1,871 matches
-
în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând temei. Rezultatul sonor va constitui o sonoritate complexă și rezonantă, investită, în același timp, cu atributul transparenței. Textura sonoră semnalează preferința pentru o evoluție de natură motivică, ale cărei structuri melodice asimetrice se încadrează, cel mai frecvent, în spațiul redus al unui ambitus de cvartă, ca simbol al purificării, al esențializării. Sfera armonică asociază variate culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei sarabande lente, în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu funcția lor pur-decorativă, frecvența anticipațiilor (măsurile 14 - 19), răspunsurile tematice la cvinta perfectă superioară (măsurile 1 și 10; măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Acest eveniment avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea componistică, încurajând demersurile sale în explorarea resurselor expresive conținute de ineditul acestei muzici. În Cloches à travers les feuilles, regăsim complexitatea acelei țesături cu multiple stratificări ritmice și timbrale, configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente prin recursul la un sistem de notație desfășurat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vor conduce spre o redimensionare semnificativă a efectului sonor rezultat din aplicarea fiecărui tip de atac menționat. Cu un cadru metric specific muzicii de gamelan (4/4), introducerea indică modalitatea în care se va opera stratificarea ritmică a diferitelor structuri melodice. Aceasta derivă, inițial, din suprapunerea unei evoluții în pe o pedală sonoră prelungită, contrapunctată ulterior de o linie decorativă expusă în , ce apare dublată la sopran de expunerea „în oglindă” a motivului inițial (variat, la rândul său, prin adoptarea unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu frecvență de intervenții rezonante, corespondente sunetelor de gonguri specifice gamelanului. Impresia de stagnare în timp decurge din aspectul antidezvoltător al discursului, construit, cu preponderență, pe tehnica explorării motivice. În același timp, evoluția țesăturii sonore evidențiază modalitatea în care structuri melodice de dimensiuni extrem de reduse (o măsură), repetate identic sau variat, se adaugă planurilor cu rol de pedală ritmică, intenționându-se realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea acestor entități melodice reduse care, prin evitarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modalitatea în care structuri melodice de dimensiuni extrem de reduse (o măsură), repetate identic sau variat, se adaugă planurilor cu rol de pedală ritmică, intenționându-se realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea acestor entități melodice reduse care, prin evitarea unei reprezentări conturate a obiectului, tind spre o „depersonalizare” a acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului. Factorul armonic este definitoriu la nivelul procesului de delimitare a structurii formale, circumscrierea părților constitutive realizându-se astfel prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 40 - 49). Secțiunea mediană aduce în prim-plan circumstanța unui discurs conceput printr-o exemplară „economie” de mijloace. Măiestria compozițională constă în modalitatea de variație a celor 26 de reeditări ale afirmației tematice, conservată integral în aspectul său ritmico melodic (excepția o constituie transpoziția acesteia la cvarta mărită descendentă în măsurile 31 - 32 și la cvarta perfectă descendentă în măsurile 37 38). Astfel, în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în contextul în care prezența abundentă a apogiaturilor duble poate crea reale dificultăți în realizarea acestei calități interpretative. Claritatea și transparența țesăturii derivă din concepția de spațiere a acordurilor de si major și fa# minor, care vin să puncteze simplitatea melodică a liniei superioare. Țesătura acordică aglomerată a episodului central solicită o utilizare riguroasă a pedalei de rezonanță, în scopul de a evita mixarea improprie a multiplelor agregate armonice. Astfel, în măsura 31, efectul acesteia se va schimba odată cu fiecare timp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un efect sonor compact, o imagine globală, în care pregnanța melodică nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asigura transparența și fluența evoluției de discurs. Aspectul structural al materialului tematic principal confirmă predilecția lui Debussy pentru acel tip de scriitură compozițională, în care construcția discursului se bazează pe o intensă explorare motivică. Stilizarea expresiei derivă din simplitatea configurației melodice, redusă de cele mai multe ori la spațiul unui ambitus restrâns (în acest caz, de cvintă perfectă), iar personalizarea „firului narativ” se operează prin plasarea sa într-un registru distinct al claviaturii, cu prioritate, în planul superior al discursului. De asemenea, aceeași
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acorduri appoggiate) expuse într-un plan dinamic monocrom, în care un rol esențial în producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematice coparticipante, descoperind în anexarea acestora apelul lui Debussy la o evidentă disciplină de concepție și având ca rezultat, profilarea distinctă a fiecăruia dintre straturile sonore. Însuși debutul preludiului semnalează posibila existență a unei propuneri compoziționale anticipative, în ceea ce privește distribuirea liniilor melodice în planuri independente, viabilitatea acestui aspect datorându-se, în mod esențial, menținerii coerente și implicit constante a fluxului evolutiv derulat de fiecare voce componentă. Astfel, se poate remarca aportul acestei modalități structurale de discurs în facilitarea procesului de recepționare, identificare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o vădită tendință de înălțare, metaforă sonoră a aspirației către acel univers spiritual tărâm al Perfecțiunii spre care tindem la nesfârșit fără a ne lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină îngreunarea evoluției „dansului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în prim-planul discursului. Acest aspect structural al țesăturii sonore solicită o evidențiere netă la nivelul redării interpretative, aceeași intenție conceptuală derivând în mod adițional din marcarea diferențiată a modalității de atac corespunzătoare celor trei planuri componente. Astfel, sublinierea liniei melodice principale în contextul efectului sonor integral va fi facilitată de interpretarea acesteia cu un atac legato (atribuit în mod singular acestei voci), contrastul rezultând cu evidență în momentul redării execuției portato indicată vocilor externe. Modalitatea de utilizare a pedalei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu efecte diferențiate a înlănțuirii cadențiale. Aceasta din urmă avansează spre acordul dominantei (fa major), propunând astfel o finalizare tradițională celei dintâi afirmații tematice (măsurile 1 5). De asemenea, în cazul ultimei înlănțuiri acordice se impune evidențierea interpretativă a desenului melodic ce se conturează la sopranul acesteia. Ritmul monoton al staccate induce o stare meditativă, trezindu-ne proiectați în misterioasa atmosferă a edificiului antic și transformându-ne în martorii dansului „inițiatic” al celor trei muze grațioase. La nivel conceptual, opțiunea pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonoră, expunând o contra-melodie înrudită materialului tematic introductiv, ce gravitează cu prioritate spre rezonanțele luminoase ale registrului acut. Explorarea aceluiași ritm punctat, preluat ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la o inversare a sensului de evoluție a traseului melodic. La nivel interpretativ, este esențial de remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației în mediul artistic frecventat de Debussy la cumpăna dintre secole. Considerând prima dintre acestea, respectiv cea de „pânze”, imaginile vizuale corespondente pot fi considerate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mică ce intervine odată cu măsura 32 iluminează considerabil atmosfera deprimantă a introducerii, pentru ca ulterior să se topească în ostinato-ul fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale scării în tonuri, creându-se astfel o tranziție subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții mediane. La nivel interpretativ, distribuirea sunetelor formative ale temei între cele două mâini solicită o atenție sporită îndreptată spre menținerea coerenței de exprimare a ideii melodice din plan superior. Într-o atmosferă de calmă risipire Très apaisé et très atténué jusqu’à la fin (foarte liniștit și foarte atenuat până la final), concluzia va suprapune „motivul-decor” cu fragmente „îndepărtate”, vag aluzive ale materialul tematic principal (acordurile de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului impune soluționarea unei probleme tehnice prioritare, și anume, controlul egalității de atac a figurației repetitive proiectată la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Acest aspect va necesita o atentă diferențiere dinamică în momentul apariției celui de-al doilea plan melodic, purtător al materialului tematic principal (exemplul 70). Folosirea pedalei de rezonanță va intenționa o activare frecventă și superficială a acesteia (jumătate de pedală pe fiecare dintre celulele melodice ostinato) în scopul conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o atentă diferențiere dinamică în momentul apariției celui de-al doilea plan melodic, purtător al materialului tematic principal (exemplul 70). Folosirea pedalei de rezonanță va intenționa o activare frecventă și superficială a acesteia (jumătate de pedală pe fiecare dintre celulele melodice ostinato) în scopul conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă prin secundă mare, ce evită cu ostentație secunda mică una dintre folosirile curente ale limbajului debussyist, factor determinant în obținerea efectului de bruiaj sonor, constituie o aluzie evidentă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu imaginea vântului de primăvară. Interesant de remarcat este modalitatea în care Debussy atrage atenția asupra unei entități sonore ce se va dovedi pe parcurs vitală țesăturii de ansamblu a discursului (), apelând la notația acesteia ca unison al ambelor voci melodice. Acest aspect aparent neînsemnat operează o diferențiere de pregnanță tematică la nivelul țesăturii verticale, solicitând o distinctă evidențiere interpretativă a vocii principale (planul inferior) în raport cu „motivul-decor” al fondului descriptiv. Astfel, același sunet-pivot al preludiului anterior va rezona în auzul ascultătorului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afirmație tematică, desfășurând parafonii în acorduri de septimă mică, va fi investită cu o funcție tranzitorie spre noua ipostază a motivului principal. Atât în plan vertical, cât și în cel orizontal, evoluția lanțului mixtural de acorduri evidențiază existența unui traseu melodic înrudit cu cel al materialului tematic originar: . Interpretarea cu un atac detașat a acordurilor paralele se va asocia unei pedalizări ample, dictate de valorile de durată ale sunetelor planului inferior, fapt care va produce un efect contrastant în raport cu ariditatea sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
produce un efect contrastant în raport cu ariditatea sonoră a discursului introductiv. Cea de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale se delimitează prin opțiunea pentru elemente de limbaj inedite în raport cu evoluția sonoră anterioară: scriitura în tonuri; desfășurarea cu preponderență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]