49,948 matches
-
să afle adevărul despre moartea lui Aubrey de Vere. Alexandru George a făcut o distinsă carieră literară de critic, de eseist, de editor (al lui Eugen Lovinescu, admirat precursor ideologic), de traducător, începînd din 1970, anul dublului său debut cu Marele Alpha, o exegeză a poeziei lui Arghezi și Simple întîmplări cu sensul la urmă, pe care le-am citit cu încîntare înainte de publicare și pentru care, întîmplarea face, am scris o succintă prezentare pentru coperta a patra. Îl cunoscusem pe
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
perfectul "caragialian" Ș. Cioculescu, gestul rămîne în atenția posterității. Nu scapă unei priviri mai atente nici diversitatea influențelor asumate: în ciuda antisentimentalismului afișat (și) prin repulsia față de lacrimi, "balele melancoliei" - cum preia ad literam de la ilustrul său prieten și mentor Caragiale, marele "singuratic" Zarifopol împărtășește neurastenii și anxietăți cu Ibrăileanu. Din acest dublu "canonit" răsare, cumva buimacă, o nedumerire cu tîlc autobiografic: "Dacă artistul se simte bine ca izolat superior, ce-i trebuie să joace cu atîta silință pe băiatul impertinent?"
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
131 de candidați (114 propuși de Comisia de propuneri, iar restul de sală). Spre stupoarea sălii, Comisia de propuneri îi propune și pe Barbu, Păunescu etc. printre candidați! Din fericire, punîndu-se la vot fiece propunere, Barbu și ceilalți "cad" (o mare de mîini se ridică împotriva lor). Între timp, conducerea ședinței a fost preluată de Macovescu, foarte priceput și abil, în orice caz cu autoritate. El acordă la cîte trei vorbitori dreptul de a face obiecții contra candidaturilor propuse. Barbu, de
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
să-l înfrunt: animalele sălbatice și nebunii te atacă dacă te uiți în ochii lor. Iar soarele ăsta e nebun și e animal sălbatic. închid ochii, reîncep să murmur rugăciunea ajunsă ca o piatră verzuie, polisată. De vînt. De valurile mării: "Doam-ne, Doam-ne..." Și respir lent. Ree- spiiir - leeeent. "Ceresc"... "Reee - spiii - iiir- leeeeeeeeent. Reeeeeeeees - spiiiiiiiiiiir - lllllleeeeeent. Inima mea e în același timp: -o cutie goală de conserve izbită într-un zid de valul mării în flux și reflux -zidul de
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
verzuie, polisată. De vînt. De valurile mării: "Doam-ne, Doam-ne..." Și respir lent. Ree- spiiir - leeeent. "Ceresc"... "Reee - spiii - iiir- leeeeeeeeent. Reeeeeeeees - spiiiiiiiiiiir - lllllleeeeeent. Inima mea e în același timp: -o cutie goală de conserve izbită într-un zid de valul mării în flux și reflux -zidul de care se izbește cutia goală de conserve în fluxul și refluxul mării -valul /valul /valul /valul /valul /valul /valul /valul /valul /valul -vecinul zidului pe care zgomotul cutiei de conserve îl împiedică să cadă
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
Înțelepciune, iubire, suflet de aur Și câte și mai câte promite Peștele cu totul nebun și frumos Prins în plasa poemului Ca o rază de soare. Bătrânul și Magda Ascultă respectuoși Peștele miraculos Și-l aruncă de fiecare dată În marea de-ntuneric Zicându-i că oamenii azi Nu se mai gândesc decât la mâncare, Nicidecum la cunoaștere tainică. De cum se înserează, totuși, Bătrânul și Magda Ținându-se de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
ori turul Habimei și Auditoriului, spațiul care-l atrăgea ca un magnet nu atât prin frumusețea lui arhitectonică și vegetală, cât pentru clipele de euforie și de minunate surprize pe care le trăise acolo, atunci la început, la întâlnirea cu marele Lenny; vagabondă printre cartiere și clădiri noi, pe care în parte nu le cunoștea și pe care le examină îndelung, - blocurile cilindrice spectaculoase de pe strada Petah Tikva cu centrele lor comerciale rivalizând cu cele americane, faleza elegantă cu varietatea ei
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
manuscris, În strofa frunzelor de nuc, Cu rândunelele eterne. Tablou Ridică pensula din toamnă Și face-n aer semnul crucii, Apoi o-nmoaie în lumină Și trage orizontul liniei Pe ce-i părea a fi închis. Curând în os pătrunde marea, Sub pas tresare înstelarea Iubirea pâlpâie-n potir. Octombrie Cum Te-așteptam, iată că vine O boare rece care-aduce În caldul vieții veștejirea. Dau să mă sprijin de o creangă, Scad sub coroanele de raze, Mă subțiez în sul de
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
zgomotoasă nu era altcineva decît scriitorul Victor Eftimiu. După aceste efuziuni zgomotoase Victor Eftimiu se retrase cu aceleași largi gesturi cu totul nepotrivite și cu pași mari se întoarse la convivii lui, cărora le împărtăși sentimentele lui de prețuire față de marele critic. Lovinescu rămase într-o indispoziție cumplită, expresia feții lui se întunecase și buna dispoziție de care ne bucurasem pînă atunci, dispăru. Îl priveam fără să pricep, motivul pentru care receptase cu răceală manifestația afectuoasă a bunului său prieten. După
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
mitologice, un fel de a ni se spune că întâmplările și personajele legendare nu sunt doar ale unui anume timp, și nici localizabile, că aparțin tuturor timpurilor, că răsfrâng experiențe ale umanului nedatate. Călătoria argonauților este și una întreprinsă pe mările sufletești interioare, în vederea încercării și aflării limitelor. Este ceea ce le cere Iason prietenilor săi înaintea plecării după lâna de aur: "...să ne încercăm și să ne aflăm limitele în această rătăcire primejdioasă". Aluzii la istoria recentă ni se pare a
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește fiul meu nenăscut trandafir cu tijă de trestie garoafă cu petale de trandafir am fost un mare norocos al acestei lumi prăbușită iremediabil în moarte abia mîngîiată de viață am fost poate chiar leul și nu umbra leului am fost poate chiar tigrul și nu umbra tigrului am mîncat oricum din femeie cu mare poftăciune tăciune după
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
tigrul și nu umbra tigrului am mîncat oricum din femeie cu mare poftăciune tăciune după tăciune am sorbit tot pînă la ultima celulă de carne linguriță după linguriță și ceșcuță după ceșcuță de speranță și disperare femeia este de la-nceputuri marea în care picură toată sarea lumii și cea aievea și cea din haos din necuprins femeia e sfoara singura pe care nu poți s-o rupi cu dinții și nici cu cine știe ce ferăstraie meschine femeia e fluierul e
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
focul în mijlocul nopții în ultimele ore palide ale stalinismului. Și în acest timp avansat al computerelor evreii îl așteaptă pe Messiah și creștinii sînt pregătiți pentru sfîrșitul lumii și a Două Coborîre și scriitorii deplîng sfîrșitul cărții și Manuscrisele de la Marea Moartă vorbesc despre lucruri rotunde, Piatra insuliță a Torei în Muzeul Israel, un cotor de măr în miezul nesiguranței evreiești. Bazarul duduie de condimente și casete audio. Muezinul cheamă din turn. Bătaia clopotului e sunetul cuielor înfipte în Mîntuitorul nostru
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
goethean. Chiar dacă el e mai curînd un Werther bătrîn, supraviețuitor al tentațiilor suicidare. Cum nici Friedgard nu e Ulrike, ci Bettina lui Cioran, trecută însă prin estetică lui Lenz și care, deci, nu-l idealizează, ci îl demistifica, iubitoare, pe "marele solitar", într-o proza vie, directă, umoristica în sensul thomasmannian al cuvîntului. Amîndoi sînt "dereglați", adică romantici. Pe Cioran îl incită agresivitatea ei de Cezara posteminesciana ("Iubita agresoare...") și visează să fugă cu "iubita lui țiganca" pe "o insulă părăsita
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
inocentei și pată galbenă de tutun pe arătătorul soldatului Soare ("vecernâi zvon") Unde să-ți mai așezi, Teroare covorul de ruga pentru îngenunchere și închinare? Vară în iarna Pe plajă încinsă privești că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
fuge. Pentru mine, ea aș fi vrut să-mi fie doar aspirație. Devotament, n-am nevoie de liniștea ta. Curtezanul Rememorează dintr-un jurnal, cum fac bărbații, numele jupâneselor cucerite: parcă răsar scânteieri și se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A fost curtezanul frumoaselor, cel puțin așa a crezut; nu le-a iertat, le-a consumat până la capăt. Și totuși, cu anii
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
din aur pe o tipsie aurită. “În cetatea astea, voi mâncați pâine de aur?”, le întreabă Alexandru. Iar ele îi răspund în cor: “Dar dacă voiai pâine, nu găseai pâine obișnuită la tine acasă? De ce a trebuit să vii de peste mări și țări dacă n-aveai nevoie decât de pâine?” Mi te imaginez foarte bine în scena asta, te văd aievea cum îți ascunzi cu greu un zâmbet în vreme ce-i dai tânărului belicos peste nas și-l lași fără replică. Sau
Scrisoare pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82361_a_83686]
-
are rost să te întorci aici” ( pentru că întotdeauna tot Români vom fi și o să ne fie dor dacă nu de mâncarea mamei, atunci de priveliștea de la cascadă Capră pe Transfăgărășan); nu ne mai întoarcem pentru că ne îndrăgostim de oamenii de peste mări și țări care sunt conștienți că își pot lua destinele în propriile mâini și pot să schimbe, iar nu să aștepte să se schimbe lucrurile. “termini liceul cu cunoștiințele unui elev de clasa a 10-a de la noi” - iar cei
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
Dragoș Bucurenci Se obișnuiește că cei care pleacă pentru o perioadă mai îndelungată din țară să spună de ce n-are să le fie dor în micul sau marele lor lor exil. România, ca toate țările de pe lumea asta, are destule scăderi, pe care nici cei mai patrioți dintre noi nu i le putem trece cu vederea. Dețin și eu o listă cu sâcâieli, nemulțumiri, enervări, exasperări pe care
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
nicio retorică pentru a da un înțeles vieții. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El găsește o mângâiere într-un adevăr care pe filosofi nu-i satisface: că există.” Mi-am reprezentat întotdeauna paradisul ca pe o vacanță nesfârșită la malul mării, cu acces nelimitat la o bibliotecă. În ciuda avertismentelor medicilor dermatologi (pe care vă sfătuiesc, de altfel, să le luați cât se poate de în serios), nu-mi pot imagina un început bun de an sau o vacanță de vară departe
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
mă reconecteze cu mine însumi. Chiar și cea mai agitată mare îmi inspiră un calm atroce, pe fondul căruia marile întrebări, marile regrete și marile speranțe se detașează de zgomotul cotidian și mă cheamă la judecată. La limanul câte unei mări, am dormit, am cântat și am petrecut cu prietenii, am făcut dragoste, am iubit, am plâns, am citit, dar cel mai adesea am stat de vorbă cu mine însumi. Am avut naivitatea să cred, cum spune în “Autoportret” același Paler
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
rămân multă vreme pe nisip și nu se văd decât pentru câteva clipe în apă, dar astăzi mi se pare că abia această ștergere face ca trecerea noastră să pară nu doar ireversibilă, ci și neînsemnată. În prezentul continuu al mării nu e loc pentru trecutul nici unuia dintre noi. La sfârșit de iunie, am petrecut câteva zile pe mica plajă din fața unei foste cherhanale grecești în compania unei cărți minunate, “Staring at the Sun”, a doctorului Irvin D. Yalom, profesor emeritus
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
s-a confruntat în decenii de terapie și de viață: teama de moarte. Admit că nu sună ca o lectură ideală pentru vacanță, dar eu nu știu un loc mai potrivit decât nisipul de la marginea mereu alteia și veșnic aceleiași mări pentru a reflecta asupra singurei certitudini care ne unește pe toți: “Orice s-ar spune, moartea chiar doare. Doare tot timpul; este mereu cu noi, scormonind undeva în interior, fâlfâind ușor, abia auzită, undeva sub membrana conștientului.” Puțini terapeuți sunt
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
să ilustrez unul dintre aceste răspunsuri, acela că fizicalitatea morții ne distruge, dar că ideea morții ne salvează, cu o amintire care mă face să prețuiesc și mai mult frumusețea crudă a fiecărui răsărit și a fiecărui apus la malul mării. Puțină lume știe povestea titlului unei emisiuni despre viața echilibrată pe care am realizat-o acum câțiva ani pentru TVR. O prietenă la care țineam enorm și căreia îi datorez mult din ceea ce sunt astăzi, s-a stins acum mulți
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
lipsi de prezență dnei Roberta Anastase, calificată în șmenuri cu voturi parlamentare. Vin însă să asiste la ceremoniile dedicate împlinirii vârstei de 90 de ani de către Regele Mihai Regele Carl Gustaf și regina Silvia ai Suediei, regina Sofia a Spaniei, Marele duce Henric al Luxemburgului, prințesa Muna a Iordaniei, prințesele Mărgărita și Isabelle ale Liechtenstein, regele Simeon al II-lea al Bulgariei, marea ducesa Maria a Rusiei, prințul moștenitor Alexandru al II-lea al Șerbiei, prințul Georg Friedrich și prințesa Sophie
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]