13,191 matches
-
folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc (de Constantin
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Detroit-Michigan, S.U.A. și din Glasgaw-Scoția au scris încă din anul 1966 despre ,,excepționalul Zamfira", care ,,dovedește interpretări de înaltă clasă la fluier și caval și o minunată agilitate". ,,În galeria artiștilor români contemporani, Dumitru Zamfira aduce o zestre nuanțată de melodii, care parcă vorbesc, pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv al pieselor muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
când găsesc un asemenea răspuns fin la complexitățile și provocările muzicii contemporane, din partea unui interpret de muzică tradițională", scrie Dinu Ghezzo, directorul departamentului Muzică al Universității New York. Consemnează Vasile Ramescu Iubitului meu gorjan, maetrul DUMITRU ZAMFIRA i-am dedicat o melodie de suflet „CUCUL CÂNTĂ LA NOVACI” interpretată de Rodica Anghelescu de la Ansamblul „Cocârlia„ unde au fost colegi, și urarea: SĂ NE TRĂIEȘTI, DORULE!” CÂNTĂ CUCUL LA NOVACI http://www.trilulilu.ro/07-cucul-canta-la-novaci-4-29 Referință Bibliografică: DUMITRU ZAMFIRA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Poezie > Afectiune > VARA IUBIRII Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului VARA IUBIRII Adună-mă, iubite, în caldă-mbrățișare Și îmi atinge-n treacăt cercelul din ureche, Șoptește-mi, în surdină, o melodie veche, Sărută-mă cu-aroma cireșelor amare. Să simt cum mă inundă o vară cât o mie, Când razele privirii m-or mângâia pe frunte Ca o cascadă rece de picături mărunte, Ce-o arșiță arzândă, s-o potolească, știe
VARA IUBIRII de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380142_a_381471]
-
vrut să fie cu el și nu cu ursul care-și bălăbănea capul greu de băutură, își strâmba buzele și gesticula din vârful degetelor încercând să spună un cuvânt. Nici un sunet nu ieșea, din gâtlejul care înghițise prea multă vodcă. Melodia curgea lin, dansatorii se roteau cu mișcări amețitoare, femeile cu capul ușor lăsat pe spate, cu priviri galeșe, pluteau susținute de talie de brațele puternice ale bărbaților. Olga privise la ei, cum privește un copil la felia de tort de
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
mănunchi în versuri împletesc O inimă poetică cu albe, dulci petale Ce în sărut de soare se topesc. Baia Mare, 5 mai 2016 Mâinile zilei Mâinile zilei țes din miresme, Surâsul luminii din flori de salcâm. Vântul are în strune o melodie, Ce-o fredonează prin lume umblând. Privirea mi-e plină de stihuri, Buzele scriu poeme de dor... Cu gândul la tine am aripi de vultur... Oftez adesea și-mi vine să zbor. Las lacrima-n brațe de cer M-atinge
SĂRUTUL SOARELUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380167_a_381496]
-
în limba germană, aducînd concerte cu artiști americani, bani mulți investiți pentru reculturalizarea poporului german. Era normal, doar nu e posibil să faci genocid. *** Pe vremea lui Ceaușescu eram fericită când, la radio, între orele opt și nouă dimineață, ascultând melodia preferată, înainte de închiderea emisiunii dădea, cică la cererea cuiva, o melodie străină. Asta era contactul nostru cu străinătatea! Acum, dupa ani mai ascult muzică de toate genurile, filmate la vremea lor, adică acum 40 de ani, 20 de ani, etc
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
pentru reculturalizarea poporului german. Era normal, doar nu e posibil să faci genocid. *** Pe vremea lui Ceaușescu eram fericită când, la radio, între orele opt și nouă dimineață, ascultând melodia preferată, înainte de închiderea emisiunii dădea, cică la cererea cuiva, o melodie străină. Asta era contactul nostru cu străinătatea! Acum, dupa ani mai ascult muzică de toate genurile, filmate la vremea lor, adică acum 40 de ani, 20 de ani, etc și mă miră că le văd pentru prima oară. Îmi închipuisem
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
a părintelui Ioan Străinul se datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des la Mănăstirea Cernica și, într-o zi, mergând pe lângă Biserica «Sfântul Lazăr» din cimitirul Cernicăi, am auzit revărsându-se o melodie aparte. Părintele Roman Braga, basarabean fiind, și-a dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o Sfântă Liturghie oficiată de către Mitropolitul Nicolae al Rostovului, împreună cu câțiva călugări ruși
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
mă sufoc. M-am prăbușit pe un scaun, tremurând. Cred că un minut sau două am stat așa, pe când el mi-a întors spatele și s-a dus la casetofon, deschizându-l. Cânta un vals de Strauss și el fluiera melodia, mimând că dansează, cu spatele la mine. Mașinal, am ieșit pe hol, am îmbrăcat haina și am plecat. Deși auzise că plec, nici măcar nu s-a întors. (Plânge cu sughițuri). Când coboram scările, simțeam că mă îndrept spre infern. Destinul mă lovise
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
de compoziție cu mari profesori printre care Max Bruch și Maurice Ravel. A compus 9 simfonii, lucrări pentru orchestră de cameră, lucrări vocale și a scris muzică de film. A fost deosebit de interesat de muzică folclorica engleză colectând de peste tot melodii care circulau oral din generație în generație. Șea songs este o lucrare de aproximativ 4 minute care poate fi asemuita cu un marș. A fost scrisă în 1923 pentru a fi interpretată în anul următor, la expoziția Imperiului Britanic de pe
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
Music & Film Productions, Easy Film Production și PaKiss Brand, un film românesc cu un touch american. Compozitorul american Dennis Dreith, a cărui creație muzicală se poate auzi în filmele Jurassic Park, Columbo, Breaveheart, Aliens, Scooby Doo va prelua teme din melodiile lui Adrian Enache, care printr-o prelucrare specială vor deveni muzica filmului. Acest film aduce o viziune nouă în care concepția regizorală pe lângă un joc actoricesc de marcă are o traducere într-o formă vizuală fluidă și efemeră prin sand
FILMUL KANDY, ciocolată de lux cu gust de femeie [Corola-blog/BlogPost/94151_a_95443]
-
minte. Eu îmi continui călătoria printre cotloanele propriei minți și încerc să înțeleg cum am ajuns în această postură. Cum ajungi să stai nemișcat pe marginea prăpastiei ? Te așezi pe iarba moale, prinzi ușor creionul între degete. asculți la căști melodia preferată ( care sună ca un sentiment, pentru cunoscători ) și dai frâu liber imaginației pe foaia albă, mereu la fel de onestă. Fascinant lucru imaginația, lipsită de formă sau substanță, poate crea o nouă limbă, poate făuri văi, râuri, castele, feți-frumoși și Ilene
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
tot sprijinul pentru continuarea și dezvoltarea acestui proiect. Tuturor vă doresc o aniversare frumoasă!” Circuitul aniversar a început cu școala românească din Nicosia. Primii pe scenă au fost cei 60 de elevi ai Corului Școlii din Nicosia, care au interpretat melodii din repertoriul muzicii românești pentru copii (La școală, Colegul meu, De-a școala), sub bagheta doamnei dirijor Anca Pericleous. Formația de dansuri populare a școlii din Limassol a dansat alături de solista Irini Pericleous, absolventă a școlii din Nicosia, care a
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
repertoriul muzicii românești pentru copii (La școală, Colegul meu, De-a școala), sub bagheta doamnei dirijor Anca Pericleous. Formația de dansuri populare a școlii din Limassol a dansat alături de solista Irini Pericleous, absolventă a școlii din Nicosia, care a cântat melodia “Hărnicuța”. Solista Alexandru Militaru (elevă în clasa a II-a), având o voce deosebită a interpretat melodiile “Cine citește cunoaște” și “Aniversare”, creată special pentru aniversarea Școlii Românești din Cipru. Alte momente artistice de valoare au fost interpretate la pian
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
Pericleous. Formația de dansuri populare a școlii din Limassol a dansat alături de solista Irini Pericleous, absolventă a școlii din Nicosia, care a cântat melodia “Hărnicuța”. Solista Alexandru Militaru (elevă în clasa a II-a), având o voce deosebită a interpretat melodiile “Cine citește cunoaște” și “Aniversare”, creată special pentru aniversarea Școlii Românești din Cipru. Alte momente artistice de valoare au fost interpretate la pian de Valentina Patsalidou (clasa a IV-a la școala din Nicosia) - Menuet de Dussek, urmată de Irini
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
cântecul ei, plin de violență, ce cântec rock! Câte sentimente exprimă! Atunci, e momentul în care ea se descarcă. Dar o gârla cristalina? Apă care tot curge, lăsând în urma ei pietrele, așa cum amintirile ne rămân nouă, în ciuda trecerii timpului. Ce melodie dance! Numai bună de binedispus lumea. Dar ce cântec are apă care curge într-o sticlă de plastic? Un reggaeton de excepție, o apă care își cântă versurile, durerea de a sta închisă, neputința ei de a evadă. Citește mai
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
cântecul ei, plin de violență, ce cântec rock! Câte sentimente exprimă! Atunci, e momentul în care ea se descarca.Dar o gârla cristalina? Apă care tot curge, lăsând în urma ei pietrele, așa cum amintirile ne rămân nouă, în ciuda trecerii timpului. Ce melodie dance! Numai bună de binedispus lumea.Dar ce cântec are apă care curge într-o sticlă de plastic? Un reggaeton de excepție, o apă care își cântă versurile, durerea de a sta închisă, neputința ei de a evadă.... XIV. MAMA
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
să ajungă acasă. Pentru asta aveau o roabă în care încăpea doar fundul, adică partea centrală. Celelalte, cum ar fi anexele, adică picioarele, mâinile, capul atârnau prin părțile laterale ale roabei. Cum se simțea în roabă, Fane începea să cânte melodia care avea versurile „Așa beau oamenii buni”. Când ajungea la marți se oprea și rămânea fără niciun reflex până în dimineața zilei următoare. Roaba trebuia să ajungă în spatele blocului, într-un loc întunecos și cu iarbă deasă, unde era basculat manual
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
o manetă care rotește purcelul pe toate fețele ca să se transforme cât mai repede în ceva conform așteptărilor celor ce stau pe cele două canapele la același nivel pe platoul de sus al movilei. - Oprește sonorul acestui televizor:vreau o melodie fără cântec! Este prea multă mizerie acolo, iar locul ăsta îmi place așa de mult că nu vreau să-l murdăresc nici măcar cu cuvintele lor. Dacă apare imaginea mea, atunci pornești sonorul ca să vad și să aud despre ce este
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378125_a_379454]
-
te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe Imașul din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de dincolo în melodia aceea pe lame de vânt întreg imașul când e o muzică parcă din alte sfere cusută cu raze de soare cu-o adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
și pe Dălina cu oile și mieii unde pe vremea aceea era o neviscă ce prindea păsărele probabil pentru puii ei cu mieii și oile-mpeună ziua era țesută cu flori și cu jocuri cu trâmbița ce legăna așa de dulce melodia aceea de primăvară subțire așezând-o cu atâta drag pe lambriuri de vânt Lornițul cu ochii mari ne privea pe sub sprâncene înscriindu-ne mersul pe degetele tale de la mâna stângă până pe aripa ploii la Bortă pe Lupoaia sau la Ogrădeasa
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
pe “Drumul pașilor neopriți” Dan Ioan Groza este un tânăr poet originar din Vințu de Jos, județul Alba, un poet care își asumă trăirile poetice și religioase într-un mod autentic, tradițional, aș putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
Acasa > Cultural > Traditii > PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
e străinătatea, ne călește caracterul pentru a nu ne lăsa călcați în picioare, pustiiți și prădați de ce avem mai scump”. Tinerii de la Gimnaziul din Boian-Hliniță - dansatori ai admirabilului ansamblu ”Făgurel”, condus de profesoara Maria Basaraba, și solista Maria Țurcan, interpreta melodiei „Viață, viață, floare scumpă”, au demonstrat pe viu acest sfânt adevăr. Iar când și-a revărsat dorul Victoria Costinean, cu măiastra-i voce, părea că s-au deschis porțile cerului, artista cântând la rugămintea noastră melodii înregistrate cândva de Mircea
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]