291,046 matches
-
de poezie în țara asta, probabil că mai mult de jumătate din ei scriu la rândul lor versuri". în schimb, învățământul nostru e departe de-a aduce literaturii sprijinul de care ar avea nevoie pentru promovarea valorilor mai noi în mediul tânăr. Câți dintre absolvenții de liceu, se întreabă dl Diaconu, au auzit de Virgil Mazilescu, de Ion Caraion, câți din cei care-l cunosc pe Mircea Dinescu de la televizor știu că e poet "sau în fine, a fost"? Incultura produce
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
fi grave. O agresivitate refulată poate devia un adolescent, NEÎNCADRAT SUFICIENT, spre crize de revoltă, nesupunere, anarhie, iar un adult supus stressului și responsabilităților sociale, inerente societății moderne - serviciu, familie, nevoi personale nerealizate - poate devia prin crize de agresivitate În mediul familial și În cazuri extreme prin depresii, alcoolism, drog, etc. Pentru a nu deveni adevărate „bombe cu explozie Întârziată”, băieții trebuie Încadrați de mici Într-o formă de educație adecvată și nu trebuie privați de mângâieri și de gesturi de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în răstimp de ani reprezintă suferința cea mai greu de îndurat în condițiile deportării. Dacă solitudinea abstractă a creatorului alcătuiește o față a demoniei sale, impenitentă aidoma unei desfășurări stihiale, solitudinea ființei umane răspunde într-un ethos. Impactul său cu mediul social e în măsură a genera un simțământ de culpă. Egoismul nu e totuna cu egolatria. De unde salutara deschidere a poetei, captivă, până la un punct, unei singurătăți structurale, către viața cetății. O deschidere cu atât mai demnă de stimă cu
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
prea-plinul unor subiectivități exacerbate. Negarea continuă, intransigența punctului propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în sine, ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc." Recunosc în acest solfegiu al dlui Iorgulescu vechi arii, neliberale, ale activiștilor din cultură care îi somau pe intelectuali să termine cu critica "neconstructivă" și cu "negativismul" lor "subiectivist". Am auzit-o odată, prin 1988, pe
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
pare a fi cea dintr-un articol de la începutul secolului al XX-lea: V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21 nov. 1906. Cuvîntul apare citat în foarte multe articole și studii din anii '30, cînd circula mult în mediul argotic: "Trîntește laba în caraiman și scoate cuțitul" (Ciureanu 1935); printr-o extindere metonimică, apare înregistrat și cu sensul de "pungă cu bani, portofel", adică de conținut al buzunarului: "I-a cardit caraimanul și moara" (Vasiliu 1937; moară fiind o
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
de contracepție, în condițiile în care un eventual avort descoperit era pedepsit cu închisoare pentru medic și pacientă), viața religioasă, problemele minorităților, situația celor care aveau rude fugite în străinătate. Un amplu capitol este dedicat felului în care Securitatea controla mediul cultural. Una peste alta, prin frânturi de existență din medii exponențiale, cartea realizează un excelent tablou al societății românești de până în 1989. Cu siguranță, generațiile mai mature vor recunoaște aerul irespirabil al unei epoci pe care nostalgicii încearcă să o
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
singurii, de altfel, capabili să adune sumele necesare pentru a pune mâna pe hotelurilor în ruină rămase de pe vremea comunsimului. Singura contribuție de care-și va aduce aminte viitorimea e aceea, grotescă, a lui Agaton, care a încercat să transplanteze mediul mediteranean pe asprele noastre țărmuri. Până la urmă, gestul fostului ministru al Turismului s-a dovedit simbolic: din ce în ce mai mulți români se îndreaptă în clipa de față spre Mediterana, spre Adriatica ori chiar spre Caraibe, locuri unde palmierii cresc și fără inspirația
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
altuia fiind aceea de a fi "antinațional". Faptul de a face politică în interes național le apare tuturor ca fiind firesc, a apăra interesul națiunii apărându-i astăzi oricui ca fiind un act de normalitate, națiunea fiind percepută că un mediu natural în care individul își duce existența. Bineînțeles, nu este vorba aici de naționalismul extremist, ci de cel ce este, in expresia lui Hobbawm 1, "combinația de conștiință națională, cetățeneasca, socială care, în statele moderne, formează baza tuturor celorlalte sentimente
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
facultate, vizând oportunitatea de a descoperi noi terapii și proceduri de diagnostic dar și de a participa la formarea generațiilor următoare de medici. În studiul citat, principalele motivații de alegere a unei cariere academice medicale au fost: desfășurarea activității în mediul academic, talentul didactic, atracția spre interdisciplinaritate și abilitatea de a colabora cu alte echipe de cercetare, calitățile de cercetător și încrederea în forțele proprii. În ciuda talentului și a dedicării, există provocări și obstacole pe parcursul formării noilor generații de cercetători. Un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
două aspecte: primul ține de conturarea istorică a lumii ruse începând cu Rusia kieveana spre cea moscovita și apoi spre cea mongola, apoi dimensiunea imperiala și Uniunea Sovietică, care au făcut ca Moldova să intre în această civilizație rusă, un mediu pe care l-am asumat, inhalat și interiorizat, fapt care face complicată crearea unei linii de separare și o alegere. Rusia percepe extinderea UE că pe o lărgire a sferei de influență și ca pe o colonizare pentru că ăsta a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Festivalul umorului studențesc - și al doilea, Galele Amfiteatru de la Iași, din '84". În opinia lui Toni Grecu, "mișcarea și umorul studențesc reprezentau atunci o formă de manifestare a nemulțumirilor, pentru că altfel nu ne puteam exprimă public. Lucrurile realizate, exprimate în mediul studențesc, acolo mureau, nu erau propagate mai departe. Totul era închis într-o cochilie de nespart. În aceea perioadă eu am trăit într-o inconștiență totală, pentru mine era o joacă, dorința noastră era să facem lumea să râdă, făceam
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ce simțiseră efectele lor pe pielea proprie, inclusiv ale unor intelectuali evadați din Gulagul stalinist, nu au găsit crezare. S-a vorbit mult de cazul Kravcenko, disident avant la lettre fugit în Franța, pe care neînțelegerea și incredulitatea totală din partea mediului ambiant l-au împins finalmente la sinucidere. L-am reîntîlnit peste ani pe Kravcenko, sub nume schimbat, în romanul lui Simone de Beauvoir, Mandarinii. Camus, Eugen Ionescu, Raymond Aron și alți cîțiva intelectuali francezi de anvergură erau pe vremea aceea
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
depășește sensibilitatea literară" (atenție: nu consună cu ea, n-o înglobează, ci "o depășește"), "înclinație" pe care a încercat a o sluji nu fără simțămîntul dezolant de-a lucra într-un "gol" lipsit de orice suport, repere, înțelegere, în înapoiatul mediu autohton: "Lucrînd în această direcție, încerc (sau poate mă iluzionez) eliminarea, măcar în parte, a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
sumbru care se prevedea la orizontul roșu și trei copii (ba chiar patru, dacă o punem la socoteală și pe verișoară mea Rodica Popescu) puși numai pe joacă și năzbâtii, în ciuda sărăciei de care nu eram conștienți cam acesta era mediul în care trăiam și creșteam mari zi cu zi. Din când în când mama mea și cu tânți Lenuța își găseau timp să stea de vorbă, uneori ore întregi. Ce aveau să-și spună? Curios din fire cum eram, trăgeam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis.” (Despre cărți americane, op. cît., p 334). Dar important este drumul de la cultura la experiența, calea de la reflecție la impresie și percepție. America i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din structura sufletească nu se vindecă, se petrece doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dilemă/oală cu Codul lui da Vinci. În al doilea rînd, prin intermediul numelor (Dante, Virgil), Puiu și Rădulescu scot în evidență faptul că e vorba de un periplu prin iad, dînd astfel pe față cărțile și punctînd dimensiunea simbolică a mediului spitalicesc. E ficțiune, oameni buni, iar spectatorii știu asta, că doar de dragul ei vin la cinema. Dar și ficțiunea aceasta trebuia împachetată cumva, iar criticii de peste ocean nu reflectă deloc conștiința existenței marketingului. Dacă vă uitați la afișul filmului, acesta
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
imagine. Cu toate acestea, filmul te trece acest prag și te duce spre exclamația "cît de adevărat", ceea ce confirmă și reacțiile criticilor străini, începînd cu Jay Weissberg de la "Variety", care invocă și aspectul de "reality show", bașca cunoașterea intimă a mediului spitalicesc de care beneficiază scenariștii. Nici "New York Times" nu ignoră verosimilul filmului, susținînd că "este atît de absolut real încît te absoarbe în lumea lui la fel cum documentarul lui Frederick Wiseman din 1970, Spital îți picură în conștiință". De
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
introduce în mediile sociale mărginașe despre care va scrie și de care se va ocupa, în detaliu, ca antropolog și cercetător. Dincolo de frontiere este romanul adolescenței în satul kitsch-ului postcomunist, un sat desfigurat de tranziție, marcat de derizoriu, un mediu pervertit în care limbajul, cutumele, mentalitățile îl transformă într-un spațiu aproape experimental, un loc unde coexistă toate tendințele (mode, snobisme, idei primite de-a gata etc.) unei confuze societăți post-totalitare, un loc incert unde tinerii mai deschiși la minte
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
ca o călătorie cu TGV-ul, în care vrei să numeri stâlpii de înaltă tensiune. Imposibil. Viteza e mult prea mare și totul pare hașurat, diluat, lichefiat. Or, tocmai pe aceste efecte mizează Frank Bedrossian în Transmission, pentru fagot și mediu electronic. Distorsiuni și filtraje (ce fac din fagot un instrument hibrid, în care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se va releva (dacă este cazul) acea latură națională caracteristică. Regăsesc aceeași idee - a identității naționale din mediul european - și în muzicile ascultate: de exemplu în recitalul din Mendelssohnhaus al pianistei Alla Kașcenko, oferit cu acuratețe dar și cu o anume bruschețe sonoră (timbru dur în nuanțe tari, începuturi și mai ales sfârșituri abrupte, fără pic de versatilitate
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în multiple feluri. E un eșantion semnificativ din viața intelectuală a Clujului interbelic, axat pe dezvoltarea învățământului superior, dezvăluind numeroase aspecte despre raportul dintre provincie și centru, dintre politică și mediul cultural, dintre o serie de instituții în formare și o mare personalitate (științifică, academică, politică) de al cărei gir era nevoie ca autoritate legitimatoare și întemeietoare. Nicolae Iorga a avut un rol catalizator atât în construcția unor instituții ardelene (în
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de triat acești sinapșiști. Să precizez: în ceea ce mă privește, aș califica boala în cauză, odată ce subiectul a trecut de primii doi ani de lecturi, drept semidoctism. Există însă și cealaltă față a monedei, existentă fără doar și poate în mediul academic. Sinapșiștii uimesc prin noutatea asociațiilor și uneori sunt luați în serios, pînă cînd raționamentul cercetării lor se vădește tras de păr. Reiese clar din rîndurile de mai sus că sunt adepta unui simț al măsurii în domeniul conexiunilor bazate
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
stare să învețe măcar atîta l-aș învăța să prindă cîinii cu lațul. Hengher, da! da^ literat nu!" Vor fi simțind o undă de confraternitate peste veac scriitorii prezentului citind astfel de rînduri? Nu mai puțin încrîncenat de impactul cu mediul proxim ni se înfățișează un testament al lui Macedonski. Perceput ca un personaj burlesc, respins disprețuitor de Maiorescu, botezat în batjocură "poetul Macabronski" de către Caragiale, bardul Nopților nu și-a putut înfrîna temperamentul orgolios, frondeur, care l-a făcut să
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]