2,484 matches
-
Puffer (2000, p. 717), la scorul pentru individualism, Rusia acumulează 41 de puncte convenționale, care o plasează în aceeași clasă cu Iranul (41) și Jamaica (31). Culturile naționale europene cele mai apropiate sînt Spania (51) și Grecia (35), amîndouă țări mediteraneene. în același studiu, autorii lansează și următoarea aserțiune: rușii oscilează între extreme, fiind fie foarte colectiviști, fie extrem de individualiști, pentru că sloganul "nu trăi mai prost decît vecinul tău" care desemnează în societățile occidentale faptul că indivizii ar trebui să-și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
an în nordul Greciei. Se confirmă astfel marea variație (coeficient aproape 10:1) a ratelor de incidență pe continentul European. Rate de incidență mai mici se înregistrează în estul și sud-vestul Europei, în timp ce în nord incidențele sunt mai mari. Țările Mediteraneene au (confirmând date anterioare) o incidență mai mică a T1DM, deși ceva mai mari decât o arătau date anterioare (13). Surprinzătoare este incidența deosebit de mare din Sardinia (a doua din lume după Finlanda), care contrastează cu incidențele din regiuni Mediteraneene
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
Mediteraneene au (confirmând date anterioare) o incidență mai mică a T1DM, deși ceva mai mari decât o arătau date anterioare (13). Surprinzătoare este incidența deosebit de mare din Sardinia (a doua din lume după Finlanda), care contrastează cu incidențele din regiuni Mediteraneene învecinate (Lombardia, Lazio, Sicilia, Catalonia). Nu s-a putut confirma absolut ipoteza gradientului nord-sud deoarece rata de incidență în Islanda este comparabilă cu cea din Sicilia și Spania (țări situate mult mai în sud). De asemenea în Polonia incidența pare
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
poarte pe Aristotel de la Bagdad la Fes înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între est și vest, sud și nord! Mare care a fost lumea și care, pentru noi, mediteraneenii, reprezintă lumea noastră!"3 I. Rădăcinile viței de vie "Ampelologiile (tratate privitoare la vița de vie)4 afirmă că vreo patruzeci de vitis (vitis însemnând viță de vie în latină) au fost găsite în formațiunile terțiare ale pământului 5, având
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Oricare ar fi rădăcina veritabilă a cuvântului vin, cultura vinului a însemnat un moment de cotitură în istoria popoarelor și a contribuit direct la elaborarea noilor peisaje agreste de tipul celor pe care încă le vedem astăzi în anumite regiuni mediteraneene. De asemenea, vinul rămâne legat de Mediterană și de cultura ei strălucitoare, ba chiar imperialistă uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă vreme lumea mediteraneană înainte de a cuceri noi teritorii. II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice Trebuie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
tipul celor pe care încă le vedem astăzi în anumite regiuni mediteraneene. De asemenea, vinul rămâne legat de Mediterană și de cultura ei strălucitoare, ba chiar imperialistă uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă vreme lumea mediteraneană înainte de a cuceri noi teritorii. II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice Trebuie făcută o distincție între istoria viței de vie ca plantă și cea a viticulturii. Leagănul viticulturii nu este Europa meridională, ci Mediterana Orientală 13 (adică Levantul de odinioară 14
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele două decaloguri, din cărțile Exodului și a Deuteronomului, proscriu pictura și sculptura). Statele sumerian, babilonian sau asirian, Egiptul faraonilor, Pământul Făgăduinței promis evreilor produceau toate vin, dar dintre tradițiile lor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sine însuși, adică dincolo de condiția sa umană"31. Coranul nu celebrează băutura alcoolică terestră, ci experiența extatică celestă simbolizată de vin, care este tocmai prin aceasta ținut la mare cinste. Cultura viței de vie s-a răspândit, odată cu extinderea civilizației mediteraneene, din Orientul Apropiat în Grecia și Roma, sublimându-se în mitul lui Dionisos-Bachus din Orient: "Elenizat cu greu, apoi romanizat, [acesta] prefigurează iudaismul și creștinismul"32. Deși era fiul lui Zeus, zeul suprem al panteonului elen, și al Semelei, o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apare denumirea de "mare interioară" (heesothalassa). Romanii au preluat apoi reprezentarea greacă, traducând-o prin adjectivul mediterraneus, care desemna "un spațiu în interiorul continentului, înconjurat din toate părțile de pământ, în opoziție cu maritimus"42. Astfel, Luteția 43 era un oraș mediteranean, fiind situat într-o regiune continentală, statut pe care nu-l puteau pretinde Marsilia (Massalia) sau Nisa (de la grecescul nike: "victorie")44. Semnificația cuvântului mediterraneus, care desemnează astăzi un spațiu strict maritim, s-a inversat așadar într-un mod curios
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
puțin câte puțin și Sicilia, pe care poetul grec Sofocle o lăuda ca fiind "țara aleasă de Dionisos". În cursul ultimelor secole dinaintea erei creștine, Grecia Mare astfel înțeleasă devine unul dintre cele mai importante centre viticole din întregul bazin mediteranean. Comerțul cu vin mergea mână în mână cu colonizarea și căpătase pentru greci valoarea unei monede 45 cu același statut ca al unui metal prețios. Producerea de vin în vecinătatea altor popoare era unul dintre scopurile colonizării grecești. În definitiv
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
după ce stârnise o revoltă generală a galilor, s-a retras în Alesia asediată 52. Frontiera Imperiului Roman (limes-urile) era împinsă până la Rin, marcând asfel victoria vinului asupra berii. Această folosire a vinului îi va integra pe gali în civilizația mediteraneană, distingându-i cultural de popoarele din Europa de Nord. În Commentarii de bello Gallico, Cezar împărțea Galia în "trei părți", total distincte în ceea ce privește populația și moravurile: "Una este locuită de belgii, o alta de aquitani, iar a treia de cei care se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Mediteranei? Există, în mod evident, multe puncte comune. Acest lucru este adevărat pentru religiile civilizațiilor unde vinul ocupă un loc important: toate erau legate de o divinitate feminină originară și presupuneau niște raporturi strânse între vin și moarte. Toate societățile mediteraneene producătoare de vin l-au utilizat drept simbol al civilizației înseși. Pentru ele, o societate demnă de acest nume trebuia neapărat să aibă o viticultură savantă și vinuri de calitate. Popoarele care nu făceau vin nu puteau fi decât barbare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de vin l-au utilizat drept simbol al civilizației înseși. Pentru ele, o societate demnă de acest nume trebuia neapărat să aibă o viticultură savantă și vinuri de calitate. Popoarele care nu făceau vin nu puteau fi decât barbare. "Popoarele mediteraneene au început să iasă din barbarie atunci când au învățat să cultive vița de vie...", scria istoricul Tucidide încă de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene "Mediterana, dincolo de diviziunile politice actuale, presupune trei comunități culturale, trei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care nu făceau vin nu puteau fi decât barbare. "Popoarele mediteraneene au început să iasă din barbarie atunci când au învățat să cultive vița de vie...", scria istoricul Tucidide încă de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene "Mediterana, dincolo de diviziunile politice actuale, presupune trei comunități culturale, trei civilizații enorme și vivace, trei moduri cardinale de a gândi, de a crede, de a mânca, de a bea, de a trăi55". Cele trei civilizații mediteraneene pe care le distinge
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene "Mediterana, dincolo de diviziunile politice actuale, presupune trei comunități culturale, trei civilizații enorme și vivace, trei moduri cardinale de a gândi, de a crede, de a mânca, de a bea, de a trăi55". Cele trei civilizații mediteraneene pe care le distinge profesorul Fernand Braudel sunt Creștinismul, Islamul și "universul" ortodox 56. Creștinismul, în primul rând, pentru care Roma "a fost și rămâne centrul acestei vechi lumi latine, apoi catolice"57, se întinde până la Oceanul Atlantic și la Marea Nordului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
începe din Maroc și se sfârșește în adâncul Asiei occidentale. În sfârșit, universul ortodox include cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice (în special fosta Iugoslavie, Bulgaria, Grecia), România și partea europeană a Rusiei. Din punct de vedere geografic, regiunile mediteraneene (individualizate de climat, de vegetație și de culturi: în primul rând măslinul, grâul și vița de vie culturile autohtone cele mai timpurii) cuprind trei peninsule septentrionale (iberică, italiană și balcanică), țările din nordul Africii, Libia, Egiptul și litoralul Orientului Apropiat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
litoralul Bulgariei, al României și al fostei Uniuni Sovietice), Marea Egee și Marea Adriatică, aceasta formează un vast ansamblu maritim de 2 969 000 km², populat astăzi, de o parte și de alta a coastelor sale, de 386 milioane de oameni. Țările mediteraneene au în general clime calde, care permit o maturare rapidă a fructelor fără a apela la îngrășăminte. În jurul Mediteranei există o concentrație a viticulturii care nu se mai regăsește în nicio altă regiune a lumii. Mai bine de jumătate din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
față de strugurii destinați producției de vin. Aceste procentaje trebuie totuși nuanțate, deoarece, în practică (așa cum este cazul Rusiei sau al Albaniei), se pot vinifica struguri de masă și se pot consuma struguri destinați a priori producției de vin. Destinația podgoriilor mediteraneene (vinuri sau struguri de consum) diferă de la o zonă la alta a Mediteranei, evoluția sa datorându-se obiceiurilor și practicilor religioase din fiecare țară. Reluând pe scurt delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mediteraneene (vinuri sau struguri de consum) diferă de la o zonă la alta a Mediteranei, evoluția sa datorându-se obiceiurilor și practicilor religioase din fiecare țară. Reluând pe scurt delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene cu destinație vitivinicolă care cuprind viile mediteraneene din Europa, din zona Mării Adriatice și a Mării Egee, a Mării Negre, a Asiei occidentale și a Africii de Nord. 1. Podgoriile mediteraneene ale Europei (Spania, Franța și Italia) cuprind în cea mai mare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la o zonă la alta a Mediteranei, evoluția sa datorându-se obiceiurilor și practicilor religioase din fiecare țară. Reluând pe scurt delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene cu destinație vitivinicolă care cuprind viile mediteraneene din Europa, din zona Mării Adriatice și a Mării Egee, a Mării Negre, a Asiei occidentale și a Africii de Nord. 1. Podgoriile mediteraneene ale Europei (Spania, Franța și Italia) cuprind în cea mai mare parte struguri destinați producției de vin. Producția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene cu destinație vitivinicolă care cuprind viile mediteraneene din Europa, din zona Mării Adriatice și a Mării Egee, a Mării Negre, a Asiei occidentale și a Africii de Nord. 1. Podgoriile mediteraneene ale Europei (Spania, Franța și Italia) cuprind în cea mai mare parte struguri destinați producției de vin. Producția anuală a acestor trei țări europene este de circa 165 milioane de hectolitri de vin (166,4 milioane hl pe an pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
exportator al planetei 11 milioane hl după Italia), având un consum intern de 36,7 milioane hl (la o populație totală de aproximativ 56,7 milioane de locuitori), adică 63 l de vin pe an pe cap de locuitor. Regiunile mediteraneene, în special Languedoc-Roussillon, unde 28,6% din suprafața agricolă este ocupată cu viță de vie, produc în jur de 35-40 milioane hl de vin, ceea ce înseamnă 12-13% din totalul mondial. Alte regiuni furnizează și ele importante cantități de vinuri cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
geografică italiană (vino da tavola con indicazione geographica) și franceză (vinurile de țară, în număr de 140, sunt prezente sub denumire departamentală, regională sau zonală). Italia și Franța furnizează 70% din totalul volumului produs în Comunitatea Europeană 60. 2. Podgoriile mediteraneene din zona Mării Adriatice și a Mării Egee. Această zonă viticolă se caracterizează printr-un procentaj mai important al suprafeței și al producției de struguri de masă și de stafide (excepție făcând Slovenia, unde teritoriul cultivat cu struguri destinați producției de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
constituie, alături de măslin, una din bazele agriculturii și acoperă teritorii vaste. Este o sursă de neînlocuit pentru anumite regiuni, care produc de altfel vinuri celebre: vinul de Patras și de Corint în Peloponez, de Samos și de Rodos. 3. Viile mediteraneene din zona Mării Negre. În aceste țări (Bulgaria, România, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Georgia), este dominantă vița de vie care produce struguri destinați vinificării. Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Bulgaria 88,2 71,7 România
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]