2,011 matches
-
délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită Încheiată, ținând seama de faptul că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul Î), FRATERNITATE, Recunoaștere (politică deî) Etichetă/etichetaretc "Etichetă/etichetare" Φ ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, Stereotip Etnicitatetc "Etnicitate" În domeniul intelectual francez, conceptul de etnicitate nu se bucură de o reputație favorabilă. Conform opiniei comune, a-l invoca Înseamnă a te ralia unei concepții „comunitariste” asupra organizării sociale, concepție opusă tradiției franceze, pentru care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre marginalitate. Totuși, dacă dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau combătută (criminalii). Marginalitatea nu semnifică În mod necesar o stare negativă; unii artiști, oameni de știință sau alți creatori au nevoie de această stare pentru a putea crea. Marginalizarea Însă se referă la o Îndepărtare, la o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor. Cuvântul face trimitere la un proces suferit de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, În cazul căreia actorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prescrise și vor deveni devianți sau marginali. Aportul Școlii de la Chicago De la anomie la devianță s-a trecut grație sociologilor din Școala de la Chicago. Într-adevăr, Începând cu anii ’50, o serie de studii au pus În evidență legăturile dintre marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare condusă și Întruchipată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum consideră, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau gândirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici de tip contractual, bazată pe concesii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1986), La Violence, Paris, PUF. PETONNET Colette (1968), Ces gens-là, Paris, Maspero. SOREL Georges (1946), Réflexions sur la violence, Paris, Marcel Rivière (prima ediție: 1900). WIEVIORKA Michel (1988), Sociétés et terrorisme, Paris, Fayard. Φ Anomie, CONFLICT, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Marginalitate/ marginalizare, TOTALITARISM, Victimizare, Vulnerabilitate Vulnerabilitatetc "Vulnerabilitate" Vulnerabilitatea desemnează expunerea la un risc social, o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedere dimensiunea estetică a discursului și se urmărește o artă a stilului. Treptat, începînd cu Evul Mediu, trăsăturile ornante, legate de puterea expresivă, au ajuns dominante, încît retorica a fost percepută ca un domeniu al figurilor de stil, printr-o marginalizare a componentei filozofice și argumentative. De aceea, discursul vizat acum este unul figurat, adică un discurs în care ceea ce vrem să spunem nu corespunde cu ceea ce spunem, exprimarea fiind metaforică (x este un urs = x este foarte puternic sau x
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
monetarismului, managementului etc. În acelasi timp, nemulțumirea crescândă a "perdanților transformării" a fost clasată imediat ca o manifestare periculoasă a poplismului și rezultat al "sovietizării" acestei categorii a populației. Cea mai mare parte a comentariilor critice asupra dezvoltării sociale și marginalizării economice a unor segmente ale societății sau asupra impunerii mecanice a modelelor occidentale sociale, politice și economice au fost condamnate de elitele liberale. Din punctul lor de vedere, este vorba despre trăsăturile naționalismului sau de o falsă conștiință postcomunistă. Totuși
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acces la educația superioară și un raport mai restrâns cu statul providență reprezintă o pondere cifrată între 20% și 70%. Făcând o medie, putem conchide că în jur de 8 % dintre români au avut de suferit de pe urma represiunii, excluderii și marginalizării, în timp ce 45% au beneficiat direct, ca urmare a generalizării metodelor moderne de muncă, a migrației rurale către oraș și construirii statului providență. Ba chiar mai mult, încă în 1999, un român din trei considera că în timpul regimului comunist libertatea era
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
păstra vechile drepturi, au fost curînd uitate. Pentru atragerea bioerimii de partea noii puteri, vechile titluri boierești au fost echivalate cu cu cele ale nobilimii ruse ereditare, numai că drepturile acordate erau decorative, așa că, în scurtă vreme, s-a produs marginalizarea. Limba română, moldovenească, după cum se chema la acea vreme, și-a pierdut statutul de limbă oficială (alături de cea rusă), fiind înlăturată din administrație; în școală, după o perioadă cînd limba română era facultativă, a fost scoasă complet, singura limbă folosită
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi și administrativ) din grupul de egali - scena esențială a socializării timpurii. Nu e greu să ne imaginăm caracterul traumatic al acestei precoce experiențe de marginalizare, etichetare și excludere, așa cum cred că putem citi în biografia ulterioară a eroului nostru un scenariu al emancipării de sub tirania identității atribuite de alții și o căutare a sinelui într-un alt teritoriu, deopotrivă în plan individual și în plan
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mai multe lucruri dintre cele care nu pot fi spuse în cuvinte. (Regele... p. 116) Aceasta pare a fi marea provocare a prozei Hertei Müller, transpunerea în limbaj a unei experiențe incomunicabile, natura ei fiind una periferică umanului. Frica, umilința, marginalizarea, toate sunt noțiuni cunoscute, comprehensibile, ceea ce nu poate fi exprimat este forma particulară în care acestea se manifestă în raport cu individul. Acesta este motivul pentru care experiențele ultime sunt în mod necesar inaccesibile celorlalți, deoarece limbajul nu poate rămâne fidel unor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acesta depinzând în mare măsură de tipul de definiție adoptat și de limbile ergative avute în vedere. Palmer (2007 [1994]: 158) arată că, dacă pasivul este definit ca fiind promovarea unui termen nonprimar la statutul sintactic de termen primar și marginalizarea termenului primar (originar), atunci unele sisteme ergative au pasiv, numit antipasiv, ceea ce presupune, indirect, că pasivul și antipasivul sunt mecanisme complementare; dacă pasivul este definit prin raportare la agent și pacient, reprezentând deci promovarea pacientului și marginalizarea agentului, atunci nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termen primar și marginalizarea termenului primar (originar), atunci unele sisteme ergative au pasiv, numit antipasiv, ceea ce presupune, indirect, că pasivul și antipasivul sunt mecanisme complementare; dacă pasivul este definit prin raportare la agent și pacient, reprezentând deci promovarea pacientului și marginalizarea agentului, atunci nu există pasiv în limbile ergative. Palmer analizează definiția pasivului (foarte laxă) dată de Shibatani (1985)64: pasivul reprezintă defocalizarea agentului. În această accepție, există pasiv în unele limbi ergative, de exemplu în eschimosă; dacă apar asemenea trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul în ergativ (Agent) este promovat în poziția absolutivului (Pacient)67; Pacientul în absolutiv poate fi retrogradat la statutul de Beneficiar, Locativ, Instrument; antipasivul indică o tranzitivitate redusă; Pacientul este mai puțin afectat (Palmer 2007 [1994]: 19, 35); ● antipasivizarea reprezintă marginalizarea obiectului direct sintactic într-o altă poziție (Polinskaja și Nedjalkov 1987: 241); ● antipasivul este o versiune detranzitivizată a construcției ergative, care cere marcare morfologică (Spreng 2002); ● antipasivul reprezintă o ipostază a încorporării unui nume (Baker 198868, Bittner și Hale 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare în structura argumentală a verbului: argumentul-agent primește cazul absolutiv, iar obiectul, un alt caz decât absolutivul; verbul primește mărci morfologice specifice antipasivului. Palmer (2007 [1994]: 178) inventariază mecanismele antipasivului: marcarea verbului; promovarea agentului în ergativ în poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), care arată că antipasivul este motivat sintactic: acesta coboară obiectul direct inițial
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pe mine, În tinerețea mea mă interesa mai ales noțiunea de „succes” ca psihologie și metodă, ca element tipic, semnificativ al lumii moderne În care trăiam și trăim. Și, tot În acel eseu Început și neterminat, În anii acutei mele marginalizări literare și sociale, am sesizat cu claritate și am afirmat diferența netă, esențială, Între ceea ce numeam „succesul american” și ceea ce Înțelegem noi, vechii europeni, prin succes: adică succesul de stimă, În primul rând; unde deosebeam trei elemente ale valorii: succesul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ale oricărui om „de bun-simț”. Și astfel, sărmanul pretendent la gloria artistică, În eforurile sale de a se face auzit, remarcat În lumea socială, se izolează de fapt din ce În ce mai mult, contractând cu timpul și cu bolile care acompaniază această crescândă marginalizare - alcoolul, ridicolul tot mai evident, mai supărător, maniile diverse și, nu În ultimul rând, o accentuare a iritabilității -, o tot mai evidentă incapacitate de a putea stabili contacte cât de cât firești cu indivizii „nevinovați” care-l Înconjoară. Nu, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iotă În cele două decenii de marginalitate socială și literară care au urmat; altceva decât o „Întâmplare”! Creasem o simetrie acelei posturi din anii adolescenței, o simetrie de destin și În felul acesta, eu credeam În anii aceia dificili ai marginalizării mele, deveneam cumva stăpânul propriei mele soarte; și o cred și azi! În acest fel, prin experiență personală, Întinsă pe o durată de decenii În anii cei mai fertili, mai vitali ai existenței mele biologice și creatoare, eu am Înțeles
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]