4,239 matches
-
pentru niște timpuri pentru care au luptat dar pe care nu le-au mai apucat... Uniformele și orizonturile spre care privesc par asemănătoare celor din războiul civil de acum aproape 150 de ani, cu toate că bătăliile n-au pârjolit pământurile acestor meleaguri, apoi raritatea exit-urilor în această regiune cu relief accidentat fac să ajungem anevoios până aproape de Sausalito, în dreptul insulei Îngerilor, reper turistic căutat de iubitorii de promenadă și amurguri romantice, iar dincolo de ea, pe malul drept al golfului, dealurile domoale ale
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
aștept în lincezire../ Să urc treptele cântând!” pentru că Închisoarea e în noi, Unde e umbră, e și lumină, Speranțele nu mor, Mai pâlpâie o lumină și, uneori Plouă cu lumină. De admirat și faptul că autoarea nu-și uită rădăcinile, meleagurile natale unde și-a petrecut copilăria, adolescența și unde s-a format ca om. După propria-i mărturisire, în Vaslui „am învățat primele litere ale alfabetului, acolo am învățat ce-i frumosul și-am încercat să-l slujesc cu pasiune
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ELENA BUICĂ - O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În vizită făcută anul acesta în Teleormanul obârșiei mele am avut o revelație. Am întâlnit aici o emulație intelectuală căreia nu-i bănuiam
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
reverența noastră pentru nobila muncă de a așterne frumoase pagini, sălaj bucuriei sufletului, pagini prin care se confirmă profundă și valoroasă spiritualitate a poporului român. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1053, Anul III, 18 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Citesc dintr-o Guernica literară Viața în cenușă de Paul Celan Anul acesta a venit prea devreme Cu vifor octombrie Meteorologii anunță cea mai aspră iarnă Dar câte ierni n-au fost pe aceste meleaguri Parcă aud cum tremură și Palmyra Și se prabușește în Siria Ultima arcadă a unor continente Nici în Petra nu mai e loc de adăpost Colcăie peste tot cu scorpioni camuflați Cine mai știe că Nostradamus era Medicul holerei În timp ce
VIFOR DE OCTOMBRIE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368726_a_370055]
-
învie. Gazde bune, primitoare, Te primesc cu pâine, sare, De uiți de unde-ai venit, De Brașov te vezi lipit. Taine turnul găzduiește, Aur le pecetluiește. Păzite cu mare grije, Om de rand nu le atinge. Graiul românesc îl poartă, Prin meleaguri și prin artă, Portul nostru popular, Din străbuni, e mare dar. Referință Bibliografica: Brașov / Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
-
să-l contrazic? Ar fi fost normal să mă opresc aici cu povestirea mea, pentru a da o mai mare importanță celor spuse de acest om străin, aruncat la un capăt de lume, la douăzeci de mii de kilometri de meleagurile mioritice, dar simt că lucrarea mea ar fi fost incompletă dacă nu aș mai fi adăugat câteva date despre această mare doamnă a literaturii românești, date care, consider, că e bine să le știm. Zoe, fiica Mariei și a lui
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
s-a acordat titlul «Cetățean de onoare al comunei Bunești». O stradă din satul Petia poartă numele de Mihai Leonte. Iar în septembrie 2014 s-a inaugurat în satul meu natal Bibliotecă - Muzeu «Mihai Leonte». Revin cu plăcere pe aceste meleaguri sucevene, unde parcă revin în copilărie și tinerețe. Cei care mă cunosc știu că nu am întrerupt niciodată legătură cu aceste locuri minunate” a precizat Mihai Leonte. http://www.crainou.ro/2016/ 01/14/chiar-ajuns-la-varsta-de-75-ani-nu-renunt-la-scris-si-la-tiparit/ Referință Bibliografica: POETUL MIHAI LEONTE
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364746_a_366075]
-
URMELE EROISMULUI ROMÂNESC Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri și se nasc și astăzi astfel de bărbați. Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi decât ca despre un erou. Ca să îl cunoaștem mai bine, trebuie să ne apropiem de domnia sa cu pași ușori
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
români, chiar dacă vocile și chipurile lor sunt acoperite astăzi de zgura nefericirii care ne apasă. Se nasc și astăzi oameni care prin verticalitatea lor țin românismul strâns legat de coloana vertebrală a Carpaților noștri chiar și atunci când trăiesc pe alte meleaguri. Împins de grele suferințe în propria s-a țară, în 1988 a reușit să plece la una dintre fiicele sale căsătorită în Canada și a cerut azil politic. Deși Canada, țara sa de adopție, este o țară primitoare, un timp
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
județul Bihor. Aici, în acest loc și în aceste momente comemorative sau datorită lor, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar care le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și cu nădejde în
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
plaiurile românești, de flora lor unică, de peisajele lor - pe care, se pare că s-a născut VEȘNICIA. Foarte multe dintre tablourile domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor mioritice: „Bobotează la Tihuța”, „Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus de soare la Fundata”, „Plai de dor”, „Septembrie în apuseni”, „Vara la Mălini, „Priveliște spre Valea Seacă”, „Undeva în Bucovina”, „Urcuș la Bîrnova
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur, poate să șuiere atâta timp cât furnicuțele supermarketuri au avut grijă să își facă plinul cămărilor, veți
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
induc fără îndoială vrajba, dezmembrarea, lipsa unității și a înțelegerii. Își leagă speranțele mai mult de străinii din Belgia care prin rugăciunea lor și prin fapta lor nu vor lăsa să se stingă flacăra credinței, care ardea odinioară pe aceste meleaguri. Îmi doresc mult să pot pune în tipar măcar cele două întrevederi cu dânsul, absolut edificatoare. - Recent a demarat o acțiune de post și rugăciune pentru țară, s-a adresat către zeci de păstori evanghelici, iar cei care au răspuns
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
ale noului cârd de ereți masonici ce s-au abătut după anul 1990... Râurile de lapte și miere acum se varsă în gâturile hămesite ale unor trândave și viclene popoare ale căror cohorte de șomeri trebuie , de cineva, întreținute !... Acest meleag vândut și răsvândut, încă de pe vremea mamelucilor osmanlâi, este în mare pericol a deveni un leș de care trag șacalii vremurilor din urmă !... Ce se va alege oare de acest tărâm sfânt ? Vor reuși sau nu șacalii apocaliptici să sfârtece
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului „Rugă pentru apă”. Și, pentru că o consider un simbol caracteristic acestor meleaguri românești... din „vremea aceea”. Imagine pe care am privit-o în adâncul Timpului și am „văzut-o”...in illo tempore, cum zicea Mircea Eliade. Text și foto, Năstase Marin Galați,iulie 2009 (Din ciclul „Țara din suflet”) Referință Bibliografică: FÂNTÂNA
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
a mea privire, Sunt sufletul de mult însingurat, Ce-a așteptat râvnind la fericire, Suflet pereche, omul minunat. Plin de speranță și de dor de bine, Zbătându-se-n tăcere, solitar, De ce nu vii ca să pășești cu mine, Pe un meleag curat și plin de har. Te-aștept și sper că rugile-mi fierbinți, Rodi-vor muguri noi de fericire, Cu lacrimi calde, pline de dorinți, Mereu te voi scălda doar în iubire. Andrada era complet pierdută de emoție. O romantică
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
valori sau principii pe care nu le înțeleg.Cum ar fi, de pildă, puterea banului sau a celui care strigă mai tare.... XIV. LEGENDA PRINȚESEI ZALA, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016. ...Pe meleaguri îndepărtate, la capătul lumii cunoscute, într-un peisaj feeric, dominat de munți majestuoși și izvoare cristaline, în Palatul Violet, trăia o prințesă nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și misterioasă a stelelor, sau se pierdea în reflexiile luminii ... Citește mai mult ...Pe meleaguri îndepărtate, la capătul lumii cunoscute, într-un peisaj feeric, dominat de munți majestuoși și izvoare cristaline, în Palatul Violet, trăia o prințesă nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Prefață “ semnată de Carmen Cătunescu, cuprinde autori care au creat în perioada actuala , “începând , cu aproximație, cu cei născuți în 1925 și continuând cu cei mai tineri, aflați în pragul adolescenței. În acest volum am descoperit foarte mulți scriitori de pe meleagurile Clujului având o operă valoroasă, ceea ce face că orașul nostru să fie recunoscut precum o “pepiniera” a scriitorilor ce îmbogățesc paletă policroma a literaturii române. Astfel, excluzând scriitorii ce au părăsit Clujul, cum ar fi A.Buzura, D.R.Popescu sau
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350388_a_351717]
-
tot soiul de „uniuni” și „ligi”, prin premii naționale și internaționale etc. - ci de valori artistice autentice. Firește, nu puteau lipsi și nici nu lipsesc nume mari și încărcate de semantică a culturii românești (din România și de pe alte multe meleaguri, de pe depărtate tărâmuri și continente.chiar de la Antipozi!): Alexandru Florin Țene (România), George Roca (Australia), Cezarina Adamescu (România), Theodor Damian (SUA), Elena Buică (Canada), Mariana Zavati Gardner (Anglia), Radu Botiș (România), Marin Ifrim (România). - dar sunt prezente și nume care
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
situația administrativă, configurația etnică și confesională, conform recensământului din 1930, precum și Municipiul Odorheiu-Secuiesc. Autorul face o incursiune în istoria acestui oraș precum și a întregii Transilvanii din vremea dacilor până în prezent. Sunt prezentate argumentele istorice care dovedesc continuitatea românilor pe aceste meleaguri, precum și asupra greutăților și vicisitudinilor istorice pe care le-au avut de înfruntat românii în istorie până în vremea noastră. Autorul accentuează lupta sau ofensiva îndreptată de autoritățile maghiare ale timpului împotriva școlii românești mai ales în vremea lui Apponyi (1907
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Recenzii > ,,CU INIMA ÎN PALME,, / COMENTARIU Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dedic această carte locului unde am văzut lumina zilei, amintirilor amare tuturor celor care au suferit pe acest meleag îndurerat Bucovina cea de dincolo de sârma-nghimpată. ,, Sofia Vicoveanca Viața noastră este un dar Divin. Iubirea și harul cu care ne naștem, este la fel. Ne naștem din iubire, trăim în iubire, iarîși sfârșitul nostrum cu iubire se termină. Unii se
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
pe țărmul apusului. Apoi continuă: Ia mâncarea de la domnul comisar! Și eu am ceva pentru tine. Câteva borcane cu gem, de toate felurile. Știam că-ți plac. Și mai știam că te voi găsi aici. Ești stâlpul tuturor întâmplărilor acestor meleaguri. Făceai parte din dinastia pictorului. Era un om bun, nu-i așa? Nebunul dădu din cap, afirmativ. Așadar înțelegea perfect fiecare cuvânt. Dan Simionescu și Bogdan Davidescu aveau ceva în comun: flerul. Fiecare trăsese aceeași concluzie și își schițase, cu
PROMISIUNEA DE JOI (IX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349090_a_350419]