3,668 matches
-
și identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale actorilor de astăzi. Constructivismul nu vine să afirme că lumea este mai bună sau mai rea, sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi „realitate” internațională. Este cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de politică externă și pe agenda internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor de gen ca elemente constitutive ale relațiior sociale, ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor de gen ca elemente constitutive ale relațiior sociale, ca instituții fundamentale pentru bunul mers al societăților, întemeiate prin impunere sau negociere între grupuri a căror putere este substanțial diferită. Diferența de gen nu este o chestiune individuală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gen nu este o chestiune individuală, așa cum relațiile între sexe nu sunt în primul rând o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate (vezi țările în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate (vezi țările în care femeile încă nu au dreptul să dețină terenuri agricole, de exemplu), interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că autoarele acestui curent realizează cel mai adesea o abordare combinată a relațiilor de putere la scară globală (centru - periferie, dezvoltat - subdezvoltat, metropolă - colonie, rasă albă - alte rase, bărbați - femei). Stabilirea unor mecanisme interne comune tuturor acestor relații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autonom, al bărbatului. Feminismul teoriei critice este o altă teorie importantă în studiile feministe contemporane ale relațiilor internaționale care poate fi încadrată etapei genului ca element constitutiv. Fiind un curent mai recent (anii 1990), se resimt asupra lui anumite influențe marxiste, îndeosebi importanța cauzelor materiale în evoluția societăților, influențe gramsciene - orice societate este scena unui conflict dialectic între forțele interesate de statu-quo și cele interesate de schimbare - și influențe postpozitiviste, în sensul conceperii cunoașterii ca subiective, limitate și aservite întotdeauna unor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai importante, etapa criticilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pentru realiști, războiul este inevitabil, cauzat fiind de agresivitatea naturală a statelor. Tradiția liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor instituții specifice. Din punct de vedere marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada „războiului rece”, studiile de securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Bieler (eds.), Non-State Actors and Authority in the Global System, Routledge, Londra. Hirst, Paul (2003), Război și Putere în secolul XXI, Antet, București. Hirst, Paul, Thompson, Graham (2000), Globalizarea sub semnul întrebării, Trei, București. Hobden, Stephen, Wyn Jones, Richard (2001), „Marxist Theories of International Relations”, în John Bayliss, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a II-a, Oxford University Press, Oxford. Hobsbawm, Eric (2002), Era capitalului, 1848-1875, Cartier, Chișinău. Hoffmann, Stanley (2003), „The
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ambiguous Symbol”, Political Science Quarterly, 67 (4). Wright, Martin (1998), Politica de putere, Arc, Chișinău. Wright, Quincy (1938), „The Causation and Control of War”, American Sociological Review, 3 (4), august. Vezi infra, capitolul „Realismul”. Pentru mai multe referiri privind influențele marxiste asupra lui Wallerstein, vezi capitolul „Teorii marxiste ale Relațiilor internaționale”. Balanța de putere este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Din acest punct de vedere, se consideră, de pildă, că Marea Britanie este o mare putere încă din 1688, când
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Wright, Martin (1998), Politica de putere, Arc, Chișinău. Wright, Quincy (1938), „The Causation and Control of War”, American Sociological Review, 3 (4), august. Vezi infra, capitolul „Realismul”. Pentru mai multe referiri privind influențele marxiste asupra lui Wallerstein, vezi capitolul „Teorii marxiste ale Relațiilor internaționale”. Balanța de putere este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Din acest punct de vedere, se consideră, de pildă, că Marea Britanie este o mare putere încă din 1688, când își asumă rolul conducător în alianța împotriva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
4), aprilie 1904, pp. 421-437; pentru considerațiile lui Spykman, vezi articolul său „Geography and Foreign Policy I”, The American Political Science Review, 32 (1), februarie 1938, pp. 28-50; pentru geopolitica germană sunt utile citatele și parafrazele din cartea ideologizată a marxistului est-german Günter Heyden Critica geopoliticii germane, Editura Politică, București, 1960. ∗ Autorul mulțumește unui grup impresionant de oameni a căror prezență, într-o formă sau alta, a fost indispensabilă scrierii acestor capitole. În primul rând, sunt recunoscător editorilor acestui proiect pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celor dedicate securității, am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale. Este de la sine înțeles că responsabilitatea pentru orice eroare îmi revine în totalitate. Pentru o explicare succintă a concepției marxiste asupra bazei și suprastructurii, vezi, de exemplu, Țăranu (2005, pp. 65-67). O teză centrală a marxismului este că „istoria tuturor societăților este istoria luptelor de clasă” - este chiar prima afirmație a celebrului Manifest al Partidului Comunist din 1848 (Marx și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2005, pp. 65-67). O teză centrală a marxismului este că „istoria tuturor societăților este istoria luptelor de clasă” - este chiar prima afirmație a celebrului Manifest al Partidului Comunist din 1848 (Marx și Engels, 1958, p. 466). Pentru elementele comune teoriilor marxiste, vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 203-205). În discuția pe care o face asupra teoriei dependenței, Linklater se referă mai ales la influenta carte a lui A.G. Frank Capitalism and Underdevelopment în Latin America: Historical Studies of Chile and
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această piață pentru desfacerea producției de bumbac. Statele Unite au devenit campioane ale comerțului liber abia după primul război mondial, când dezvoltarea lor industrială nu mai putea fi amenințată. Vezi și Hobsbawm (2002, pp. 167-174). Pentru influența lui Gramsci asupra teoriei marxiste a relațiilor internaționale, în particular asupra lui Robert Cox, vezi, de exemplu, Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 209-213). Chiar dacă în teoria critică poate fi observată influența mai multor curente intelectuale, urmărind în prezentul manual mai ales coerența expunerii, am
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui Robert Cox, vezi, de exemplu, Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 209-213). Chiar dacă în teoria critică poate fi observată influența mai multor curente intelectuale, urmărind în prezentul manual mai ales coerența expunerii, am optat pentru observarea doar a componentei marxiste a acestei abordări, prin legăturile sale cu perspectiva Școlii de la Frankfurt. Vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 214-216). Pentru implicațiile epistemologice ale teoriei critice, vezi, de exemplu, Shapcott (2004, pp. 278-279). Comentarii pertinente asupra teoriei critice, cu un accent
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ci, mult mai mult, despre construcția feminității și a masculinității, despre modul în care cele două „se ascund” în teoretizare, despre dihotomiile înlănțuite care structurează întreaga gândire de inspirație occidentală. În acest sens, vezi capitolul din acest manual dedicat teoriilor marxiste din relațiile internaționale. O prelucrare a unei definiții date de Keohane și Nye (1977). În timp ce feminismul perspectival se impune, încă din anii 1980, prin câteva lucrări de referință ale lui Cynthia Enloe, Jean Bethke Elshtain și Sara Ruddick. Înțeles ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu e vorba propriu-zis de o „societate” în accepția diferențiată și dinamică a istoriei. Thibaudet a făcut din tema generațiilor un criteriu în studiul istoriei literare: punctul său de vedere s-a dovedit lămuritor. Cu atât mai mult, o istorie marxistă a culturii nu poate să nu țină seama de acest fenomen, ci, cu atât mai mult, trebuie să-i detecteze științific coordonatele determinante. Aceasta nu înseamnă că mentalitatea unei generații e totalmente unitară și totalmente opusă celei anterioare. Notele dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să nu placă; admit ca Albert Camus să irite, să displacă, să fie eventual contestat de pe anumite poziții; nu admit să fie disprețuit. Și mai e ceva ce-mi pare greu de admis. Un alt prieten care se declară critic marxist, și în buna lui conștiință este (în intenție cel puțin), scria recent - în numele „libertății gustului” - că Albert Camus este repudiabil din cauza relei sale credințe față de marxism. Camus nu; este marxist, sigur. Dar tot atât de sigur este că el s-a apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
greu de admis. Un alt prieten care se declară critic marxist, și în buna lui conștiință este (în intenție cel puțin), scria recent - în numele „libertății gustului” - că Albert Camus este repudiabil din cauza relei sale credințe față de marxism. Camus nu; este marxist, sigur. Dar tot atât de sigur este că el s-a apropiat mult de marxism și într-un spirit incontestabil de stânga. Procesele pe care le-a făcut el nu sunt de natură doctrinară și nici politică. Sunt niște confruntări în care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mult de marxism și într-un spirit incontestabil de stânga. Procesele pe care le-a făcut el nu sunt de natură doctrinară și nici politică. Sunt niște confruntări în care e implicată conștiința omului contemporan. Dar cred că un critic marxist nu-și poate întemeia judecățile despre opera unui scriitor pe atitudinile acestuia, într-un moment sau altul, față de marxism, ci face un examen marxist al operei acestuia. Forța marxismului e de a putea integra dialectic orice valoare autentică, oricare i-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
politică. Sunt niște confruntări în care e implicată conștiința omului contemporan. Dar cred că un critic marxist nu-și poate întemeia judecățile despre opera unui scriitor pe atitudinile acestuia, într-un moment sau altul, față de marxism, ci face un examen marxist al operei acestuia. Forța marxismului e de a putea integra dialectic orice valoare autentică, oricare i-ar fi poziția aparentă și chiar, eventual, declarată. Așa putem admira și opera lui Ezra Pound, așa l-a prețuit Marx pe Balzac. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poziția aparentă și chiar, eventual, declarată. Așa putem admira și opera lui Ezra Pound, așa l-a prețuit Marx pe Balzac. Dar prietenul la care mă refer nu-l absolvă pe Balzac nici astăzi pentru convingerile politice-momentan-declarate. El e mai marxist decât Marx. — V-aș ruga să facem un pas înainte în onomastica românească și universală și, ori de câte ori vorbiți despre cineva, să-l și numiți. Cine e prietenul? — Paul Georgescu. — Și celălalt prieten? — Care era celălalt? — Cel cu vocabularul structuralist... — Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]