1,927 matches
-
de MA se referă la riscul suplimentar pe care MA „malignă” îl conferă în ce privește apariția complicațiilor cardio-vasculare, risc care este comun pacienților diabetici și non-diabetici. Studiul multicentric EURODIAB Complication Study a adus date noi referitoare la asocierea dintre MA și markerii de disfuncție endotelială la pacienții cu T1DM, și anume că această asociere se corelează semnificativ cu prezența retinopatiei diabetice [77]. Un studiu recent a arătat că administrarea unui vaccin pentru Salmonella typhi la om a declanșat, pe lângă o reacție inflamatorie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cel de-al doilea este probabil că suplimentarea dietetică nu este suficientă, fiind necesară terapia cauzală (a factorilor de comorbiditate etc.); - există o corelație strânsă între malnutriție, în special cea de tip inflamator, și riscul cardio-vascular crescut, la pacienții dializați; markerul cel mai fiabil pentru acest risc este dozarea în dinamică a proteinei C-reactive (PCR); - evaluarea stării de nutriție a pacienților dializați se face prin metode clinice și prin markeri biologici; parametrii clinici cei mai utili sunt anamneza nutrițională, indicele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
în dinamică a proteinei C-reactive (PCR); - evaluarea stării de nutriție a pacienților dializați se face prin metode clinice și prin markeri biologici; parametrii clinici cei mai utili sunt anamneza nutrițională, indicele masei corpului, determinarea clinică a FM și LBM; markerii biologici cei mai fiabili sunt albumina plasmatică, creatinina serică și urinară, bicarbonatul seric și colesterolul plasmatic total; PCR are oa valoare specială în determinarea tipului de malnutriție; - dacă se constată alterări semnificative ale stării de nutriție, este necesară o evaluare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
inteligență nu este în animalul care execută aceste acte. Ea nu este nici în el nici în strămoșii lui: căci nici unul nu s-a gândit vreodată la marele scop pe care îl execută. În ciuda evidențelor că finalitatea este caracterul și markerul distinctiv al lumii viețuitoare în raport cu materia brută, în pofida faptului că nume sonore în știința secolului XIX și XX, mai ales în domeniul științelor biologice, susțineau ideea de finalitate ca fiind de natură imanentă și de esență divină, materialismul se impune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cultură, de modul de interiorizare a normelor sociale și morale ale timpului, de aprecierile sau respingerile personale în materie de sex, precum și de propria experiență sexuală, cititorul va percepe o operă literară ca fiind erotică sau nu. Afirmația lui Chris Marker, potrivit căruia "pornografia este erotismul celuilalt", redă sugestiv aspectul caduc și relativ al opoziției erotic pornographic și, de aceea, Theodore Schroeder subscrie acestei opinii, adăugînd: "obscenitatea nu se găsește în nici o carte, ea este întotdeauna o calitate a spiritului celui
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Confecționarea lucrării model „BUCHET DE FLORI PENTRU MAMA - GHIOCEI” b. Procesul tehnologic Subiectul: Buchet de flori pentru mama - ghiocei Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale recuperabile Materiale: Sticle de plastic, hârtie colorată, cablu de culoare verde, vaza; Ustensile: marker , foarfece Operații de lucru: Etapă I: conturarea după contur a ghiocelului Etapă a ÎI- a: introducerea cablului în capacul sticlei Etapă a III-a: lipirea primei frunze Etapă a IV-a: lipirea frunzei a doua de cablu d. Proiectul didactic
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
părțile componente ale plantei; - O6. să aprecieze obiectiv produsele colegilor; - O7. să interpreteze un cântec legat de tema dată; RESURSE MATERIALE : lucrarea model, sticle de plastic, carton hârtie colorată, cablu de culoare verde, 3 vaze, coli albe de hârtie, carioci, marker, foarfece; MATERIAL BIBLIOGRAFIC: „Parada anotimpurilor, antologie de ghiozdan pentru clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
viață și între 590 și 3090/mm3, după 18 luni de la naștere. Proporția limfocitelor T se poate determina prin metoda rozetelor cu hematii de berbec sau prin metoda imunofluorescenței cu anticorpi monoclonali față de receptorul de antigen. Limfocitele T mature exprimă markerii moleculari CD4 sau CD8. Aceste molecule aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor. Celulele CD4 au de obicei funcție helper, iar cele ce exprimă markerul CD8 sunt citotoxice. Limfocitele T îndeplinesc funcții complexe, atât efectoare ale răspunsului imun mediat celular, cât și reglatoare, prin intermediul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu hematii de berbec sau prin metoda imunofluorescenței cu anticorpi monoclonali față de receptorul de antigen. Limfocitele T mature exprimă markerii moleculari CD4 sau CD8. Aceste molecule aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor. Celulele CD4 au de obicei funcție helper, iar cele ce exprimă markerul CD8 sunt citotoxice. Limfocitele T îndeplinesc funcții complexe, atât efectoare ale răspunsului imun mediat celular, cât și reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care îi secretă, denumiți limfokine. Limfocitele T realizează următoarele funcții:- liza celulelor care exprimă molecule nonself pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exprimă molecule nonself pe suprafața lor;- reglarea răspunsului imun;- medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul heterogenității funcționale și se datorează activării unor subpopulații distincte de limfocite T:- limfocite Tc (Tcl, citotoxice sau citolitice): exprimă pe suprafața lor markerul T8 (CD8);- limfocite Th (helper): au pe suprafață markerul CD4 și sunt cele mai numeroase, reprezentând 60-65% din numărul total de limfocite T ale organismului uman;- limfocite Ts (supresoare), purtătoare ale markerului CD4;- limfocite TD sau TDH (de la delayed hypersensitivity
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul heterogenității funcționale și se datorează activării unor subpopulații distincte de limfocite T:- limfocite Tc (Tcl, citotoxice sau citolitice): exprimă pe suprafața lor markerul T8 (CD8);- limfocite Th (helper): au pe suprafață markerul CD4 și sunt cele mai numeroase, reprezentând 60-65% din numărul total de limfocite T ale organismului uman;- limfocite Ts (supresoare), purtătoare ale markerului CD4;- limfocite TD sau TDH (de la delayed hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Tcl, citotoxice sau citolitice): exprimă pe suprafața lor markerul T8 (CD8);- limfocite Th (helper): au pe suprafață markerul CD4 și sunt cele mai numeroase, reprezentând 60-65% din numărul total de limfocite T ale organismului uman;- limfocite Ts (supresoare), purtătoare ale markerului CD4;- limfocite TD sau TDH (de la delayed hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul limfokinelor secretate. In funcție de limfokinele pe care le sintetizează, limfocitele Th se clasifică în două subseturi:Th-1 și Th-2. Celulele Th-1 (Th-c) secretă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CD8);- limfocite Th (helper): au pe suprafață markerul CD4 și sunt cele mai numeroase, reprezentând 60-65% din numărul total de limfocite T ale organismului uman;- limfocite Ts (supresoare), purtătoare ale markerului CD4;- limfocite TD sau TDH (de la delayed hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul limfokinelor secretate. In funcție de limfokinele pe care le sintetizează, limfocitele Th se clasifică în două subseturi:Th-1 și Th-2. Celulele Th-1 (Th-c) secretă, citokine de tip 1, stimulatoare ale imunității mediate celular (IFN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gamma și delta, cu o altă specificitate antigenică, identificată prin intermediul anticorpilor monoclonali. RCT-1 se găsește pe suprafața a 0,5-15% dintre limfocitele T circulante umane, dar este mai frecvent pe limfocitele intraepiteliale ale mucoasei intestinale. Limfocitele T γ/δ exprimă markerul CD3 și recunosc antigenul printr-un mecanism asemănător cu acela al limfocitelor T α/β, adică recunosc epitopii asociați cu moleculele clasice CMH I și II, dar frecvent par să interacționeze cu molecule CMH neclasice, iar specificitatea interacțiunii lor cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
molecule CMH neclasice, iar specificitatea interacțiunii lor cu epitopii antigenici este limitată. Aceste limfocite pot să recunoască antigene neconvenționale, ca de exemplu, proteinele de șoc termic și antigenele nepeptidice (glucidice). În general, limfocitele cu RCT-1 (γ/δ) sunt negative pentru markerii CD4 și CD8, deși unele exprimă nivele scăzute ale unuia dintre acești markeri. Unele studii sugerează că aceste celule contribuie la răspunsul inițial al gazdei, la diferiți agenți infecțioși: virusuri, bacterii, paraziți, dar și la răspunsul antitumoral. Ele par să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Maturarea semnifică dobândirea RCT, a cărui diversitate de legare a epitopilor este generată printr-o serie de rearanjări genice specifice. Celulele pre-T conțin o enzimă specifică - terminal deoxinucleotidil-transferaza (TdT) - cu localizare nucleară. La intrarea în cortexul timic, limfocitele pre-T exprimă markerii membranari CD2 și CD3, dar nu exprimă molecule caracteristice de suprafață: sunt dublu negative (DN) (CD4-CD8-) și negative RCT (RCT-). În cortexul extern, aceste limfocite proliferează și parcurg stadiile schimbărilor fenotipice ale membranei. Majoritatea limfocitelor T DN încetează să prolifereze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
λ se prezintă sub forma a trei-patru subtipuri. Asemenea markeri antigenici sunt generați prin mutații punctiforme reprezentate în special de substituții de nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt generați prin mutații punctiforme reprezentate în special de substituții de nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific, indiferent dacă în structura heterotetramerului imunoglobulinic intră catene L de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IMUNOGLOBULINELOR Alotipurile imunoglobulinice sunt variante imunoglobulinice codificate de alele distincte din același cistron, apărute prin mutații punctiforme succesive ale genei de tip sălbatic. Asemenea mutații recurente ale genei normale a+ au generat seria polialelă a1, a2, a3.... an, reprezentând un marker alotipic distinct. Fiecare individ are o anumită combinație de asemenea gene alele, de exemplu a+a1, a +a2,.... a+an sau a1a1, a2a2, a3a3, sau a1a2, a2a3, a3an ș-a.m.d. Asemenea combinații de gene alele condiționează diferite variante antigenice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au un alotip diferit de al organismului donor de Ig. Determinanții alotipici reprezintă alele distincte ale unuia și aceluiași cistron. Astfel, Gm (23) și Gm (-23) sunt determinanți alotipici, reprezentând alele distincte ale cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la 25. Ei sunt exprimați în catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii alotipici A2m(1) și A2m(2) sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alotip diferit de al organismului donor de Ig. Determinanții alotipici reprezintă alele distincte ale unuia și aceluiași cistron. Astfel, Gm (23) și Gm (-23) sunt determinanți alotipici, reprezentând alele distincte ale cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la 25. Ei sunt exprimați în catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii alotipici A2m(1) și A2m(2) sunt exprimați în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la 25. Ei sunt exprimați în catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii alotipici A2m(1) și A2m(2) sunt exprimați în catenele Hα2 ale subclasei IgA2. Factorul alotipic Km (Inv) este exprimat în regiunea constantă a catenelor LK. Simbolul Am derivă de la alfa marker, pe când simbolul Km derivă de la kappa marker. Numai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii alotipici A2m(1) și A2m(2) sunt exprimați în catenele Hα2 ale subclasei IgA2. Factorul alotipic Km (Inv) este exprimat în regiunea constantă a catenelor LK. Simbolul Am derivă de la alfa marker, pe când simbolul Km derivă de la kappa marker. Numai rareori, determinanții alotipici sunt localizați în regiunile variabile ale moleculelor imunoglobulinice (Zarnea și Mihăescu, 1995). Alotipurile imunoglobulinice apar astfel ca fiind rezultatul variațiilor din secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]