2,196 matches
-
măsură la reducerea tensiunii emoționale și a dezintegrării răspunsului la frustrare este toleranța la frustrare, care implică, familiarizarea cu situațiile frustrante și învățarea modalităților de a face față situațiilor de blocare. Iar cel mai important factor îl reprezintă, gradul de maturizare intelectuală, afectivă și morală a personalității, care va impune un anumit nivel de echilibrare psihică și de obiectivitate în crearea semnificației motivaționale a situației frustrante. 4. Cercetarea frustrației din această perspectivă, a influenței reciproce dintre numeroșii săi factori determinanți, aparținând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ale omului cu lumea obiectivă, în cadrul efortului de autoperfecționare, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a personalitășii umane, fiind dependent, prin urmare, atât în situațiile externe, de condițiile social-culturale ale vieții și activității, cât și de nivelul dezvoltării și maturizării bio-psihice și morale a omului. De fapt, această idee, pe care acum doar o enunțăm, va căpăta un contur mai precis în considerațiile imediat următoare. 2. Frustrația în concepțiile psiho-sociale despre personalitate Sub influența doctrinei psihanalitice, o serie de psihologi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau ale mai multor niveluri de integrare. „Fenomenul frustrației” este strâns legat, mai a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ceea ce va avea ca efect crearea unor obiective situații de frustrare, unor permanente surse de încordare în relațiile cu semenii. Bogăția și varietatea deosebită a situațiilor de frusttare sunt aceste datorate, prin urmare, diversității structurilor psihologice individuale, nivelurile diferite de maturizare afectivă și etică a persoanei. Analiza frecvenței și felului specific de a se ajunge în situații de frustrare ne va oferi posibilitatea evaluării capacităților adaptative ale persoanei respective. Altfel spus, plecând de la formula cunoscută: R=f(P S), distingem trei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
clasificare exhaustică a reacțiilor la frustrare. Considerăm, de altfel, că nu atât realizarea unei asemenea clasificări trebuie să formeze obiectivul principal, cât găsirea acelui criteriu de clasificare care să permită relevarea dinamicii reactivității umane la frustrare, delul în care gradul maturizării intelectual-afective și moral-volitive, atins de om la diferite vârste, își pune amprenta pe tipul de răspuns la frustrare. În acest sens, credem că diferențierea reacțiilor la frustrare în funcție de măsura în care acestea au fost sau nu elaborate, prelucrare, printr-un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sensul aprecierii că nu avem dreptul la obținerea satisfacerii trebuințelor, dorințelor, aspirațiilor noastre (ca expresie a neîncrederii în sine, a unui sentiment de inferioritate). Aceste reacții predominant afective le întâlnim îndeosebi la copii, care prezintă un grad mai scăzut de maturizare intelectual-afectivă, o toleranță individuală mai mică la frustrație. De asemeni, sunt caracteristice acelor persoane adulte care prezintă o hipertrofiere a „personalității” în sensul supraestimării (al „complexului de superioritate”), care-l face pe cel în cauză să fie mereu revendicative, sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deosebită a condițiilor frustrării și a reactivității umane la frustrare. „Situațiile de frustrare” sunt strând legate de gradul de flexibilitate psihică în găsirea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările multiple și adesea contrariante ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității și maturizării presoanei. „Situațiile frustrante” caracterizează tocmai acele condiții în care nu a fost realizată concordanța între „persoană” și „ambianță” (armonia între interesele individuale și cele ale societății), precum și echilibrul intra psihic (între aspectele intelectuale, afective și morale ale sistemului personalității). Frustrate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mare măsură de capacitatea celui frustrat de a examina „situația frustrantă” din unghiuri de vedere diferite, pe baza unor procese de interpretare realiste, care să permită evaluarea în sens obiectiv a naturii evenimentului frustrant. Ultimul plan, implică un grad de maturizare afectivă, de „decentrare” personalității și capacitatea de transpunere în sistemul normelor sociale și etice. Capitolul V Frustrația în procesul de integrare socială a personalității∗ Adaptarea reprezintă, la scară umană, un proces complex care angajează instanțe diferite de integrare: de la cea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a obiectivității față de sine și față de alții, a unui sistem echilibrat de cerințe față de sine și față de asemeni, precum și absența unei integrări superioare în viața socială și de familie (care înseamnă „angajare” și „cooperare”) - iată semnele incontestabile ale unei insuficiente maturizări afective. Sentimentele devin constante, stabile, numai prin actul de conștientizare (adică de „intelectualizare” și „obiectivare” a trăirilor afective), care permite clasificarea sensului și a semnificațiilor propriilor stări și reacții afective în contextul unui sistem de valori sociale, culturale și morale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
examinare (uneori prea exigentă a profesorului) și propriile modalități de receptare și prelucrare a materialului de către elevi, între programul și regimul de lucru aplicat acasă, în familie, și cel impus de școală. Deoarece elevul se află în plin proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală la propriile particularități psiho-fiziologice, formarea unui stil eficient de muncă intelectuală (prin însușirea unei tehnici raționale de pregătire a lecțiilor și de concepere a temelor, prin formarea obișnuinței de a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activitate psihică. Una din cauzele frecvente ale scăderii randamentului activității școlare, ale inadaptării afective a elevilor, este oboseala emoțională, datorată fie unei supraprotejări și suprasolicitări în planul activității de învățare și al disciplinei. Supraprotejarea determină, în special, întârzieri apreciabile în maturizarea personalității copilului în formare, care va ajunge să simtă nevoia permanentă și exagerată de a fi îndrumat și protejat. Dependența totală de alte persoane, manifestată prin incapacitatea de a-și asuma o răspundere, de a-și organiza în mod independent
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
naștere, în primul rând, unor tulburări în sfera moral-volitivă și afectivă a vieții sufletești, accentul trebuie pus pe dezvoltarea întregii personalități a elevului frustrat, pe formarea unui mod de activitate caracterizat prin independență și adecvare la realitate, care să asigure maturizarea afectivă și morală a sistemului psihic. În vederea sporirii eficienței psihologice a măsurilor psihopedagogice de restructurare și dezvoltare a personalității elevilor care trăiesc un puternic sentiment de frustrație, se impune îmbinarea optimă a condițiilor de „autoritate” și de „libertate”. Dacă „libertatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Editura Eminescu, București, particularit. 358-359. . Les delires passionnels, 1921, L’encephale, Paris. Aceasta pentru că, spune el, nu oricine îl poate vedea sau auzi pe Dumnezeu, sau nu oricine are acces la intimitatea lui Dumnezeu. . Din prefața la lucrarea noastră, intitulată: Maturizarea personalității, 1984, Editura Junimea, Iași. . Homer, Iliada, 1967, trad. George Murnu, Editura pentru Literatură Universală, București, p. 355. . Civilizația greacă, 1967, Editura științifică, București, p. 68. . Perspective, 1943, Tipografia „Ath. Gheorghiu”, Iași, p. 75. . W. Shakespeare, Teatru, drama „Richard al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de teamă, te retragi acceptându-ți excluderea și dorind să-i acorzi spectacolului tău respectul datorat vârstei adulte. „Stai liniștit, Peter, jucăm mai bine când nu ești tu de față”, i-a spus într-o zi un actor lui Brook. Maturizarea în absența oricărei supravegheri - iată provocarea lansată actorilor care, totuși, cer deseori să fie supravegheați: supravegherea este garanția interesului pe care regizorul continuă să li-l poarte. Multă vreme s-a considerat, în spiritul secolului al XIX-lea, că statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
relativ rar, sunt mai puțin argumentative decât bărbații. Vârsta se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
el nu își folosește membrele superioare pentru a se deplasa. Prin urmare, ele fac apel la umanitatea subiectului, adică la valorile morale înrădăcinate în psihicul său. Conform aceleiași analize, în opoziție cu bebelușul care merge în patru labe, brațele reprezintă maturizarea eului, simțul responsabilităților, caracterul matur al personalității. Această semnificație de responsabilitate se regăsește mai ales în simbolistica umerilor. Într-adevăr, orice referire onirică la umeri evocă povara ce apasă asupra subiectului și îi dezvăluie capacitatea de a-și asuma îndatoririle
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și cosmice. Galbenul mai evocă munca de transformare și de maturizare. Este asimilat cu recolta, secerișul, cerealele. Aurul are aceeași simbolistică, la care se adaugă inalterabilitatea. Galbenul reprezintă eternitatea. Semnifică depășirea limitelor. Inspiră emoții pozitive: bucurie, fericire, stare de bine interior. Simbolizează bogăția materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
individului de cumpărare este puternic influențată de alti consumatori, în timp ce alegerea mărcii este influențată într-o mai mică măsură. În stadiul de dezvoltare al produsului, influența grupului este puternică atât în alegerea produsului, cât și a mărcii, iar în etapa maturizării produsului alegerea mărcii este influențată mai mult decât cea a produsului. Ulterior, în stadiul de declin, influența grupurilor este redusă, atât în ceea ce privește produsul, cât și marca. 1.3 Factorii psihologici Principalii factori psihologici care influențează decizia de cumpărare sunt: motivația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
actul cumpărării, persoanele tinere având cu totul alte criterii de cumpărare decât persoanele mai în vârstă. Tipurile de produse cumpărate sunt influențate, de asemenea și de ciclul de viață al familiei, adică de etapele pe care le parcurge familia o dată cu maturizarea ei de-a lungul timpului. Ocupația unei persoane influențează cumpărarea anumitor bunuri și servicii. Se poate spune că există o corelație evidență între categoria socio-profesională căreia îi aparține individul și modul său de viață, fapt ce antrenează un comportament de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ciudat; coamă; cot; cravată; cremă; dac; distant; Dumnezeu; dur; erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copaci; cotituri; cu prioritate; curat; curbă; curea; curiozitate; decent; depărtare; departe; despărțire; direcție; în doi; dor; dorință; dus; energie; european; evadare; excelent; frică; frumos; gri; indecizie; indicatoare; infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găina; Giorgina; gînd; greșeală; groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent; invidios; iubi; iubirea; iubită; a izgoni; încăperea; început; încînta; îndepărtare; înlocui; însoți; întoarce; întrista; jale; jalnic; lepădat; liber; libere; loc gol; local; localitatea; locul natal; lumea; Marius; maturizare; melancolic; moarte; neapreciere; nedeterminare; nedorit; neîncredere; neînțelegere; neliniște; nemilos; nepăsare; nevastă; un nou început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă; partenera; patria; pădure; părăsi; părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reprezentând companii publ ice și private, agenții guvernamentale și agenții de reglementare. Adoptarea XBRL în Româ nia ar reduce semnificativ costurile cu colectarea și validarea informațiilor din raportări, conversia, diseminarea, precum și schimbul acestora. Într un context tehnologic tot mai bun, maturizarea sis temelor MRP instalate a determinat evoluția acestora, prin integrarea de noi funcționalități economice. Astfel, la începutul anilor ’80, a prins contur Manufacturing Resource Planning (MRP II), care s-a concentrat asupra optimizării proceselor de fabricație prin sincronizarea necesarului de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
partenerii de dezvoltare și implementare ai ERP/CRM OS oferă extensii preconfigurate pentru anumite verticale (domenii de activitate), astfel încât soluția să rămână flexibilă, dar mai ușor adaptabilă unei industrii/ramuri de activitate. Alte argumente pro open source au venit odată cu maturizarea acestui concept<footnote Argumente preluate din articolul R. Ghițulescu, „Tertium non datur, oferta CRM OS în variantă locală”, revista Market Watch nr. 114, 1 mai 2009, http://www.marketwatch.ro/articol/4757/Tertium non datur oferta CRM OS in varianta locala/pagina/ 2 footnote>: actualizările sunt disponibile
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
respectiv este în adducție și rotație internă. Mersul este săltat. Mersul la amputați Deplasarea este în funcție de nivelul amputației, de lungimea și calitatea bontului, de forța musculară restantă și de mobilitatea articulară. După amputare, procesul de recuperare își propune următoarele obiective: maturizarea rapidă a bontului; dezvoltarea forței membrelor superioare; dezvoltarea simțului de echilibru; exersarea căderii și ridicării; reeducarea mersului. Aceste obiective vor putea fi puse în valoare dacă, în activitatea sa practică, KT va satisface următoarele cerințe: - să-și asigure cooperarea pacientului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]