2,223 matches
-
G. Ivașcu, Emil Condurachi. Buletinul reapare din anul 2000, trimestrial, ca publicație cu caracter informativ, oglindind activitatea curentă a departamentelor Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române. Se inserează, de asemenea, rezumatele comunicărilor științifice susținute de membrii institutului, apar medalioane (rubrica „Personalități, modele”), sunt înregistrate lucrările recent apărute și se consemnează evenimente semnificative: contacte științifice, doctorate, concursuri, avansări etc. I.R.-N.
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
Iosif Scevophylaxiux, Francis Jammes, Paul Claudel, Pierre Emmanuel, din Vicleimul castilian, „o venerabilă relicvă literară care precedă și anunță viitoarea literatură dramatică spaniolă”, Vintilă Horia (prezent cu pagini de Jurnal, 4/1970), acestuia din urmă dedicându-i-se și un medalion datorat lui Miron Kiropol (Întâlnire cu Vintilă Horia, 3/1970). Între colaboratorii importanți ai revistei pot fi întâlniți cu pagini eseistice vizând stricta actualitate sau cu ample studii de filosofie a culturii Octavian Vuia (Marxismul și religia în România, Cât
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
Iași în 1898, sub îngrijirea lui I. L. Caragiale, în Editura Tipografiei „Dacia”; poartă subtitlul „Literar și artistic”. După partea calendaristică (sărbători naționale, figuri politice etc.) și scurte articole despre instituțiile de cultură mai importante ale orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti Roman, câteva proze aparținând lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C. A. Rosetti
CALENDARUL „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
iar din 1944, „Calendarul «Astrei» și «Foii poporului»”. Ca orice apariție de acest fel, publicația are un conținut compozit: partea calendaristică, activitatea Astrei, articole de popularizare științifică, religie, pedagogie, probleme sociale, economie, istorie, lingvistică etc. Pe plan cultural, se consacră medalioane lui G. Barițiu (1912), J. Urban Jarník (1916), Vasile Goldiș (1933), Dimitrie Gusti (1934), Timotei Cipariu și Tiberiu Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
cronica lui Miron Costin, din D. Cantemir, P. Maior, N. Bălcescu (Românii supt Mihai Voievod Viteazul). Se cuvine reținută și reproducerea articolelor Țăranul român de V. Alecsandri (1916) și Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei de Delavrancea (1919). O serie de medalioane sunt consacrate lui V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, T. Maiorescu, St. O. Iosif, O. Goga, M. Sadoveanu. Sunt publicate și traduceri din H. Chr. Andersen, Frații Grimm, I. S. Turgheniev, L. N. Tolstoi (în tălmăcirea
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
poeți - 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1943. Repere bibliografice: Vintilă Horia, Despre poezia lui Ovid Caledoniu, „Front literar”, 1937, 10-11; O. Papadima, „Endymion”, G, 1937, 5; G. Călinescu, „Endymion”, ALA, 1937, 858; Mihail Chirnoagă, Medalioane lirice: Vintilă Horia și Ovid Caledoniu, „Pământul”, 1938, 184; Dan Petrașincu, „Vrăjitorul apelor”, VAA, 1942, 465; Pompiliu Constantinescu, „Endymion”, „Vrăjitorul apelor”, VRA, 1942, 660; Virgil Ierunca, „Vrăjitorul apelor”, TIL, 1942, 866; Ion Șiugariu, „Vrăjitorul apelor”, RFR, 1942, 8; Ulysse, Catalog
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
a dat un ordin de evaluare a tuturor proiectelor existente. Discutând cu Joe Haas, director adjunct al ministerului, acesta ne privea uimit. Habar nu avea despre ordinul ministrului. 6.4. Portretul Teoria presei identifică mai multe tipuri de portret: necrolog, medalion, șarjat sau caricatură etc. Dintre toate, ne interesează portretul mai amplu - cel evocator (medalion). În presă, rareori se practică portretul ca atare. Considerăm că portretul face parte din discursul descriptiv și, în linii mari, se supune acelorași exigențe: luarea în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
director adjunct al ministerului, acesta ne privea uimit. Habar nu avea despre ordinul ministrului. 6.4. Portretul Teoria presei identifică mai multe tipuri de portret: necrolog, medalion, șarjat sau caricatură etc. Dintre toate, ne interesează portretul mai amplu - cel evocator (medalion). În presă, rareori se practică portretul ca atare. Considerăm că portretul face parte din discursul descriptiv și, în linii mari, se supune acelorași exigențe: luarea în posesie a locului (a chipului) și identificarea trăsăturii-cheie. Cu precădere în portret, contează prima
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de Mihail Dragomirescu. Cariera didactică - profesor de liceu - și-a exercitat-o în câteva orașe transilvănene: Odorhei, Carei, Cristur, Brad, Turda și Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
redacție un nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 147-148. I.D.
BRANCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
publicist. Este fiul Clarei (n. Sapina) și al lui Mendel Boz. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
F. M. Dostoievski, Azilul de noapte de Maxim Gorki, Puterea întunericului de Lev Tolstoi ș.a. Are șansa ca, în stagiunea 1921-1922, să-l întruchipeze pe Hamlet, tragedia shakespeareană fiind tradusă, în versuri, de el însuși. În 1955 i-a fost dedicat medalionul cinematografic Cu fața spre public (regia - Savel Stiopul), iar în 1964, în filmul Anotimpuri (în aceeași regie), B., cu firescul lui dintotdeauna, conturează figura bătrânului profesor din episodul Zi grea. Plănuia o carte de amintiri și gânduri despre teatru, Pe
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
1977. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, II, 420-422; Lovinescu, Scrieri, IV, 231-233; Călinescu, Ulysse, 315-319; Adrian Marino, Octav Botez, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Octav Botez, RFR, 1944, 3; Ciopraga, Lit. rom., 721-724; Leon, Umbre, II, 104-107; Antonescu, Scriitori, 137-149; Bârsănescu, Medalioane, 112-116; Dicț. scriit. rom., I, 339-341; Mircea Mancaș, Un critic uitat: Octav Botez, RL, 1995, 8; Gavril Istrate, Discreția cărturarului, L, 1996, 18; Florin Faifer, Onestitatea ca panaș, DL, 1997, 26. F.F.
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Scriitorilor din Brașov pentru Incursiuni în literatura de azi (1971) și cu Statueta de Argint în cadrul Conferinței Internaționale a Autorilor de Literatură SF, desfășurată la Poznan (Polonia) în 1973. Incursiuni în literatura de azi este o culegere eterogenă de eseuri, medalioane și cronici literare. Un studiu mai amplu, fără pretenții de originalitate (planul principal de referință constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicații la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
I.-A. Candrea și alți colaboratori, dicționarele geografice ale județelor Dolj și Putna, lucrări premiate de Societatea Geografică Română în anii 1896-1897. Lui C. Dobrogeanu-Gherea, I. L. Caragiale și G. I. Ionnescu-Gion le-a consacrat, în paginile „Familiei” din 1892, scurte medalioane literare. Tot în același an îi apare în „Lumea ilustrată” o scriere în proză, cu intenții moralizatoare (Două căsnicii). Reușite mai sigure avea să înregistreze C. în calitate de traducător. În 1895 transpune, după Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizațiunii noastre, iar
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
Romanța celor ce se vând, 4/1931), Mircea Streinul, Iulian Vesper, N. Țațomir, Eugeniu Ștefănescu-Est, cu proză sunt prezenți Sărmanul Klopștok, Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane literare: O. Goga (4/1931), Goethe (7/1932), C. Rădulescu-Motru (13/1932), Artur Enășescu (4/1933). Alți colaboratori: G. Bacovia, Dem. Bassarabeanu, Ioan Georgescu, Traian Chelariu. I.H.
CARNET LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]
-
cu ocazia reluării piesei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, ca și articolul polemic Fecunditate sau nevroză literară de Dragoș Protopopescu, acuzând scriitorii de venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt publicate și câteva amintiri sau medalioane literare: Nicu Gane, Jean Moréas de Ludovic Dauș, Glasul orașelor de Victor Eftimiu (despre poetul simbolist belgian Émile Verhaeren), C. A. Rosetti (la centenarul nașterii sale) de Ion Th. Florescu. Textele rubricilor „Cronica rimată” (parodii și șarje amicale), „Oițe negre
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
Pillat (Împliniri) și Horia Roman (Încătușare), iar proză publică Liviu Rebreanu (Alibi) și Ionel Teodoreanu (Hans Müler a plecat). Teatrul este reprezentat de o piesă în trei scene, localizată de un G. D., O canalie mică. În publicistică se remarcă medalioanele lui Grigore Gafencu (Regina Maria) și P. G. Papacostea (Mareșalul Averescu), articolele de bilanț 1938 în literatură (semnat de M. R. P.) și Anul literar 1939 (semnat Petre Manoliu), în domeniul muzicii bilanțul fiind semnat de Mihail Jora. Apar și
ALMANAHUL ZIARULUI „TIMPUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285306_a_286635]
-
Ralucăi) Puișorii: Moțatule, învață-ne și pe noi o melodie pentru întâmpinarea lui Raluca. Ana spunea câ-i place rockul. Miki: De- abia au ieșit din găoacele unui ou și vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite cum se împăunează...(cocoșul își desface aripile și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
zile pentru atac! Grivei, el lătra la lună rockul ăsta. Sărmanul, l-a răpus ursul înainte de a veni pădurarul cu pușca). Se aude motor de mașină; în curte intră Ana urmată de Raluca cu ținuta descrisă de Miki: brățări, lănțișoare, medalioane, inele. Gazdele încep cântecul de primire: Râde soarele cu noi/ Și pășim în ritm vioi/ Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s-o primim!/ Ritmu-i foarte adecvat/Pentr-un rock adevărat! Raluca: Dar aici e mare sărbătoare? Ana: Pentru toți, ea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Singura diferență era că În cazul acesta nu erau aceleași două fete multiplicate la nesfârșit. În Detroit Desdemona avea de unde alege. Erau fete cu voci ascuțite sau cu alto-uri duioase, fete plinuțe și fete slabe, fete copilăroase, care purtau medalioane În formă de inimioare, și fete care Îmbătrâniseră Înainte de vreme și lucrau ca secretare la firme de asigurări. Era Sophie Georgopoulos, care rămăsese cu un mers ciudat de când pășise pe cărbuni Încinși Într-o excursie cu cortul, și mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dintre negrii care frecventau farmacia Rubsamen observară interesul bunicului meu pentru cartea de vise și după ce Leftycâștigă două săptămâni la rând, se duse vorba. Evenimentul determină singura contribuție pe care au avut-o grecii la evoluția culturii afro-americane ( În afară de purtatul medalioanelor de aur), căci negrii din Detroit Începură și ei să-și cumpere cărți de vise. Editura Atlantis traduse cartea În engleză și o trimise În marile orașe de pe tot cuprinsul Americii. Pentru o scurtă perioadă, negresele mai bătrâne Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
el mândru și bine legat la trup. Puțin cam prea impetuos însă. Va trebui în viață să aleagă cu multă grijă sămânța bună de cea rea din ființa lui. Se apropie de el și, în ciuda protestelor, îi scoate de sub tunică medalionul rotund de aur. I l aranjează grijulie la gât. — Ți-am zis să nu-l mai ascunzi! îl mustră. Aurul este un remediu medicinal. Nu mai sunt copil! bombăne nemulțumit băiatul. — Porți bula de la naștere ca să te apere de strigoi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dedicată în ziua în care un fiu al familiei a îmbrăcat toga virilă. Strivește o lacrimă între pleoape. A lui Germanicus este la Tibur. Înghite în sec. Atunci s-a decis cu brutalitate destinul Mariamnei... Se mai uită o dată la medalioanele de aur. Cele de aici trebuie să fi fost purtate de Claudius Nero și de tatăl lor, Dru sus. Uite-i cum se închină prostește în fața unor păpușele, se scutură scârbit, pentru ca în clipa următoare să se enerveze și mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
roșii și negre strălucitoare și le-am Împletit Într-o coadă grea care-mi atârna până la coapse. M-am Împodobit cu straturi de culori neașteptate, tonuri incompatibile asortate prin textura materialului, model sau felul cum cădea acesta. Purtam pandantive și medalioane mari din gaspit 1 verde fosforescent atunci când oamenii se așteptau la ceva rezervat, cum ar fi jadul imperial. Pantofii mi-i desenam singură și erau făcuți de un pantofar din Santa Fe. —Ați remarcat vârfurile Întoarse ale papucilor, În tradiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]