2,194 matches
-
alt "bici" cu care putea lovi guvernele de dreapta care succedau. Mai mult, la sfârșitul anilor 1960, a realizat un program politic care fie a fost lipsit de conținut, fie a fost pur și simplu negativ, fiind inspirat de un marxism demodat. Acest gol putea fi umplut cu idei ale "noii stângi" și ale "noilor mișcări sociale".34 Dar, în general, stânga a rămas fidelă idealului iacobin al statului unitar centralizat pe care l-a văzut ca esențial în atingerea obiectivelor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
iulie 1972. 34 Vezi L. Cohen-Solal, C. Bunodière, Les nouveaux socialistes (Paris: 1977). 35 Elementul marxist a fost introdus în principal de studenții de stânga din regiuni, care frecventau cursurile universităților din Paris, Lyon și Nisa unde, în anii 1960, marxismul era la modă. Teoria "colonialismului intern" aplicat regiunilor franceze a fost dezvoltată de către acești tineri regionaliști radicali. 36 Referitor la atitudinea stângii franceze cu privire la problema regională, vezi Yves Mény, Centralisation et décentralisation dans le débat politique français (1945-1969) (Paris: Librarie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numai fizică) în bătălia intelectualilor. Pentru presa locală de după Revoluție doar o idee: în cele peste 60 de publicații identificate, și, mai ales, în MERIDIANUL, se observă clar avântul curentului cultural-informațional ca expresia a localismului creator. B. DUP| REVOLUȚIE Sloganul marxism leninismului era "proletari din toate țările, uniți-vă!". Și nu s-au unit. Nici săracii, nici bogații. Dar banul îi unește pe toți într-o luptă surdă, nemiloasă și distrugătoare obligându-ne și pe noi să gândim global, producând local
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
permis guvernului italian să aducă acasă oasele soldaților italieni care au murit în Albania"77. La puțin timp după acest târg, mica, dar ambițioasa țară balcanică a denunțat falsul comunism al liderilor sovietici, autoproclamându-se singură depozitară a "adevăratelor" valori ale marxismului. Concepția comunistă albaneză asupra politicii externe pare să fi fost, într-adevăr, unică prin capacitatea sa de a ignora realitatea, de vreme ce "toate țările democrate și organismele internaționale au fost declarate dușmani ai socialismului"78. Sub aceeași acuzație cădeau și toate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-au fertilizat metodologia și postulatele filosofice sînt: geologia, marxismul și freudismul. Geologia i-a inoculat un simț particular al diferențelor imperceptibile, dar și dimensiunea pancronică ce îl seduce pe structuralist (Je me sens baigné par une intelligibilité plus dense, scrie el în Tropice triste). Sincronia este solidă, sigură; de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se oprește și asupra unei "performanțe științifice" a "Corifeului", cu intenția de a demasca impostura lui deplină. Stalin apare în roman într-o scenă în care începe să lucreze la un eseu de lingvistică. Se face aluzie aici la eseul Marxismul și problemele lingvisticii, apărut, într-adevăr, în anul 1950, în care Stalin atacă teoria monogenetică a limbii ("iafetică") construită de N.I. Marr. Lingvistul sovietic a emis ipoteza că limbile moderne au tendința să se unească într-o singură limbă a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi, l-au considerat drept unică axă a opozițiilor politice. Oricare ar fi părerea cititorului în ceea ce privește marxismul sau teza axei conflictuale unice, acesta va trebui să accepte că acest clivaj dintre proprietari și muncitori apare ca fiind diviziunea politică predominantă în Europa Occidentală. Într-adevăr, cu excepția Irlandei, acest clivaj marchează în principal sistemele partidelor din toate țările
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
rînd, predominarea elementelor intelectuale, adăugată la puținul interes față de problemele de organizare, pun pe prim-plan dezbaterea ideilor în dauna altor considerente. Gustul pentru ideologie dar și răspîndirea ideologică: democrat-socialiștii francezi, italieni și spanioli au trecut astfel de la proudhonism la marxism, de la reformă la revoluție și de la revoluție la gestiune. Autogestionari în anii '70, au cedat beției "anilor fric" și realismului gestionar. De la "schimbarea vieții" la "francul puternic" în Franța, de la marxismul de tip nou al lui Alfonso Guerra la monetarismul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
italieni și spanioli au trecut astfel de la proudhonism la marxism, de la reformă la revoluție și de la revoluție la gestiune. Autogestionari în anii '70, au cedat beției "anilor fric" și realismului gestionar. De la "schimbarea vieții" la "francul puternic" în Franța, de la marxismul de tip nou al lui Alfonso Guerra la monetarismul lui Boyer și Solchaga, de la "bătrînul leu" Nenni la omul de afaceri Craxi, cîte schimbări într-un timp așa de scurt! Originea democrat-socialiștilor urcă pînă în timpul Revoluției franceze din 1848 și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cele din Europa Centrală aflate acum în dificultate. Ele desfășoară o bogată activitate atît în grupul socialist al Parlamentului European cît și în cadrul Partidului Socialist European pe care-l susțin material. Internaționalismul a implicat, printre altele, o lungă colaborare cu marxismul care le-a servit drept dogmă și pe care au încercat să-l răspîndească și să-l impună tuturor partidelor muncitorești. Abia în 1951 Internaționala a acceptat, prin declarația sa de la Frankfurt, fundamentele umaniste și creștine alături de cele marxiste. Apoi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ortodoxismului marxist și ca loc al dezbaterilor doctrinale de o calitate intelectuală nemaiîntîlnită în altă parte, unde s-au confruntat Bernstein în numele revizuirii doctrinei, Rosa Luxemburg în numele revoluției și Kautsky în numele ortodoxiei; apoi, practic(nd, pînă la Kurt Schumacher, un marxism verbal; după Congresul de la Bad-Godesberg din 1959 acesta a ajuns, un partid popular deschis tuturor și purtător al reformei sociale. A) Partidele majoritare. Lipsite de concurență, aceste partide au renunțat la convingerile lor marxiste, mult timp propovăduite, și au acceptat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
particular unde clasa muncitorească, slabă înainte de război, a fost creată de către capitalismul de Stat care a industrializat țara. În loc să se afirme împotriva unui patronat (inexistent), ea a luat cunoștință de sine contra Statului-patron, cu sprijinul creștinismului social și nu al marxismului promovat drept religie a Statului. Cel de-al doilea partid, Magyar Szocialista Part, MSzP, a fost creat după dizolvarea Partidului Socialist Muncitoresc Ungar al lui Janos Kadar, menținut de succesorul său, Karoly Grosz. El a fost creat de un grup
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a vechii burghezii, asociată cu lobotomizarea clasei muncitorești, fac să fie greu a vorbi serios de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste țări agricole, capitalismul de Stat, introdus de comuniști, a pus accentul pe industrializare, dînd naștere, prin antiteză, proletariatului. Solidarnosc reprezenta singurul partid care apăra interesele muncitorilor din Europa Centrală, iar laburiștii au prins teren. Pentru restul, folosirea cuvintelor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se instaurează atunci cînd se restabilește funcționarea unei economii de piață care, după patruzeci de ani de planificare centralizată, nu mai prezintă nimic "natural". I. Statul contra societății civile Devenită oficial partid dominant și considerată expresie a voinței politice a marxismului revoluționar avangardist, organizația comunistă își extindea rețeaua de control teritorial în paralel cu aparatul de Stat pe care-l domina. Epurat, reînnoit, curățat în mod regulat de elementele sale contestatare, Partidul Comunist constituia culoarul inevitabil pentru toți cei care ținteau
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
deci produsul unei operații combinate dintre lumea exterioară și universul mental și psihic. Dacă urmărim evoluția lui Hitler, trebuie să ținem ne-apărat cont, la început, de personalitatea sa de bază, de decepțiile sale, de resentimente (evoluția lui Lenin către marxism și revoluție este în mare parte determinată de executarea fratelui său, condamnat pentru complot), de fanatismul său, de megalomanie și de resorturile psihice. Aceste date s-au adăugat problemelor presante ale Germaniei anilor 1920: umilirea cauzată de un război pierdut
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și moravurile; mai aproape de noi, Gide, Camus, Sartre, Erich Fromm, Herbert Marcuse, Ivan Illich, Simone de Beauvoir, Michel Foucault, Gilles Deleuze, Roland Barthes, Jacques Lacan, Claude Lévi-Strauss. Comunismul a fost compromis de evenimentele din Budapesta (1956) și Praga (1968), dar marxismul este bine reprezentat (Louis Althusser), ca și ramificațiile sale troțkiste sau maoiste sau anarhismul. Situaționismul este mai efemer (se mai citește încă Traité de savoir-vivre à l'usage des jeunes générations, al lui Raoul Vanegeim?). În mod evident, nimeni nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
autocraților, ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a, eșuează. Totuși, frontierele sunt rarefiate. În secolul XIX, rușii participă la descoperirile științifice; muzica, literatura nu cunosc linii de demarcație. Revoluționarii ruși își iau sursele spirituale din occident. Dar, în timp ce marxismul dă naștere democrației sociale în Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene, în cazul anumitor țări pînă în secolul XIX. Peste ortodoxie se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Laicitate, 92-94, 96, 98-99, 104, 107, 109 Legitimitate, 24, 229 Libera conștiință, 70, 168 Libertate, 15, 19, 26, 53, 93-95, 98, 103, 107, 117, 122, 126-127, 134-139, 155, 157, 162, 164, 168-169, 196-197, 199-201, 206-207, 214, 216, 221-222, 231-232 M Marxism, 29, 119, 148 Mediu (înconjurător), 132, 176-177 Mediu (social), 23, 25, 29, 66, 67, 87 Memorie colectivă, 48, 146 Metamorfoză, 32, 38, 112-115, 118, 121, 139 Miză, 80, 87, 90-92, 94, 100-101, 117, 134, 222, 231 Mobilizare, 17, 21, 24
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
5.c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați de marile sinteze teoretice (marxism, existențialism, structuralism) semiotica s-a inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
percepții și reprezentări și printr-o formă de capital specific, capitalul simbolic. Acest raport este deci în același timp conștientizare, mai mult sau mai puțin elaborată, a locului real ocupat în spațiul social și reprezentările la care conduce această percepție. Marxismul, care a dezvoltat mai ales analizele exploatării, și-a pus și problema conștiinței de clasă prin procesul de mobilizare și de luptă de clasă. "Condițiile economice au transformat mai întâi masa poporului în muncitori. Dominația capitalului a creat pentru această
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a agenților și la reprezentările locului lor în acest univers. Stilurile de viață, gusturile și comportamentele în societate stau la baza acestor grupuri de statut cu care se identifică agenții. Cercetările noastre asupra burgheziei, adoptând multe puncte de vedere din marxism, datorează mult construcției spațiului social, așa cum a formalizat-o Pierre Bourdieu în La Distinction. În acest sistem teoretic, societatea este reprezentată ca un spațiu structurat pe trei dimensiuni. Primele două definesc volumul de capital și structura sa. De jos în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
șanse și despre societatea deschisă, permițând fiecăruia să se producă, decât de concepțiile despre exploatare și dominație. Nu este o întâmplare faptul că aceste teorii ale stratificării vorbesc mai degrabă despre elite, decât despre burghezie. Clasa burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult schimbată. Prin efectul revenirii unei teorii, reculul teoretic și practic al marxismului, ca școală de gândire și corp de precepte de bază pentru partidele care își revendică aici originile, conduce la un recul al clasei muncitorești drept clasă în sine, organizată și mobilizată în fața adversarului, burghezia. Acest recul explică poate, în parte
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]