KorAP: Find »[drukola/base=mediat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...63 >

1,562 matches

Corola-website/Law/144827_a_146156

un obiect solid care el însuși nu este radioactiv, dar care prezintă materiale radioactive distribuite pe suprafața sa. Aceste obiecte se clasifică în două grupe: a) OCS-I: Un obiect solid pentru care: ... (i) contaminarea radioactivă nefixata pe suprafața accesibilă mediata pe 300 cmp, (sau pe întreaga suprafață accesibilă în cazul când aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 4 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițătorii alfa cu toxicitate redusă, sau 0,4 Bq/cmp pentru toti

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 4 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițătorii alfa cu toxicitate redusă, sau 0,4 Bq/cmp pentru toti ceilalti emițători alfa; și (îi) contaminarea radioactivă fixată pe suprafața accesibilă mediata pe 300 cmp, (sau pe întreaga suprafață accesibilă în cazul când aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 4 x 10^4 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 4 x 10

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
4 x 10^4 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 4 x 10^3 Bq/cmp pentru toti ceilalti emițători alfa; și (iii) contaminarea radioactivă nefixata plus contaminarea radioactivă fixată pe suprafața inaccesibila mediata pe 300 cmp, (sau pe întreaga suprafață inaccesibila, în cazul când aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 4 x 10^4 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 4 x 10

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
cazul când aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 400 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 40 Bq/cmp pentru toti ceilalti emițători alfa; (îi)contaminarea radioactivă fixată pe suprafața accesibilă mediata pe 300 cmp, (sau întreaga suprafață accesibilă în cazul când aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 8 x 10^5 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 8 x 10^4

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
depășește 8 x 10^5 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 8 x 10^4 Bq/cmp pentru toti ceilalti emițători alfa; (iii) contaminarea radioactivă nefixata plus contaminarea radioactivă fixată pe suprafața inaccesibila mediata pe 300 cmp, (sau pe întreaga suprafață inaccesibila în cazul în care aceasta este mai mică de 300 cmp) nu depășește 8 x 10^5 Bq/cmp pentru emițători beta, gama și emițători alfa cu toxicitate redusă, sau 8 x

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
în timpul transportului obișnuit nu se vor depăși următoarele limite: a) 4 Bq/cmp pentru emițători beta și gamă și emițători alfa cu toxicitate redusă, și ... b) 0.4 Bq/cmp pentru alți emițători alfa. Aceste limite sunt aplicabile pentru valoarea mediata pe orice suprafață de 300 cmp de pe exteriorul coletului. Articolul 509 Cu excepția celor menționate la art. 514, nivelul contaminării radioactive nefixate pe suprafețele externe sau interne ale ambalajelor exterioare, containerelor de transport, cisternelor și containerelor intermediare de transport în vrac

ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/144827_a_146156]
Corola-website/Law/145750_a_147079

DOMENIU DE APLICAȚIE Aceasta este metodă reglementată pentru determinare hexaclorofen din produsele cosmetice. 2. DEFINIȚIE Conținutul de hexaclorofen în proba determinat conform acestei metode este exprimat în procente masice de hexaclorofen. 3. PRINCIPIU Hexaclorofenul este determinat, după conversia la derivat mediat, prin cromografie de gaze cu detector cu captura de electroni. 4. REACTIVI Toți reactivii trebuie să fie de puritate analitică. 4.1. Acetat de etil 4.2. N-metil-N-nitrozo-p-toluensulfonamida (diazald) 4.3. Dietileter 4.4. Metanol 4.5. Carbitol: 2-(2-etoxietoxi

ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/145750_a_147079]
Corola-website/Law/146812_a_148141

A/m) │ B((miu)T) a) f este frecvența exprimată, așa cum este specificată în coloana cu gama de frecvențe; ... b) în cazul frecvențelor cuprinse între 100 kHz și 10 GHz, valorile Seq, E^2, H^2 și B^2 trebuie mediate pe fiecare interval de timp de 6 minute; ... c) pentru frecvențele mai mari de 10 GHz, valorile Seq, E^2, H^2 și B^2 trebuie mediate pe fiecare interval de timp de 68/ f^1,05 minute (f exprimat

NORMĂ din 13 decembrie 2002 de reglementare a nivelurilor de referinţă admisibile de expunere a populaţiei generale la câmpuri electromagnetice cu frecvenţele de la 0 Hz la 300 GHz. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146812_a_148141]
și 10 GHz, valorile Seq, E^2, H^2 și B^2 trebuie mediate pe fiecare interval de timp de 6 minute; ... c) pentru frecvențele mai mari de 10 GHz, valorile Seq, E^2, H^2 și B^2 trebuie mediate pe fiecare interval de timp de 68/ f^1,05 minute (f exprimat în GHz); ... d) pentru frecvențe mai mici de 1 Hz nu se prevede nici o valoare pentru E, deoarece în acest caz câmpul electric este efectiv un câmp

NORMĂ din 13 decembrie 2002 de reglementare a nivelurilor de referinţă admisibile de expunere a populaţiei generale la câmpuri electromagnetice cu frecvenţele de la 0 Hz la 300 GHz. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146812_a_148141]
Corola-website/Law/147132_a_148461

vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora. ... (2) Furnizorii de servicii de ocupare acreditați au obligația de a comunica lunar agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază își au sediul date privind numărul șomerilor mediați și încadrați în muncă. ... Articolul 11 În vederea elaborării strategiilor și politicilor, precum și pentru adoptarea unor măsuri pe piața muncii, la nivel național, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare economice sau zone, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale inițiază reglementări privind obligativitatea angajatorilor

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/147132_a_148461]
Corola-website/Law/112760_a_114089

Anexă 1 I. Expunerea profesională a oricărui salariat trebuie să fie astfel controlată încât să nu se depășească următoarele limite: a) 20 mSv pe ani, pentru doză eficace mediata pe o perioadă consecutivă de 5 ani, fără a se depăși 50 mSv în nici unul din cei 5 ani; ... b) 150 mSv pe an, pentru doză echivalentă în cristalin; ... c) 500 mSv pe an, pentru doză echivalentă la extremități (în

ORDIN Nr. 311 din 13 iunie 1995 de modificare a Normelor republicane de radioprotectie. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/112760_a_114089]
cei 5 ani; ... b) 150 mSv pe an, pentru doză echivalentă în cristalin; ... c) 500 mSv pe an, pentru doză echivalentă la extremități (în mâini și labă piciorului și în piele). Limită dozei echivalente pentru piele se aplică la doză mediata pe 1 cmp din zona pielii celei mai iradiate. ... ÎI. Dozele medii estimate pentru grupurile critice de populație specifice activității autorizate trebuie să nu depășească următoarele limite: 1. 1 mSv pe an, pentru doză eficace; 2. 15 mSv pe an

ORDIN Nr. 311 din 13 iunie 1995 de modificare a Normelor republicane de radioprotectie. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/112760_a_114089]
critice de populație specifice activității autorizate trebuie să nu depășească următoarele limite: 1. 1 mSv pe an, pentru doză eficace; 2. 15 mSv pe an, pentru doză echivalentă în cristalin; 3. 50 mSv pe an, pentru doză echivalentă în piele, mediata pe 1 cmp. III. Limitele pe doză specificata la pct. I și pct. ÎI se aplică dozei totale obținute prin însumarea dozei rezultate din expunerea externă pe perioada considerată cu doză angajată ca urmare a incorporării de radionuclizi în aceeași

ORDIN Nr. 311 din 13 iunie 1995 de modificare a Normelor republicane de radioprotectie. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/112760_a_114089]
Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655

stărilor naturii asociate previziunilor este neclară. Condițiile de muncă (deci condițiile în care ne desfășurăm cea mai mare parte a vieții) sunt considerate, drept urmare, principala cauză a stress-ului, în general, al celui ocupațional, în special, dar acțiunea lor este filtrată (mediată) de caracteristicile intrinseci ale indivizilor și / sau situaționale concrete. Vorbind despre această situație, se impune punctarea stresorilor ce acționează în aceste condiții analizate: 1. Munca oamenilor este afectată de cinci tipuri de factori motivanți proprii indivizilor, ținând cont de modul

ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
sau de presiune) apărute. În plus, managementul stress-ului, în evoluția sa, a pornit de la premisa că stress-ul nu este un răspuns direct la un factor de stress, ci mai degrabă resursele sau abilitățile cuiva de a face față, în mod mediat fenomenului de stress. Cel mai important lucru de care trebuie ținut seama este acela că atunci când vorbim de stress ul ocupațional ne aflăm în fața unui summum de stress, în condițiile în care nu numai condițiile concrete din mediul strict organizațional

ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

de mod-Ø, pentru indicativ, auxiliarul aș, pentru optativ și conjuncția să, pentru conjunctiv - și de timp - auxiliarul am (a avea), pentru indicativ perfect (compus), auxiliarul fi (a fi) pentru optativ-perfect și conjunctiv-perfect. Dar opoziția modală - în planul expresiei - se realizează - mediat - și din perspectiva dezinențelor. Așa, de exemplu, dezinența -E, componentă a unui morfem discontinuu (să...e), în forma de conjunctiv prezent: să cânt-e, opusă dezinenței de indicativ prezent-| (la persoana a III-a singular), dezvăluie o opoziție internă de mod

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
rămâne neexprimat; este „realizat numai ca” subiect inclus (în dezinența verbului); „reprezentat” în text printr-un vocativ, interlocutorul aparține de regulă câmpului semantic uman. La indicativ, posibilitatea de selecție a subiectului gramatical este condiționată doar de înțelesul lexical al substantivului (mediat, al pronumelui): Vine Mihai., Vine autobuzul. etc., dar nu Vine insula. La imperativ, „subiectul” trimite totdeauna spre persoana a II-a a interlocutorului: Veniți ș,voi!ț, „Citește ș,tuț!, Pleacă ș,Ioaneț!etc. La indicativ, subiectul (subiect autentic) poate

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
mai rar, interjecțional, determinantul concretizează două funcții: • complement: „Celui înalt, celui drept, celui bun / Viscolul nu le va da niciodată / haina lui rece.” (A.E. Baconsky) • circumstanțial: „O toamnă va veni cândva târziu.” (L. Blaga) Când relația e de dependență mediată 8 în sintagme cu trei termeni, un regent și doi determinanți, dintre care unul este mediator pentru celălalt în desfășurarea relației de dependență, unul din determinanți dezvoltă funcția de complement corelativ: „- Ce alte lucruri mai sunt poetice, afară de foc, d-

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență). În versul eminescian „Luna pe cer trece-așa sfântă și clară.” (M. Eminescu), determinantul (multiplu) sfântă și clară se subordonează concomitent termenilor luna și trece. • mediate; când relația de dependență simplă mediază (sau este mediată de) o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. În enunțul „Aprinsei în loc de lampă, fitilul cu benzină al unei mici chibritelnițe de buzunar.” (C. Hogaș), complementul corelativ în loc de lampă este

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Distincția dintre ele este marcată printr-un relativ izomorfism între planul semantic al relației de dependență și manifestarea acesteia în planul expresiei. În plan semantic, complementul direct introduce conținutul lexical al termenului prin care se realizează în continuitate directă, ne-mediată a conținutului lexical al regentului: „El citește ¬ romanul Moromeții.”, „M. Preda a scris romanul Moromeții.”, în timp ce complementul indirect îl introduce, adesea, prin intermediul unui complement direct: „El a citit/a scris despre romanul Moromeții o recenzie.” „Am cumpărat ¬ flori ¬ pentru Doina

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
a se îndoi, locuțiunea verbală a sta la îndoială, de exemplu, sunt determinate în mod frecvent de circumstanțiale limitative (referențiale): "Nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul: Am cumpărat ¬ mere, intervin în structura enunțului, în legătură cu desfășurarea pluridimensională a planului său semantic în actul de comunicare lingvistică, o categorie specială

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
enunțul se destructurează: „A cumpărat șmereț în loc de pere.”, „Am văzut ș-o pe Mariaț cu fetița.”, în aceeași măsură în care ar rămâne nestructurat în absența regentului: „mere în loc de pere.”, „pe Maria cu fetița.” Planul semantic al acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
noi.” (I. Creangă), consideră propoziția inițială o subiectivă apozitivă. 61. Cf. V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 44 RELAȚIA DE INCIDENȚĂ 62. I. Iordan și Vl. Robu. lucr. cit, p. 555, apreciază acest tip de relații ca relații de interdependență bilaterală mediată. Ideea existenței unui raport de incidență, diferit de subordonare și de coordonare apare la Ecat. Alexandrescu, Formă și conținut în structura incidentelor. Natura relațiilor dintre incidență și structurile în care sunt cuprinse, „Comunicări Științifice”, Iași, 1971. Gh.D. Trandafir folosește pentru

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

referit la moartea celulară apărută într-un anumit moment și într-un anumit context al dezvoltării celulare, ca răspuns la un anumit stimul fiziologic. Mai recent, a fost inclusă în P. C. D. orice moarte celulară care implică un program mediat genetic și care este independentă de natura stimulului declanșator. Biologii numesc P. C. D. pierderea specifică de celule, într-o manieră temporală și spațială predictibilă, care este indusă de semnale fiziologice și care survine ca o componentă a dezvoltării normale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]