3,292 matches
-
prozei. Astfel, prin literatura virtualității se pot transgresa discuții vicioase despre "generațiile" de scriitori și despre improductiva dispută dintre "optzeciști", "nouăzeciști" și "douămiiști", în maniera unei metode culturale de tipul "încrucișării fertile" (cross-breeding) dintre generațiile de scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere între ei. Mai poate însă astăzi un manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și profan, între imaterial și material, se relevă ca un spectacol corporal, când ridicol, când tragic, când visceral când cerebral. De asemenea, în Chemarea lui Matei de Florina Ilis, personajul se confruntă cu o pendulare între realitatea fizică și lumea mediatică, aceasta din urmă dovedindu-se a fi, pentru informaticianul incapabil de a se adapta planului cotidianului, cea mai reală dintre lumile posibile. Și totuși, corporalitatea își ia revanșa, inclusiv prin invazia multisenzorială cu care personajul descoperă lumea contingentă, realitatea luând
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
protagoniștii trăiesc după regulile algoritmului scris de către aceștia. Alexandru își pune întrebări existențial-virtuale, rezistă la țesătura puterii panoptice și se opune acesteia în mod activ prin creativitate. Mai mult, evenimentele din Cruciada copiilor de Florina Ilis se derulează prin filtrare mediatică, deviind în dezinformare, propagandă și manipulare. Acțiunile petrecute atât în planul existenței fizice (în gară, în tren sau în suburbiile țigănești), cât și cele desfășurate pe Internet, pe ecranele telefoanelor mobile sau în paginile de ziar converg înspre instabilitatea teritoriului
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
implicate în lupta femeilor pentru emancipare (Alexandrina Cantacuzino, Ella Negruzzi). Scriitoarele au și o revistă a lor - Revista scriitoarei - ale cărei colaboratoare sunt literate cunoscute și apreciate în epocă: Hortensia Papadat-Bengescu, Constanța Hodoș, Sofia Nădejde, Henriette Yvonne Stahl ș.a. Mesajele mediatice nu își lărgesc sfera de interes, orizontul de așteptare al lectorilor rămâne același. Sfaturile culinare, vestimentare sunt feminine prin excelență, sexul frumos fiind nevoit să se împace cu „eternul idilism”; nu trebuie uitată nici literatura adresată femeilor, dar care este
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
Valentina D. Focșa, Margareta Paximade Ghelmegeanu în Acțiunea feministă, Hortenisa Papadat-Bengescu - Sburătorul, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino - Revista scriitoarei ș. a. În urma acestor „lecturi interbelice” se poate constata că în ceea ce privește femeile, există un partaj în publicistică în funcție de sex, ceea ce face ca vizibilitatea mediatică a femeilor să fie redusă, reprezentarea în spațiul public - statică și stereotipă, iar oferta de modele - sumară.
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
cu rădăcinile înfipte în mod cert în carnea recentei istorii românești despotice antedecembriste - a politicului în raport cu o parte a instituțiilor private de presă ale momentului (a se vedea cazul postului de televiziune Antena3), ce împing ambele, din păcate, coordonatele discursului mediatic înspre creionarea unei direcții cvasisingulare în cadrul vastului perimetru dialogal al momentului. Și nu vorbim doar despre o unidirecționalitate încadrabilă în arhitectura clasică a ceea ce definim simbolic a fi un regim de presă despotic, ci avem de-a face aici cu
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
în zona mass-media (o investiție firească, până la urmă, dacă ne gândim la viitorul imediat al nenumăratelor modalități de comunicare globală). Poate că ar trebui neapărat definite în contextul acesta postmodern, pe care îl parcurgem, nu doar relația presă-patron de instituție mediatică (tocmai pentru a anula o dată pentru totdeauna eventualele puncte slabe ce ar afecta activitatea jurnalistică în sine), dar și raportarea lui „zoon politikon” în genere la presă, văzută aceasta din urmă atât ca „resursă” de exploatare politico-economică, cât și ca
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
concept firesc, evident, în cadrul actualei economii mondiale, însă extrem de supus vulnerabilității, dacă ne gândim la mijloacele sale de creștere accelerată, ce se distanțează, de nenumărate ori, în chip vădit, de tot ceea ce presupune și permite ansamblul de practici specifice folosite mediatic pentru deservirea publicului vizat.) Și îmi îndrept din nou gândul către optica lui Baudrillard. Informația-marfă vândută într-un tip de „hiperrealitate” continuu reformulată și suprapusă în mod constant peste cadrul realului necontrafăcut poartă cu sine o altfel de viziune asupra
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
de la stat, întrețin violența în familie, mai abandonează copii pe unde-apucă și fură ce le cade în mână. În acest timp, comune românești primesc fonduri europene pentru a construi stadioane, parcuri închise și altele de care oamenii au atâta nevoie. Mediatic, Arena Națională devine o vedetă căci, în stil românesc, să nu faci un acoperiș care să respecte proiectul, e mană cerească pentru federație, politicieni care văd aici un călcâi al lui Ahile. Al cui? Al lucrurilor prost făcute cu bani
România din fundul curții () [Corola-blog/BlogPost/338208_a_339537]
-
școli. De fapt, nici nu ar trebui să încerci o prea mare mirare asupra unor asemenea „episoade” cu regie nespecificată pe afiș, care întotdeauna ascund în spatele lor adevărata și unica formă a realității propriu-zise comparativ cu aceea scoasă la vânzare mediatic în spațiul public actual (dacă privim la fantastica viteză de extindere a unui anumit subiect relevant sau nu la nivel local și internațional, dar și la metoda de interpretare a acestuia în cheia distinctă a diverselor mașinațiuni perverse din perimetrul
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
săptămânalului „Agenda“ gândurile noastre de bine, alese bucurii și multă sănătate, rugând pe Tatăl ceresc să dăruiască tuturor mulți și fericiți ani! De la prima sa apariție, în urmă cu 15 ani, săptămânalul „Agenda“ a ocupat un loc aparte în peisajul mediatic românesc, atât prin formatul promovat, cât și prin profesionalismul colectivului care se ocupă de editarea lui. Complexitatea informațiilor, forma aparte în care sunt prezentate și domeniile vaste pe care le reprezintă au făcut această publicație un instrument indispensabil pentru activitatea
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
luni ale acestui an s-au vândut cu 58,4% mai multe autovehicule decât în perioada corespunzătoare din 2004. Ultima ediție a înregistrat un real succes, ajungându-se la un număr record de peste 200 000 de vizitatori, cu o acoperire mediatică fără precedent (850 de jurnaliști prezenți). C. V. Tinerii timișoreni l Cei mai fericiți din țară Conform unei recente cercetări realizate pe un eșantion de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, din București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași
Agenda2005-25-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283835_a_285164]
-
N. Oprea, lansează o nouă carte: Dorul de-acasă. Ideea demersului său este de a pune în discuție teme fundamentale ale existenței umane într-un moment când valorile spirituale ale poporului român riscă a se pierde sub presiunea economică și mediatică a globalizării.” Și, tot domnia sa, consemnează un ceva demn de reținut, un ceva care se aseamănă foarte mult cu un semnal de alarmă: „Sincer să fiu, nu cred că inițiatorul acestei teme s-a gândit să facă un fel de
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
43 de ani, membru al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, a decis în urmă cu șase ani să studieze pe îndelete pelerinajul la sfintele moaște, un fenomen care, la vremea respectivă, creștea în intensitate și stârnea adevărate furtuni mediatice. A trecut de atunci prin 24 de pelerinaje individuale și două de grup, la mănăstiri din Dobrogea, din împrejurimile Bucureștiului, de la Iași, Suceava sau Nicula, și a realizat studii de teren din discuții cu persoane implicate direct și indirect în
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Iar pentru unii dintre pelerini, „am fost acolo“ se traduce „am vorbit la microfon“. Invariabil, reacția pelerinilor este „când ne dați la televizor?“, fără să știe că materialul în care vor apărea va fi complet deturnat, cu ajutorul montajului. Această manipulare mediatică care uneori se întâmplă în cadrul pelerinajelor este uneori extrem de complexă și nu știm cum i-am putea rezista, fiindcă ea se înscrie și în cadrul mai larg a derivei complete spre senzațional a presei românești. Un alt lucru pe care l-
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
și autentic propovăduitoare. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor acestor vremuri, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului propriu - a Episcopiei Caransebeșului - platforma „Agora Creștină” și a Editurii Episcopiei Caransebeșului de pildă, și prin publicarea a cât mai multe cărți, de folos spiritual și duhovnicesc pentru cititorii ei și nu numai!... Întotdeauna, cu
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MODELE DE VIAȚĂ Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului Modele de viață (romanul „DISTANȚE”-Dora Alina Romanescu) De multă vreme ni se transmite obsesiv pe toate canalele mediatice că societatea românească se află în degringoladă morală. Deseori suntem bulversați de știri năucitoare, că la noi există o inversare a valorilor, sau că nu (mai) avem valori reale, că avem „miliardari de carton”, oligarhi mafioți, înhăitați cu interlopi colorați
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
și se străduiesc să-și acorde privilegii legale, pentru „onorantele” demnități. Toate aceste situații din realitatea românească s-au reflectat în multe opere literare, a căror citire provoacă numai stări depresive. Or, cititorii mai sunt zilnic otrăviți și de transmisiile mediatice, care le răscolesc sufletele cu știri șocante, ce provoacă neliniște, nesiguranță, sentimente de indignare și revoltă. . Evident că în asemenea situații publicul are nevoie de știri luminoase, care să-l revigoreze, să-i dea liniște și încredere în viață. Așa
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
răcoreau simțirea. Povestea mă purta lin pe meleaguri ardelene, zugrăvind mirifice peisaje năsăudene, cu minunații oameni ai acelor locuri, cvazianonimi, în modestia cărora, nedisimulată, strălucește acea valoare morală și spirituală a neamului nostru, atât de plânsă și evocată de comentatorii mediatici. Autoarea poartă firul scriiturii cu o dezinvoltură surprinzătoare și deosebit talent, învăluind povestea în acea sensibilitate și gingășie, specific feminină, dar și în generozitate și căldură, carate ale unui caracter și suflet mare. Încă din primele pagini, intriga se strecoară
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
respect religios și o afecțiune aparte, față de acei ardeleni din nordul țării, purtători ai esenței sufletului românesc!). Autoarea descrie tocmai viața acelor oameni, care curge liniștită în armonia și echilibrul ei, fără acel senzațional țățesc, atât de vănat de slujitorii mediatici. Desigur, și în această lume există drame cu dureri maxime, dar oamenii aceștia nu și le strigă în văzul lumii. Ei își ard lumânarea suferinței în suflete cernite și-și poartă cu demnitate crucea dată de Domnul. Viețile lor curg
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
el, ajunsă și ea medic Și toate astea, spre bucuria și liniștea sufletească a bătrânilor învățători năsăudeni, Iacob și Ana Scurtu, veritabile modele de viață, creatoare de modele de viață pentru neamul românesc, atât de rătăcit și derutat de agresiunile mediatice cotidiene. Un roman scris cu deosebit talent și gingășie, care merită a fi citit de orice pasionat al literaturii, pentru revigorarea sufletului și creșterii dorinței de viață. Năstase MARIN Galați, iulie 2015. Referință Bibliografică: MODELE DE VIAȚĂ / Năstase Marin : Confluențe
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
în viața de zi cu zi violența pe care o întâlnesc pe micul sau marele ecran. Un punct de vedere interesant întâlnim într-o lucrare a unui colectiv de specialiști ai UNAP, coordonată de gen.Gheorghe Văduvă, conform căruia ”terorism mediatic este și avalanșa de crime, violuri, bătăi transmise seară de seară de toate stațiile de televiziune”, ceea ce reprezintă o analiză cât se poate de tranșantă asupra fenomenului mediatic. Raportul dintre mass-media și terorism este tratat în mod direct de numeroși
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
de specialiști ai UNAP, coordonată de gen.Gheorghe Văduvă, conform căruia ”terorism mediatic este și avalanșa de crime, violuri, bătăi transmise seară de seară de toate stațiile de televiziune”, ceea ce reprezintă o analiză cât se poate de tranșantă asupra fenomenului mediatic. Raportul dintre mass-media și terorism este tratat în mod direct de numeroși cercetători, între care se detașează studiile semnate de Isabelle Garcin-Marrou care analizează raporturile de complicitate dintre mass-media și terorism. În opinia sa, o formulare explicită a acestei concepții
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Isabelle Garcin-Marrou care analizează raporturile de complicitate dintre mass-media și terorism. În opinia sa, o formulare explicită a acestei concepții se găsește în celebra declarație a fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher care susținea că ”teroriștii se hrănesc din publicitatea mediatică”.1 Mass-media este, pe de o parte, un factor criminogen în sine, iar pe de altă parte, un potențator al tuturor celorlalți factori, al tuturor celorlalte cauze privind creșterea criminalități, ceea ce obligă la o creștere a modalităților de studiu și
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
este vorba de non-valori, de tot ceea ce constituie comportament infracțional, blamat și condamnat de societate. Societatea informațională este caracterizată și de criminalitatea informatică, respectiv de atacuri bancare, clonări de carduri, dar și de ceea ce se cheamă război informatic, informațional sau mediatic. Realitatea virtuală - potențare criminogenă a vieții reale În societățile marginale, conform teoriei lui Emile Durkheim, crima apare ca normalitate intrată astfel în ”conștiința colectivă” prin totalitatea conexiunilor generale. Este clar că mass-media alimentează această anomie a unei societăți modernizate în
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]