarea sângelui care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
are loc ședința de suspendare a președintelui Băsescu, socotit inamicul nr.1 al parlamentului corupt până la saturație. La ora 15 s-a terminat „Comedia suspendării”, prin cei 322 votanți pentru suspendare. Mare agitație. Băsescu, perfect lucid, îndeamnă masele de cetățeni manifestanți pentru el să meargă acasă și să aștepte derularea evenimentelor. Întreg parlamentul este perceput drept corupt și o nouă realegere a lui Băsescu îi va aduce și mai multă putere și autoritate. Momentan nu am fi avut nevoie de acest
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
traseră. O salvă. Apoi o alta. Căzură cam zece asediatori, restul au dat Înapoi, unul singur reuși să escaladeze baricada, dar numai ca să fie străpuns de o baionetă. Urmă un Îngrozitor urlet de agonie; mi-am Întors privirea. Cei mai mulți dintre manifestanți rămâneau, prudent, În urmă, mulțumindu-se să repete, țipând cât Îi ținea gura, același slogan: „La moarte!” Apoi fu lansat, din nou, un pluton pentru asaltul baricadei, de astă dată cu ceva mai multă metodă, adică trăgând asupra apărătorilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Din mulțimea de oameni care veneau în urmă se desprindeau totdeauna doi șoimi ai patriei, care dădeau fuge la tribună, urcau treptele și le ofereau tovarășului și soției sale buchete de flori. El se bucura și făcea semne cu mâna manifestanților. Îl lua în brațe pe unul din șoimi. Tribuna din capitală era mult mai înaltă decât a noastră. Totul era altfel, căci acolo stătea tovarășul. Se zvonea că el ocolește orașul nostru, fiindcă noi am fi prea independenți, deși scoteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și fiicele bucureștene. Eram un biet invalid de război. După zece minute de orbire mi-am recăpătat un sfert de vedere și, prima imagine pe care am deslușit-o, a fost cea a scutierilor și a TAB-urilor, care încolțeau manifestanții din spate, dinspre cartierul Militari. Strânși ca într-o menghină, luptătorii de gherilă răspunseră cu huiduieli, pietre și ciomege cu rază medie de acțiune. Scutierii se apropiau în falangă, izbind cu bastoanele în scuturile din fibră de sticlă. Împleticindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se poate atunci cînd nu se mai poate. În termeni mai puțin metaforici, pactul social s-a rupt. Puterea și statul în ansamblul lor sînt delegitimate, și nu o persoană, o lege sau alta : „Ne luăm țara înapoi !”, scandau unii manifestanți în vîrstă. Iar alții, mai tineri și mai puțin optimiști, glumeau macabru : „Opriți istoria, mă dau jos la prima !”. De acum, orice este posibil. Dar pentru putere un lucru este sigur : este începutul sfîrșitului ! Iar semnalul l-a dat, culmea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
agent data trecută ? Douăzeci de lei... Un agent provocator al războiului sau cum ar fi de fapt corect să-l denumesc ? râde domnul Ialomițeanu. — Cum poți să spui așa ceva, când cu ochii dumitale ai văzut că străzile erau pline de manifestanți ? O indignare mai mare decât merită incidentul face să tremure vocea doamnei Mironescu. Cum domnul Ialomițeanu se mulțumește să râdă, amfitrioana se ridică, agasată, ciugulește un fursec de pe măsuța de servit ceaiul, apoi merge să se așeze în jilț, în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]