128,667 matches
-
vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiți-vă de produsele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
măceluri în direct la provocarea măcelurilor prin televiziune, de la reanimări, spălări publice de biografii și pînă la tot ce-și dorea, mai mult sau mai puțin explicit, ochiul nostru lacom și abstinent. Vechile antene, confecționate clandestin prin fabricile sufocate de marfă nevîndută, au ruginit lent, privind melancolice în direcții vetuste, castraveții, guma de mestecat, cosmeticele, cafeaua și vegeta au început să se găsească pe toate drumurile, iar bieții noștri vecini, ale căror capre erau privite pînă nu de mult cu invidie
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură dată și puțină vreme a avut o mică prăvălie cu mărunțișuri în combinație cu altcineva. Prefera, mai curînd, să-și practice meseria ca ambulant, stînd lîngă un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind formulele cele mai atrăgătoare, care aduceau cumpărători, fie și de dragul cimiliturilor sale. Un pantof
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Se povestea că scotea de prin 1858, aproape anual, cîte o mică broșurică, într-un tiraj de zece mii de exemplare, în 8-16 pagini, cu aceleași pilde și ziceri altfel formulate, și că acestea se desfăceau bine laolaltă cu bietele sale mărfuri, excelent prezentate oral. Devenise foarte cunoscut și îndrăgit în București și în alte orașe (pe care le vizita în zilele de tîrg), pînă a i se atribui apelativul "vestitul în Țara Românească". Moses Gaster, care, firește, l-a cunoscut și
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
acestea din urmă interesul vine din sincretismul om-animal, din înterpătrunderea a două regnuri care țin de planul larg al zoologiei, în cazul Alexandrei Nechita curiozitatea se naște din pricina sincretismului, să-i zicem așa, stihial. Ea nu este comercializată ca o marfă culturală clasică, ci ca un copil-miracol, ca o entitate paradoxală, ca un amestec de frăgezime biologică și de vulcan în combustie care eliberează spontan marile energii creatoare ale maturului exemplar: cu alte cuvinte ca Micuța Picasso. Dacă în Statele Unite acest
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
să nu descoperi nici o diferență calitativă. Diferența o dă acel obiect dreptunghiular, numit etichetă. Adică prestigiul și imaginea. Acest lucru l-au înțeles, la fel de bine ca și comercianții, politicienii. Ei și-au dat seama că iluziile vândute cetățeanului sunt o marfă ca oricare alta și că, prin urmare, ea trebuie frumos ambalată. Expresia "dreptul la imagine", descoperită de român după 1989, este ea însăși un reflex al noii realități, repede însușită de cine vrei și de cine nu vrei. E dincolo de
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
Rodica Zafiu Între englezismele recente de largă circulație se numără și sintagma second hand, folosită în genere ca determinant invariabil al unui substantiv, pentru a desemna o marfă revîndută, reutilizabilă, în opoziție cu cea nouă ("un televizor color second-hand" - "Evenimentul zilei" ( EZ 658, 1994, 4; "încălțăminte de sezon second hand" - "România liberă" ( RL 2073, 1997, 16). Frecventă în anunțurile de mică publicitate, dar intrată deja și în conversația
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
uz eufemistic al englezismului - e perfect îndreptățită: posibilele implicații negative sînt evitate prin folosirea unei expresii străine cu aer tehnic și neutru; mai mult, prestigiul actual al englezei ca limbă a modernității constituie o contrapondere la prestigiul social scăzut al mărfurilor uzate. De fapt, nici echivalentul la mâna a doua nu a acumulat veritabile conotații depreciative; sintagma are însă dezavantajul de a deveni clar (și negativ) valorizantă prin schimbarea prepoziției: "de mâna a doua" nu mai înseamnă "refolosit", ci "de proastă
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
bunurilor deja folosite fiind practicile religioase comemorative sau de caritate, darul, eventual o vînzare improvizată a unui bun personal ("ocazia", în societarea românească din a doua jumătate a secolului XX: în concurență și interferență cu celelalte categorii tipice ale procurării mărfurilor: "de la stat", "de la țăran", "de la pachet" sau ca "refuzat la export"). Ideea tradițională a comerțului cu lucruri uzate, mai ales cu haine vechi, e de găsit în cîmpul lexical format din Taica Lazăr, vechituri, haine vechi, talcioc etc., în care
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
la export"). Ideea tradițională a comerțului cu lucruri uzate, mai ales cu haine vechi, e de găsit în cîmpul lexical format din Taica Lazăr, vechituri, haine vechi, talcioc etc., în care toți termenii sînt marcați peiorativ. în momentul de față, mărfurile moderne dintr-o societate de consum sînt însă mult mai puțin uzate decît în lumea tradițională, iar rularea lor rapidă de la un utilizator la altul a căpătat un aer de normalitate sistematică. Caracterul tehnic al sintagmei second-hand nu este deci
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
mult mai puțin uzate decît în lumea tradițională, iar rularea lor rapidă de la un utilizator la altul a căpătat un aer de normalitate sistematică. Caracterul tehnic al sintagmei second-hand nu este deci deloc nejustificat; de altfel, el se aplică la mărfuri extrem de diversificate: de la "îmbrăcăminte second-hand" (RL 2073, 1997, 16) - pînă la "tramvaiele second-hand aduse din Germania" (EZ 2278, 1999, 1). Din punct de vedere strict lingvistic, observăm că formula rămîne invariabilă și tinde să-și păstreze o pronunție cît mai
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
bogată căptușală" (Capitala, 25, 2000, 7). Fragmentele citate ilustrează un proces bine definit de evoluție semantică și de productivitate lexico-morfologică: se pare că în vorbire second hand a căpătat (transfer metonimic perfect normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească desinențe de plural. La fel de firească e și abrevierea sintagmei, prin păstrarea primului său element - transformare perfect paralelă cu cea petrecută cu decenii în urmă în
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
incompatibilă doar cu fundamentalismele religioase sau, cel mult, cu anumite cazuri particulare, fanatice și antisociale, ale cultului religios, dar nu cu principiul său inalienabil. A restrînge cu suficiență "fenomenele mistice de orice tip" la efecte de "mediatizare", "subit rentabile", la "mărfuri", la "informații", la "evenimente senzaționale, excepționale, repede alungate de pe micul ecran de următorul eveniment senzațional, excepțional, imediat difuzat", nu e decît un punct de vedere unilateral, menit a neglija complexitatea ireductibilă a naturii omului. E paradoxal că tocmai în mișcarea
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
cu sens foarte general; în cazul dat, sensul global negativ se poate particulariza ca "rău", "prost", "urît" etc. Cuplul antonimic mișto - nasol nu a dispărut, dar marca de actualitate și avantajul de frecvență par să aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
poate particulariza ca "rău", "prost", "urît" etc. Cuplul antonimic mișto - nasol nu a dispărut, dar marca de actualitate și avantajul de frecvență par să aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
o îndeletnicire secundară și facultativă, elitistă, ineficientă și căzută în desuetudine. Cultura constituie însă o ofertă cu nimic mai prejos, din punct de vedere diplomatic, decât produsele alimentare sau armamentul, informația științifică sau securitatea regională. în plus, ea este o marfă miraculoasă: exportată, rămâne și în țara de origine. Dacă vindem bine poezia lui Nichita Stănescu în Japonia, aceasta nu înseamnă că poezia lui Nichita Stănescu va lipsi din România. Merită întreaga noastră admirație reprezentanții României în străinătate care care fac
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
cu prudență, dată fiind medierea inevitabilă a discursului argotic de către ziaristul în căutare de senzațional și de limbaj pitoresc.) Cuvintele din familia lexicală a lui a produce (mai ales producție - inclus și în sintagme ca unelte de producție, producție de mărfuri etc. - și productivitate) erau extrem de frecvente în dogma economică și în propaganda celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea; un vag reflex ideologic al acesteia se mai păstrează în definițiile din DEX, unde a produce este în
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
din care s-a extras terminologia eufemistică: lexicul industrial (a produce), cel birocratic (a rezolva) și cel al spectacolului (a executa, număr) sînt preferate din interior, intrînd în concurență cu interpretarea tradițională - predominant exterioară - în termeni comerciali. Zona lexicului comercial - marfă, client - nu lipsește nici în interior, mai ales din perspectiva proxenetismului; conceptul de a (se) vinde rămîne însă unul strict exterior. Ironia limbajului muncii e de obicei preferată și de jurnaliștii care descriu fenomenul: "Fetele sînt pe "servici" sub privirile
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
lume, individul care câștigă milioane de dolari lasă în visteria statului un procent substanțial din venituri. La noi, nu: mârlanul ajuns mare șef peste hala în care până în ajun se ocupa cu ștersul prafului, securistul ce trăgea cu ochiul la marfa de export devenit supervizor al afacerii, hahalera ce se juca la planșetă de-a proiectantul convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum de la geamul-termopan al vilei (neapărat "stil Texas"!) și de la volanul
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
care, de fapt, își câștiga existența. în acest context, cei care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă în pălărie banii pe șuruburi și să li se umfle conturile pe baza mărfii exportate. Orbiți de minciuna politică iliesciană, ei n-au observat că șuruburile ruginiseră cam de multișor în depozite iar exportul era o frumoasă amintire din vremea "pieții comune sovietice!" A vorbi astăzi despre sărăcie nu mai constituie subiectul analizelor economice
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
lemne, care începe cu aceste cuvinte (citez cu aproximație): ideea unei povestiri trebuie să fie cuprinsă în masa narațiunii, nu să fie spusă cuvînt cu cuvînt cititorului. Să se dizolve ca sarea în apă. Asta am căutat tot timpul în Marfa și banii: să nu arăt cu degetul, să nu indic, să nu explic, să las povestea să se deruleze, iar spectatorul - liber să judece. Compromisul ca pact cu diavolul V. S.: Poate de aici impresia dintr-o cronichetă din Cahiers
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
liber să judece. Compromisul ca pact cu diavolul V. S.: Poate de aici impresia dintr-o cronichetă din Cahiers du cinéma-ul degradat (de cînd Frédéric Strauss nu prea mai publică aici, iar Thierry Jousse nu mai e redactor șef), că Marfa și banii ar suferi de un minus de "elaborare" poate fiindcă invenția nu e șarjată de un autor omniprezent și atoateștiutor? C.P.: Din cauza asta - pentru că m-ați întrebat despre crima din film - spectatorul poate rămîne nedumerit: cine i-a omorît
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
fundamental școala românească de film. Fiindcă cei ce ies de pe băncile ei - cea mai mare parte, fiindcă există și unii care s-au salvat - nu-și iubesc personajele, nu se înduioșează de eșecurile lor și de stîngăciile lor. înjurăturile în Marfa și banii C. P.: Cel mai mult m-am îngrozit cînd am descoperit de unde vin reproșurile față de Marfa și banii: că se înjură, că lumea aia e urîtă și că stîrnește dezgustul. Am stat și m-am tot gîndit: de ce
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
și unii care s-au salvat - nu-și iubesc personajele, nu se înduioșează de eșecurile lor și de stîngăciile lor. înjurăturile în Marfa și banii C. P.: Cel mai mult m-am îngrozit cînd am descoperit de unde vin reproșurile față de Marfa și banii: că se înjură, că lumea aia e urîtă și că stîrnește dezgustul. Am stat și m-am tot gîndit: de ce, de ce? Cred că, de fapt, nemulțumiții în cauză nu-și iubesc semenii. Cum adică? În film, vedem un
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]