1,659 matches
-
Tiutcev: Tihoțki: Ivan Aleksandrovici: Tolstoi, Aleksei Nicolaevici: Tolstoi, Lev N., Conte: , passim. Trenuri: Trainy vezi Dachshunds. Traunbenberg, Rausch von Evgheni Aleksandrovici, baron: Traunbenberg, Nina Dmitrievna, baroneasă născută Nabokov vezi Kolomeițev. Traunbenberg, Iuri Evghenovici, baron: , passim. Trecutul perfect: Țigonov (șofer): Țvetaev Marina: Ustin: Viața emigrației: , passim. Viața literară: Viborg (Vipuri): Vira: , passim. Vitralii: vezi și Auz colorat, Bijuterii și Pavilion. «Volgin»: Volkov (șofer): Vonliarliarski, Dmitri Vladimirovici: Vonliarliarski, Nadejda Dmitrievna născută Nabokov: Wiesbaden: Wimbledon: Wissmann: Zahar (vizitiu): Zimmer Dieter E.: Zina: ............. Coperta IV
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat în fruntea Bisericii, conducând mai departe credință Ortodoxă. Ei sunt: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marină, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Privind și admirând, iată, se deschide o ușă. Intra părintele superior Arhim. Ieronim Cretu. Este că un înger. Este înalt, la suflet și la trup, are o față senina, luminoasă, o privire blândă și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
În același timp la TV, imagini din Irak: Saddam a folosit gaz ucigător împotriva rebelilor kurzi din Basra. La Presscentret, cu Andrei (Bart) care-mi povestește că au sosit din România zece femei ca reprezentante ale Frontului național, printre ele Marina Sandu, secretară la Ambasada suedeză din București. Am primit de la Eva Bonnier primul exemplar din romanul Omul pasăre! Seara, cu vecinii, mâncând sürstroming - părul mi-a luat foc de la o lumânare, dar nu m-am clintit, vecinul Anders a stins
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aerul, pământul și focul care-l vor locui. Totul era ca într-o baie de aur: orbitor, strălucitor-orbitor, torturant-orbitor, cum ar spune Elias Canetti în romanul Die Blendung. Și ambasadorul suedez era acolo, cu marea lui căldură, și lângă el Marina (Sandu), strălucind în felul ei erotic, cu flori și cărți, dar și poeta Denisa (Comănescu), cu Cartea de vise a lui Swedenborg în brațe, cu felul ei elegant de a ne deschide poarta prieteniei pentru viitor. Și Ileana (Mălăncioiu), ei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
decât prin imaginație. La acestea s-ar putea adăuga discretele tonuri dizidente, date de un erou autohton, get-beget, dar format în spirit apusean, și de o deschidere maximală a granițelor geografice printr-un drum la capătul lumii, în America de Sud. Remitologizarea marină a spațiului românesc s-a făcut, în roman, printr-o frumoasă poveste vintage a unei corăbii care a dus pentru prima dată drapelul țării de-a curmezișul Atlanticului, prin toată Mediterana, și cu el, simultan, bucăți din istoria Dunării și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în domeniul entomologiei, iar 2 doctoranzi sunt în perioada de elaborare a tezei. Dacă pot afirma că am realizat ceva la Universitatea „Al.I. Cuza”, care să dureze în timp, atunci pot spune că am reușit să readuc Stațiunea biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” și s-o fac funcțională. Este vorba de prima stațiune de biologie marină (oceanologie) de pe litoralul românesc al Mării Negre. A fost înființată în 1926, la 1 Martie, de către profesorul Ioan Borcea. Profesorul Ioan Borcea a făcut studiile
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
înființarea Stațiunii. Prin Înaltul Decret Regal 810 din 1 martie 1926, profesorul Ioan Borcea este numit directorul Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea. Stațiunea aparținea de Universitatea Mihăileană din Iași (astăzi Universitatea „Al.I. Cuza”) și a fost numită Stațiunea Zoologică Marină „Regele Ferdinand I”. După numire profesorul Borcea a încadrat un administrator și 6 pescari și a cumpărat o șalupă marină. În același an a organizat prima expediție românească din Marea Neagră. Rezultatele expediției au fost publicate în Analele Universității din Iași
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fost efectuată sub egida Ministerului Cercetării și Tehnologiei și al lui British Council. De la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Borcea” de la Agigea și a 60 de ani de ani de la dispariția fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fortificații de coastă, pe două nivele, din timpul celui de al doilea război mondial, care se păstrează în condiții foarte bune și care merită să fie conservate și vizitate de cei interesați, fiind adevărate pagini din istoria noastră. Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” este deschisă pentru toate universitățile din țară și din străinătate. În 2004 am organizat două tabere de vară pe teme de ecologie și sociale, la care au participat studenții și tinerii din 12 țări din Europa. Este
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și cele mai semnificative lucrări pe baza cercetărilor efectuate la Stațiune. (vezi lista lucrărilor și a contractelor de cercetare). Ar fi nedrept să nu spun măcar câteva cuvinte despre oamenii cu care am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spun măcar câteva cuvinte despre oamenii cu care am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării învățământului universitar românesc. O mențiune specială merită efortul și competența profesională cu care profesorul Gh. Mustață a condus, în calitate de director, Stațiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea-Constanța. Lui i se datorește preluarea Stațiunii, în 1990, de la Institutul Român de Cercetări Marine, reorganizarea spațiilor, organizarea de laboratoare și încadrarea cu personal calificat. Această Stațiune, înființată de profesorul Ioan Borcea în 1926, fusese
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dacă ar fi fost frânat de o educație cu adevărat creștină natura lui ar corespuns cu atât mai mult binelui. S-a întâmplat că tatăl său, care era foarte auster, după ce a încercat în zadar să-l înscrie la școala marinară din Spezia, într-o zi i-a spus aceste cuvinte: „Diodato, ar trebui să te faci preot; gândește-te și reflectează“. Spera ca viața disciplinată a seminarului să-l fi corectat din vivacitatea sa nedomesticită. Luat așa pe nepregătite, fără
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
desen o mângâie pe frunte și- i spune: - Dacă iubești atât de mult lumea culorilor, caută să-i pătrunzi căt mai bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de mult lumea culorilor, caută să-i pătrunzi căt mai bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a desenat Marina? * Cum i-a venit ideea să realizeze acea lucrare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a desenat Marina? * Cum i-a venit ideea să realizeze acea lucrare? 2) Alctuiește două propoziții cu sensurile diferite ale cuvântului “cer”. 3) Scrie o propoziție în care să folosești sensul opus al cuvântului “căldură”. 4) Scrie câte
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mijlociu al râului Bahlui Teritoriul vizat aparține geologic de Platforma Moldovenească, iar principalele roci sunt cele sedimentare (argile și marne sarmatice, cu alternanțe de nisipuri fine, acoperite de aluviunile cuaternare din șesul Bahluiului. Relieful actual derivă dintr-o veche câmpie marină ușor înălțată, de pe care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini cuprinse între 67 sau 94,5m în zona de șes, respectiv 205m ( Movila Bocancea) din zona de deal aflată la hotarul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat la colaboratori și redactori din toate generațiile (Bedros Horasangian, George Littera, Tudor Caranfil, Dana Duma, Eugenia Vodă, Cristina Corciovescu, Aură Puran, Marină Roman-Juc, Ileana Peneș-Dănălache, Ludmila Patlanjoglu, Luminița Vartolomei, Mădălina Stănescu) și a continuat să publice regizori, operatori, scenariști și actori, angrenați în discutarea unei producții cinematografice încă apreciabile (cel puțin din punct de vedere cantitativ, dar și cu vârfuri artistice, în
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
măsline. Se umple borcanul cu o saramură de oțet îndoit cu apă și ulei în proporție de 1 / 10 față de cantitatea de oțet. La sfârșit, se păstrează la rece și se servesc ca aperitiv. Este o garnitură excelentă la pește marinat cu adaus de ceapă. MENIU AFRODISIAC 100 g Campari sau Martini, 500 g spaghete fierte în apă cu sare, 2 cepe tocate, călite în ulei, 500 g carne de mânzat tocată, sare, piper, scorțișoară, ketchup, 200 g lapte cu 3
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri pesmet, 2 ouă, 150 g unt. Fileul de cod se sărează, se stropește cu puțin oțet, apoi se dă prin ou bătut și pesmet, după care se prăjește în unt. Cartofii fierți se curăță, se taie rondele și se marinează timp de douăzeci de minute cu muștarul amestecat cu oțet, apoi turnăm supa concentrată. Amestecăm smântâna cu maioneză și țelina rasă, după care punem peste cartofi. Dăm gust de sare și piper și așezăm pe un platou cartofii la mijloc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguriță de muștar, piper, oregano, 1 ½ cană de orez, o ceapă, o țelină, 100 ml smântână. Zeama de lămâie, uleiul, muștarul, usturoiul zdrobit, sarea, piperul și oregano se amestecă și se toarnă peste pește, se pun la frigider să se marineze timp de o oră, după care adăugăm 100 ml de vin alb. Se fierbe orezul în apă cu sare atât cât să rămână bobul întreg. Se călește ceapa în trei linguri de ulei, se adaugă țelina tocată mărunt și orezul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ceapa în trei linguri de ulei, se adaugă țelina tocată mărunt și orezul, se amestecă bine, apoi se adaugă smântâna și puțină boia dulce pentru culoare. Punem compoziția într-un vas termorezistent, după care se așează deasupra peștele, zeama de la marinat și dăm la cuptor timp de jumătate de oră. FILE DE SALAU CU PORTOCALE Se curăță peștele, se spală și se curăță de piele. Dăm peștele cu sare și piper, apoi îl dăm prin făină de grâu, după care îl
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rozmarin, 300 gr. de brânză topită, 300 ml de vin alb sec. Mușchiulețul se porționează în 12 felii pe care le condimentăm, le ungem cu ulei și le lăsăm să stea de seara până dimineața - timp de 12 ore - la marinat pentru a se frăgezi. Punem în tigaie puțin unt și prăjim carnea pe ambele părți până își schimbă culoarea. Ungem o tavă pentru cuptor cu puțin unt, aranjăm bucățile de carne pe care apoi o dăm la cuptorul încins timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
urmă, adăugăm smântână, foi de dafin și piper. Ciupercile le călim în unt, ceapă tocată fin și puțin usturoi. Țelina o fierbem în apă cu sare, apoi cu mixerul facem un piuré. Varza roșie se taie fideluțe subțiri, apoi se marinează cu sos de căprioară. Punem pe farfurie trei medalioane, lângă ele punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]