3,725 matches
-
terminat la fel de brusc precum Începuse. - Sigur că ai dreptate, a aprobat-o Amory. Este o forță copleșitoare, destul de neplăcută, parte din mașinăria care lucrează nevăzută În străfunduri. Ca un actor care te lasă să percepi mecanica gesticulației. Stai puțin, să meditez la subiectul ăsta... S-a oprit din vorbit, Încercând să găsească metafora adecvată. Ocoliseră complet stânca și călăreau acum pe drum, cam la cincisprezece metri În stânga ei. - Știi, fiecare trebuie să aibă un fel de mantie pe care s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gândești cât de ușor se deteriorează. Dar să te gândești la trăinicia lor când vezi strălucirea asta mată e pură perversiune, iar Rainer se străduiește din răsputeri să nu se gândească la asta, mai ales că e destul de preocupat să mediteze la efemeritatea propriei poezii. Nu e o chestiune prea îmbucurătoare, fiindcă aceste poezii vor trebui citite cu atenție încă de multe generații de‑acum înainte. Totuși, e posibil ca generațiile respective să nu facă acest lucru fiindcă nici nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un motor. Or să-l transforme într-un nazist, desigur, da’ cel puțin va fi un nazist care se pricepe la ceva. Stând pe bancheta din spate a taxiului care mă ducea înapoi în Alexanderplatz, unde-mi lăsasem mașina, am meditat la faptul că perspectiva ca fiul său să dobândească o calificare în mecanică nu era, probabil, cine știe ce consolare pentru un bărbat care, la vârsta pe care o avea Heinrich acum, fusese campion de juniori la ciclism. Și avea dreptate într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să confirme cadrul general de desfășurare a faptelor. — Se pare că, într-adevăr, el e cel care l-a ucis pe partenerul dumitale, Herr Gunther. A venit înapoi aici, s-a schimbat de haine, după care a avut timp să mediteze la ce făcuse, iar remușcarea l-a împins să se spânzure. — Așa s-ar părea, am spus, destul de convins. Dar dacă nu vă supărați, domnule general Heydrich, aș vrea să mă mai uit un pic pe aici. De unul singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a locui în oraș, el stă la Pireu și vine zilnic la Atena pentru a urmări performanțele lui Protagoras și ale altor câțiva - poate și ale lui Prodicos, printre aceștia. Patru kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
satisfacție. Plecând de la această dublă preocupare - utilitatea cathartică, eficacitatea hedonistă -, Epicur inventează un fel de prudență față de lume, de realitate, față de alții și de sine. Nici vorbă să nu reflectezi, să te supui pornirilor, să fii jucăria pulsiunilor. Filosoful, înțeleptul meditează, reflectează, gândesc, calculează: dietetica dorințelor și aritmetica plăcerilor presupun o ajustare permanentă a teoriei și a practicii, a faptelor și a doctrinei, a epifaniei oricărui eveniment și a reacției celei mai adecvate pentru a o trăi ca pe o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bună credință. Biblioteca acestei vile funcționează ca un creier, o inimă și o inteligență a locului. în ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile esențiale. Elegiacii, retorii, filosofii se odihnesc aici, așteptând o consultare, o lectură. Oaspeții intră, citesc, meditează, iau notițe, reflectă, își confruntă punctele de vedere, își compară propriile viziuni asupra lumii cu cele ale marilor gânditori ai Antichității. Teoria epicuriană este decorticată aici înainte de exercițiile spirituale, de lucrările practice și de punerile în aplicare. Cartea vizează acțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
petrecute în sânul familiei, 5 000 salariul de bază și 3,5 zilele de concediu). „S-a făcut aproape șapte”, murmură Corodan, după ce efectuă rapid calculul necesar. „Dacă munceam mai mult alaltăieri, acum era aproape opt și câștigam o oră”, medită el și hotărî să acționeze în viitor cu mai multă energie. Apăsă pe butonul de serviciu și, ca de obicei, trapa din mijlocul încăperii se deschise lin, iar prin spațiul nou creat apăru din subsol scaunul cu secretara principală bătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
secretarei se întoarseră spre director. — Multzumesc, spuse ea cu simplitate. Corodan continua s-o privească, admirându-i profilul palid, perfect desenat, pieptul plin, specific rasei ei, talia îngustă, de naiadă, linia fin curbată a șoldurilor. „Păcat că n-are picioare”, medită el dând cu ochii de locul unde trupul lui Noemi și al tuturor colegelor ei se termina inevitabil. — Introdu-mi, te rog, șefii de resoarte, spuse Corodan. Secretara dispăru cu scaunul la subsol și, după câteva clipe, prin trapele laterale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
un semestru și tot ele râd. Așa că m-am întors în cosmoscuter și am pus-o pe dânsa să verifice coordonatele. Același rezultat: satelitul natural „Veac Nou” dispăruse. În sala de ședințe a UNIVAX-ului fu lăsată tăcerea. — Ciudat lucru, medită Iuliu Corodan. Așa ceva n-am mai pățit de la înselenizarea marțienilor. Ce-i de făcut? Toți roboții din subordinea UNIVAX-ului se uitau cu jind cum meditează Iuliu Corodan. „Ce frumos e să poți medita”, încercau ei din răsputeri să gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Nou” dispăruse. În sala de ședințe a UNIVAX-ului fu lăsată tăcerea. — Ciudat lucru, medită Iuliu Corodan. Așa ceva n-am mai pățit de la înselenizarea marțienilor. Ce-i de făcut? Toți roboții din subordinea UNIVAX-ului se uitau cu jind cum meditează Iuliu Corodan. „Ce frumos e să poți medita”, încercau ei din răsputeri să gândească, „dar e mult mai frumos să poți executa”, le venea apoi imediat pe circuit și se linișteau în unanimitate. — Tovarăși roboți, spuse cu hotărâre directorul UNIVAX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-ului fu lăsată tăcerea. — Ciudat lucru, medită Iuliu Corodan. Așa ceva n-am mai pățit de la înselenizarea marțienilor. Ce-i de făcut? Toți roboții din subordinea UNIVAX-ului se uitau cu jind cum meditează Iuliu Corodan. „Ce frumos e să poți medita”, încercau ei din răsputeri să gândească, „dar e mult mai frumos să poți executa”, le venea apoi imediat pe circuit și se linișteau în unanimitate. — Tovarăși roboți, spuse cu hotărâre directorul UNIVAX-ului, un satelit nu e un om, azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
am făcut. Am toate chitanțele la zi, și de la întreținere, și de la telefon, și de la lumină, toate. Compostam și două bilete în mașină, numai să fie bine. Și tocmai mie să mi se-ntâmple una ca asta... Ciudat, într-adevăr, medită comandantul Felix S 23. Aveți cumva vreo pată, pe undeva, cândva? — Nimic, dragă tovarășe. Am avut, e drept, un unchi la Curtici, dar la insistențele mele și ale soției s-a mutat mai în interior, la Făgăraș. Se lăsă tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-i o problemă, răspunse tractoristul. — Și cum trăiți? Cum sunteți organizați? — De trăit, trăim cum putem, dar de organizat suntem organizați foarte bine. Asta ne face să rezistăm, pentru că altfel solul e cam sărac. Episodul 6 Discuția continuă — Vasăzică, mediocri... medită comandantul Aciobăniței. Asta înseamnă că nu gândiți prea mult? — Nuuu, răspunse tractoristul. Cum să nu gândim?! Gândim de ne trec sudorile, dar gândim greșit. Înțeleg, spuse comandantul. Nu gândirea vă lipsește, ci finalitatea ei. — Cum ați spus? făcu tractoristul. — Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
elementar sau familiaritate cu matematicile aplicate unde, într-adevăr, stăpânirea calculului numeric este de neocolit, sunt la originea acestei confuzii. Dar chiar unii matematicieni, legați de instrumentul lor momentan de cercetare și care nu au timpul nici înclinarea de a medita asupra disciplinei proprii, pun accentul pe calculul formal. Ei bine, pentru cea mai mare parte a matematicienilor de astăzi, calculul este un expedient comod dar imperfect, un accesor cu vădit caracter tranzitoriu. Cîteodată: o metodă heuristică binevenită, adesea însă nedorită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care Barbu îl repudia vehement. Până la Joc secund "poetul" este fățiș dublat de un "antipoet", iar poezia se prezintă împreună cu dublul ei tocmai pentru a sugera mai ales că nu este ea. Penru a înțelege rostul acestei dublări, trebuie să meditezi, să cunoști, să locuiești în acest miraculos edificiu utopic, care este Ion Barbu. Nu numai pentru profan, dar mai ales pentru criticul literar, poezia lui Ion Barbu nu poate fi o lectură ocazională. Nu mai există un alt poet român
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
TU ai un suflet special. În concluzie...cei mai buni îndrumători ai tăi sunt inima și instinctul tău. Ascultă-le, nu îți fie teamă nicio clipă de șoaptele lor, urmează-le cu încredere deplină! Întotdeauna îți vor arăta drumul drept. Meditează..întreabă..cugetă...nu te grăbi, nu renunța! Camelia Constantin august 2013 Referință Bibliografică: Nu te grăbi! Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 967, Anul III, 24 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate
NU TE GRĂBI! de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364335_a_365664]
-
mai mult de urechea respectivului și-i șoptea: „Sss ... Il y a des mitocains qui comprennent ... ” Și puteai să nu-i dai? Cu cinci lei își asigura șnapsul, era o nouă lovitură dată „mitocanilor” și regimului, la care Pâcă nu medita defel. Reușise să tipărească un singur volum, Poezii (1970), cu desene ale „jumătății” sale, Florin Pucă. Scurtă despărțire, volumul îngrijit și publicat de George Astaloș în anul 2000, care conține integrala liricii lui Teodor Pâcă (mort la 16 iunie 1978
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
și suflet. Trăise peste douăzeci de ani în Canada și de ceva timp se mutase definitiv în țara sfântă. Sofia a îndrăznit să-l întreb de ce oare, suferă atât de mult poporul evreu și cine este de vină? Ea a meditat mult și nu a găsit încă un răspuns. Are mereu un sentiment de nesiguranță și îndoială că adevărul se află undeva la mijloc și că un răspuns concret nu există. El a privit-o zâmbind și i-a răspuns gânditor
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit de spasmele acestei schimbări mi-a fost din nou, Cuvântul Sfintelor Scripturi. Dimineață de dimineață, înainte ca forfota zilei să înceapă, mă furișam afară, pentru plimbare și rugăciune, ca apoi, în liniștea biroului meu, să meditez la câte un verset biblic, pe care mi-l oferea calendarul deschis pe masa de lucru. Așa s-au născut aceste scurte meditații, care poartă în ele nu doar pâinea mea sufletească pentru acele zile, dar au și o parte
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
decurge acțiunea... E foarte adevărat că m-a mișcat tot ce mi-a povestit. Îmi pare rău de ea. Sincer. Nu doresc nimănui să i se-ntâmple așa ceva. Nici la mine nu curge... Pică! Uneori pică prea puțin ori deloc...” medita ea, în timp ce încerca să-și schimbe atitudinea. Simțea că lumea, în general, o privea cu mai mult respect atunci când poartă acest veșmânt oficial. Părul blond, tenul deschis și bavețica albă contrastau puternic cu acel negru al robei ce-i conferea
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
se află că la București e greu să te integrezi. Nu m-ar înțelege cei de aici, cu orizonul lor atât de îngust. Eh! Dacă nu pierdeam eu doi ani și babacu’ rămânea pe poziție, alta ar fi fost situația...”, medita Mișu în timp ce răspundea privirii întrebătoare a fostului său coleg cu un zâmbet de superioritate pe care celălalt nu-l înțelegea. - Mare lucru n-ai făcut, după părerea mea. Ce te bați cu cărămida-n piept, amice? Ai dat capitala pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
costume civile, cu cămăși albe și cravate. Studiară în treacăt sufrageria opulenta, apoi o priviră pe rodica. „Asta-i ocna cu fă �a- gândi Francisc - și ce tâțoaie, si ce decolteu, s-o pui în râma..!”, „Producție scrie pe ea...!” medita și Ade. Rodica îi studie și ea; în costumele bleumarin, bine croite, păreau doi ciocli la o înmormântare de lux.” „- Dar ai fost „săltata” îmreună cu grupul de fete patronate de Gigi!! - O sugeam pe aceeași stradă, însă eu am
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
unde acesta îi pusese în față un ceai aromat. Se aflau la reședința învățătorului de lege aflată undeva în Ierusalim. Motivul vizitei era legat de convorbirea dintre Serah, Arhierul Caifa și socrul acestuia, Anna. Gamaliel îi ascultase păsul iar acum medita la cele spuse de Serah. Gamaliel era cunoscut în Ierusalim ca un expert al legii foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor. Faima sa trecuse cu mult de zidurile Ierusalimului. Gamaliel mai era cunoscut și ca
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
chiar cu prețul vieții mele, salvează aceste Biblii scumpe, prin care Tu poți să faci să Te cunoască mii de oameni din acest mare oraș universitar.” Din carte nu lipsesc nici accentele filosofice, în special în ultima parte, atunci când Lia meditează asupra celor întâmplate și începe să se gândească din ce in ce mai mult la trecerea în neființă. “Asemănarea dintre persoană ta și o picătură dintr-un val care înoată cu curentul împreună. Cât de bine era să știe că simplul ei gând, simplul
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]