1,605 matches
-
să îmbogățească”, pentru prima dată, patrimoniul culturii universale cu un element de originalitate absolută. Iar în momentul cînd Guy Courtois își organiză la București întîlnirea anuală a amatorilor de începuturi de roman, româniei nu i se mai putea reproșa nici mediocritatea și nici mimetismul. Printr-un efort gigantic - dar eficient - reușise să marcheze istoria contemporană și să intre în eternitatea culturală. Dacă Cioran ar fi trăit, ar fi avut fără îndoială motive să fie mîndru de reușita românilor, ar fi putut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ci fericiți. Vreunul ar putea să se întrebe dacă nu cumva se trec cu vederea, cu prea mare ușurință, acele veacuri în care viața consacrată era considerată «stare de perfecțiune». Vrea, oare, Autorul să ne instige la superficialitate și la mediocritatea unui trai «de pe azi pe mâine» ori, poate, chiar să ne determine să înghițim hapul, ca de exemplu scandalurile care ne-au lovit? Dacă cineva crede că lucrurile stau tocmai așa, nu are nici un rost să citească mai departe. Însă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
prin puterea noastră. Nu putem nega că apelul la sfințenie este pentru toți, însă vom spune că realizarea acestuia aparține escatologiei și că, între timp, cea mai mare parte, printre care și noi, nu poate spera să depășească limitele unei mediocrități oneste. Ceea ce trebuie să evităm cu orice preț este amărăciunea sau resentimentul, care ne-ar descuraja și ne-ar conduce spre abandon. Am visat și am greșit, trebuie să o recunoaștem cu umilință; nu trebuie să mai privim la piscurile
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ea, că Titi a fost lăudat de profesori. Titi are să fie un pictor mare. Aurica spunea asta cu un aer special, în maniera Aglaei, care jignise pe Felix, cu aerul de a face o comparație între geniul lui Titi și mediocritatea lui Felix. - Ia spune tu, Titi, întrebă Aurica, ce-au spus profesorii? Titi nu se lăsă rugat și începu să reconstituie narativ o scenă întreagă, din care înțelese că un profesor oarecare, cu nume obscur, de la belle-arte observase lui Titi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
săraci să se procopsească și le căutau mijloace, fără să-i silească. Familia avea cultul inițiativei personale. Dacă Stănică ar fi dorit să-și găsească o meserie mai sigură, ar fi căpătat-o fără îndoială. Însă el se mulțumea cu mediocritatea lui liberă și sigură, în așteptarea unei lovituri. Rudele nu-i cultivau lenevia, întreținîndu-l, dar socoteau foarte legitimă așteptarea lui de a-și face o situație mare și neprevăzută. Familia lui Stănică avea foarte multă asemănare cu familiile domnitoare din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică avea foarte multă asemănare cu familiile domnitoare din Europa. Din acelea fac parte regi și ofițeri săraci, împărătese și obscure soții de conți provinciali. Regii în activitate dau rudelor numeroase un ajutor neînsemnat, câteodată, care nu le scoate din mediocritate, dar le onorează apartamentul sărac cu vizita lor și le acordă cu prisosință atributul de "unchi" sau de "văr". Și acolo meseria lucrativă e socotită ca o eroare, iar legăturile de familie se pun la cale după un examen colectiv
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și singurul meu merit este acela că-mi dau seama de asta. Felix se ridică în picioare amărît: - Otilia, tu-mi scapi totdeauna printre degete, nu măiubești. Vrei să mă schimb, să devin chic? Voi încerca! - Ba nu încerca, fiindcă mediocritatea nu-ți stă bine. Te asigur că te iubesc prea mult. Nu-ți interzic să-ți faci din mine un scop în viață, fă așa ca și când aș merita acest lucru. Dar eu nu-l merit, ăsta e adevărul. - Te încredințez
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alt rost decât uitarea timpului, a principiului demonic ce veghează în el. În biserici mă gândesc adesea ce lucru mare ar fi religia dacă n-ar fi credincioșii, ci numai neliniștea religioasă a lui Dumnezeu, de care ne vorbește orga. Mediocritatea filozofiei se explică prin faptul că nu se poate cugeta decât la o temperatură scăzută. Când ești stăpân pe febră, orânduiești gândurile ca păpușile; tragi ideile de ață și publicul nu se refuză iluziei. Dar când orice privire spre tine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lașității omului, ci ale dimensiunilor inumane ale iubirii. Dacă n-ar fi atenuat chinurile amoroase prin disprețul teoretic pentru femeie, toți amanții s-ar fi sinucis până acum. Știind însă ce e ea, au introdus prin luciditate un element de mediocritate în insuportabilul acelor văpăi. Nefericirea în dragoste întrece în intensitate cele mai adânci emoții religioase. Ce e drept, ea n-a construit biserici; dar a ridicat morminte, morminte peste tot. Iubirea? Dar priviți cum fiece rază de soare se-ngroapă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Fără ea, nimic n-ar putea fi suportabil. Am muri atunci din cauza lui Dumnezeu, a muzicii sau a femeii. Transpoziția reflexivă îndulcește furia patimilor și atenuează transportul spre neființă din orice voluptate. În felul acesta devine gândirea un instrument de mediocritate. Ne agităm, credem și gândim ca să ne scuzăm existența. Este ca și cum cineva ne-ar privi din altă lume cu dispreț, iar noi, pentru a nu cădea victime ale dezgustului său, ne justificăm prin gesturi, vorbe și fapte. Nădăjduim astfel să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei metafizic. ...Și de aceea, în orice plictiseală răzbat reflexe ale urâtului inițial, ca și cum în peisajul saturnian al sufletului s-ar întinde oaze de pustiu din vremea când lucrurile, încremenite în ele însele, așteptau să fie. Este atâta rațiune și mediocritate în instituția căsătoriei, că ea pare a fi fost născocită de forțele ostile nebuniei. N-aș vrea să-mi pierd mintea. Dar este atâta vulgaritate în a o păstra! Să veghezi inutil neînțelesul lumii și al lui Dumnezeu și să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și altă căldură. Focul pe care l-aș pune eu acestei lumi n-ar aduce ruine, ci o transfigurare cosmică, esențială. În acest fel, viața s-ar obișnui cu o temperatură înaltă și n-ar mai fi un mediu de mediocrități. Și poate în acest vis nici moartea n-ar mai fi imanentă în viață. (Rînduri scrise azi, 8 aprilie 1933, când împlinesc 22 de ani. Am o senzație ciudată când mă gândesc că am devenit la această vârstă specialist în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Toată această lume îndobitocită, care muncește fără nici un sens sau se iluzionează cu aportul personal la binele umanității, care lucrează pentru generații viitoare sub impulsul celei mai sinistre amăgeli, ar trăi în astfel de momente capitale o răzbunare pentru toată mediocritatea unei vieți nule și sterile, pentru toată irosirea care n-a avut nimic din excelența marilor transfigurări. Mi-ar plăcea acele clipe când nimănui nu i-ar mai trebui amăgirea idealului, când orice satisfacție în datele imediate ale vieții ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sau ură să izbucnească în ei într-o astfel de explozie, încît după ea să nu mai rămână nimic. Într-o astfel de clipă, când toți oamenii și-ar părăsi ocupațiile, când nimeni n-ar mai găsi un sens în mediocritatea datoriei, când existența ar plesni de contradicțiile ei interioare, ce ar mai rămâne în afară de triumful nimicului și de apoteoza finală a neființei? Monopolul suferinței Mă întreb: pentru ce numai unii suferă? Există vreo rațiune în această selecțiune, care scoate din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vor să mori pentru a garanta autenticitatea credinței tale. De ce admiră ei scrierile răsărite dintr-o însîngerare durabilă? Fiindcă aceasta îi scutește de suferințe sau le dă iluzia suferinței. Ei vor să vadă sânge sau lacrimi dincolo de rânduri pentru ca, din mediocritatea și satisfacția lor, să le apari ca un destin particular și demn de admirație. Toată admirația vulgului este plină de sadism. Dacă Isus n-ar fi murit pe cruce, creștinismul n-ar fi triumfat. Oamenii se îndoiesc cu drept cuvânt
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
normal și la stilizarea formală a culturii, explică de ce îl poți numi oricum, numai "cult" în sensul obișnuit, nu. Germania are o existență aparte în Europa. Astfel, pentru ea, ceea ce înțelegem noi prin cultură nu este de cele mai multe ori decât mediocritate stilizată. Rusia și Germania nu pot fi înțelese de celelalte țări. Franța a iubit totdeauna omul de societate, fin, politicos, subtil, rafinat și intelectualizat. Eroul, ca o ființă ce sparge formele vieții și se avântă irațional într-un elan demiurgic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
forței, rămânem, prin ceea ce e mai esențial în noi, de capul nostru. Destinul năvalnic al marilor culturi depășește toate valorile eticului. Dacă istoria ar fi rămas în interiorul binelui și al răului, ea s-ar fi desfășurat pe o direcție de mediocritate, și în locul tragicului care o definește am fi asistat la un spectacol cu conflicte familiare. Până acum nimeni n-a vorbit de națiuni morale și imorale; există numai națiuni puternice și națiuni slabe, agresive și tolerante. Apogeul unei națiuni presupune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
recunosc că este una din decepțiile devenirii. Există o ratare a țărilor, nu numai a indivizilor. Și ratarea se exprimă în satisfacerea cu un rol mediocru, cu o respirație lipsită de amploare și un ritm lent. Am crezut totdeauna că mediocritatea strivitoare a României nu poate fi învinsă fără voința de a face istorie, care, la rândul ei, n-are un sens, fără un ethos, un stil și o formă nouă de viață. Un mesianism efectiv interiorizează axa istoriei în substanța
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
propriei individualități? Grandorii naive a comunității i se opune monumentalul dramatic al societății moderne (oraș, industrialism, proletariat, mase). De modul în care România va ști să se descurce în aceste probleme depinde viitorul ei. Dacă le va refuza de dragul perfecțiunii mediocrității sale, atunci înseamnă că n-are nici o chemare printre națiunile moderne. Este un semn de deficiență a spune: intrarea în complexul problemelor creează încurcături și dificultăți continue și ca atare îngreunează condițile de viață, accelerând mersul spre decadență. Numai popoarele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
depășit patriotismul, care va fi o viziune morală, dar nu e una istorică și în nici un caz politică. România nu-și va rata momentul său revoluționar. Dar revoluția pe care va face-o, de nu va întrece limitele imanente ale mediocrității noastre autohtone, dacă nu va da țării proporții peste condițiile ei firești, nivelul nostru istoric nu va cunoaște un salt, și ca atare revoluția noastră n-a făcut decât să mărească superfluul nostru în lume. Un popor există întru cât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-a știut cumsecădenia ei teoretică un lucru elementar: forța creează făgașele "evoluției"? Nu există atâta forță în evoluție pentru ca să înfrîngă pe cea care se naște peste ea. Cultul secolului trecut pentru evoluție a luat forma celui mai plat misticism. Mediocritatea oamenilor s-a complăcut în a inventa "virtuți" evoluției, pentru ca ei să poată dezerta din fața oricărei responsabilități. Evoluția va face totul cum trebuie, pare a fi fost lașitatea acestor deficienți. Toți oamenii care se reclamă de la "curgerea lucrurilor" pentru a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ascunsă, nutrită atât din sânge, cât și din gânduri. România are enorm de învățat de la Rusia. Supremația noastră spirituală și politică în sud-estul Europei trebuie să ne fie obsesia politică de fiecare zi. De vom continua să ne izolăm în mediocritatea noastră, o să înspăimîntăm lumea cu atâta ratare. Pluralismul balcanic nu poate duce la nimic. Fără un centru de gravitate care să cadă într-o țară cu un destin politic în ascensiune, divergența acestor state gelatinoase va da naștere la fricțiuni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care încearcă să-l salveze deznădejdea mea. Pretențiile ei de hegemonie viitoare n-au nevoie de nici o justificare specială și în nici un caz de considerente etice. Dacă popoarele s-ar mulțumi toate cu ce au, omenirea s-ar stinge de mediocritate. De nu ne vom sili noi să ne impunem în lume, se vor găsi alții care să-și construiască o glorie pe inerția noastră. Atâta vreme cât vor exista popoare, paradisul terestru este o nefolositoare năzărire. Istoria este un alt cuvânt pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lua parte cu toții la acțiunea comună și se pot simți pe picior de egalitate. Nu se poate spune că actele și gîndurile se apropie de cele ale "mijlociilor", ele aparțin mai curînd celor de jos. Legea numărului va fi legea mediocrității: ceea ce este comun tuturor se măsoară după cei care posedă cel mai puțin. Pe scurt, într-o colectivitate ultimii vor fi cei dintîi. Ar fi cît se poate de simplu să compilăm o vastă antologie ce-ar arăta că această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și angajații mediocri. Revista Fortune, Într-un articol care povestea de ce mulți directori executivi eșuează, a citat nerezolvarea problemelor legate de personal ca fiind unul dintre factorii-cheie. Consecințele neluării măsurilor necesare În legătură cu un angajat care prezintă În permanență semne de mediocritate pot fi foarte grave. Acest fapt nu numai că are un impact direct asupra rezultatelor companiei, ci poate deveni un adevărat cancer În interiorul ei, consumând totul, de la moralul angajaților până la serviciile oferite clienților. Mesajele sunt cât se poate de clare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]