1,456 matches
-
aflat că ea fusese în serviciul unui preot catolic. Acestuia îi plăcea să citească cu glas tare fragmente din Biblie, în cele două limbi clasice. Femeia, trebăluind prin casă, auzea totul, dar nu înțelegea nimică necum să facă eforturi de memorare. Febra a activat însă engramele formate. Scăzându-i temperatura ea nu și-a mai amintit nimic. Alte argumente sunt cazurile de memorie excepțională, semnalate încă din secolul trecut. În zilele noastre, Al. Luria, fiziolog și psiholog reputat, a examinat cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de Montaigne scria „J’aime mieux une tête bien faite, qu’une tête bien pleine” (Prefer un cap bine făcut, decât unul foarte plin). Începând cu secolul XVI, gânditorii europeni s-au ridicat împotriva învățământului scolastic care avea în centru memorarea fidelă, mecanică, cât și cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând tema evoluției memorării ne vom folosi de cazul formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de observat, decât în cazul cunoștințelor abstracte. Vom alege exemplul învățării scrisului. Învățarea scrisului începe printr-o fază de familiarizare cu acțiunea. La început, elevul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încetează de a ne preocupa în sine și îl folosim ca mijloc de consolidare a cunoștințelor desprinse din textul pe care-l învățăm. Din scop în sine, el a devenit un mijloc auxiliar. 7. Care sunt condițiile care asigură o memorare facilă și temeinică? a. În primul rând, e importantă motivația subiectului, scopul memorării, sensul pe care îl are învățarea pentru el. Dacă un elev învață numai pentru notă, numai pentru obținerea unei diplome, cunoștințele sale vor avea puțină trăinicie. O dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
consolidare a cunoștințelor desprinse din textul pe care-l învățăm. Din scop în sine, el a devenit un mijloc auxiliar. 7. Care sunt condițiile care asigură o memorare facilă și temeinică? a. În primul rând, e importantă motivația subiectului, scopul memorării, sensul pe care îl are învățarea pentru el. Dacă un elev învață numai pentru notă, numai pentru obținerea unei diplome, cunoștințele sale vor avea puțină trăinicie. O dată cu absolvirea, cunoștințele acumulate își pierd sensul și se afundă în inconștient. Dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndrepta, altfel învățarea nu e eficientă și dezamăgește chiar pe un școlar bine intenționat. c. O condiție binecunoscută este înțelegerea materialului de învățat, prelucrarea sa rațională, recurgându-se la memoria semantică. Înțelegerea presupune realizarea de legături cu informațiile anterior asimilate. Memorarea logică este superioară celei mecanice, mai întâi prin ușurința învățării. De exemplu, o grupă a fost solicitată să memoreze silabe fără sens, trigrame: „luc, nec, min, sel, vip, tul” etc. 6 asemenea silabe au fost memorate chiar de la prima lectură
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au fost reținute după două prezentări. Când li s-au propus 12 versuri, tot de 6 ori mai mult, ele au fost memorate după numai 15 lecturi. Comparați numărul 7,5 cu 55 pentru a vedea diferența de randament între memorarea logică și cea fără înțeles. Înțelegerea influențează și trăinicia conservării cunoștințelor: un număr foarte mare de cuvinte fără înțeles se uită în proporție însemnată, chiar și numai după o oră, pe când un text inteligibil se reține exact zile și săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chiar și numai după o oră, pe când un text inteligibil se reține exact zile și săptămâni. Așadar, prelucrarea logică, deplina înțelegere și sistematizare a unui text sunt esențiale pentru o învățare facilă și durabilă. d. Un alt factor favorizant al memorării îl constituie voința, intenția de a ține minte, ceea ce implică un efort de a reține informațiile pentru a le putea relata altora. Are importanță și intervalul de timp pentru care ne pregătim să memorăm un material. L.V. Zankov a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intenția de a ține minte, ceea ce implică un efort de a reține informațiile pentru a le putea relata altora. Are importanță și intervalul de timp pentru care ne pregătim să memorăm un material. L.V. Zankov a dat același text spre memorare la două grupe de elevi. Unora li s-a spus că vor fi ascultați a doua zi. Ceilalți au fost anunțați de o verificare peste 10 zile. În realitate toți școlarii au fost examinați, individual, după 14 zile. Cei din
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cerându-i-se să-l memoreze (fără a se cere vreo ordonare). Acestora li s-a acordat timpul mediu realizat de prima grupă pentru clasificare. Deci, în primul caz s-a cerut un efort de gândire, fără a se menționa memorarea, pe când în cazul celorlalți, invers, s-a solicitat fixarea, dar nu și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fixarea, dar nu și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie repetarea lor, de unde și expresia: „repetiția este mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie repetarea lor, de unde și expresia: „repetiția este mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei este proporțională cu participarea activă a celui ce
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mulți adolescenți care neglijează această verificare și constată la examen că nu-și amintesc multe lucruri. Însă principala preocupare a unui profesor rămâne aceea de a orienta elevii spre o temeinică înțelegere a ceea ce învață. Nu trebuie să tolerăm o memorare mecanică; verificarea calității însușirii regulilor, teoremelor, legilor este esențială pentru un succes real în munca didactică. f. În organizarea învățământului trebuie să se țină cont și de interacțiunea dintre cunoștințe sau priceperi. Ea se produce în special când două categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ora de matematică e bine venită o oră de desen sau de istorie, dar e nepotrivită programarea lecției de fizică, disciplină care, nefiind străină de matematică, poate antrena inhibiții reciproce. g. Ținând cont de ceea ce s-a precizat în privința condițiilor memorării putem concepe modul optim de organizare a învățării unui text amplu și dificil în felul următor: 1. Prima etapă ar constitui-o familiarizarea cu textul, implicând o lectură rapidă a întregului material, pentru orientare. 2. Apoi se impune aprofundarea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poartă discuții cu colegii, eventual cu profesorul și se consultă materialul bibliografic. Lectura unui capitol sau a unui articol se însoțește de întocmirea unei fișe consemnând tot ceea ce clarifică sau îmbogățește o temă. Înțelegerea aprofundată asigură în mare măsură și memorarea. Totuși, sunt date, definiții, clasificări care cer o muncă specială de fixare. 3. Prin urmare, în a treia fază se impune reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice, când memorăm ceea ce n-am reținut și revedem fișele. 4. Penultima etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceea ce clarifică sau îmbogățește o temă. Înțelegerea aprofundată asigură în mare măsură și memorarea. Totuși, sunt date, definiții, clasificări care cer o muncă specială de fixare. 3. Prin urmare, în a treia fază se impune reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice, când memorăm ceea ce n-am reținut și revedem fișele. 4. Penultima etapă este aceea în care urmărim o fixare în ansamblu, când recapitularea întregului material este însoțită de întocmirea unor scheme (câteva idei principale pe o foaie de hârtie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu poate invoca argumente în sprijinul afirmațiilor sale, la care renunță cu ușurință. Judecata adevărată se deosebește de unele propoziții învățate, prin existența adeziunii, a convingerii. Convingerea este esențială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
situația în cazul când materialul este citit doar cu preocuparea de a-l memora, fără să existe străduința aprofundării înțelesurilor. Structurarea rămâne vagă, superficială, corelațiile sunt reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici în teorie, nici în practică. Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor și cuvintelor nu folosește decât la sesizarea sau transmiterea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
serioase și a unei educări autentice a gândirii. Pe de altă parte, nu le putem reduce la un sfert din volumul actual! În plus, problematizarea, lucrul individual sau pe grupe nu realizează sistematizarea cunoștințelor, condiție importantă a temeiniciei înțelegerii și memorării. Încât expunerea se folosește în continuare. Mai întâi în cazul acelor teme constând în relatarea de evenimente, ori în descrieri Ă care nu implică probleme la tot pasul. Așa sunt majoritatea lecțiilor de literatură, istorie și geografie. Apoi, la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evaluați pozitiv, pentru a promova o școală. Încât ei se pregătesc pentru ceea ce li se cere. Chiar dacă folosim din plin problematizarea și munca pe grupe, rezultatele nu vor fi importante, dacă profesorul va continua să aprecieze cu nota maximă simpla memorare fidelă a spuselor sale. Aici e posibilă o iluzie: profesorul care-și aude repetate propriile sale fraze are impresia că și pentru elevul care le debitează, chestiunile sunt tot așa de clare cât îi sunt și lui. Or... e o
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e posibilă o iluzie: profesorul care-și aude repetate propriile sale fraze are impresia că și pentru elevul care le debitează, chestiunile sunt tot așa de clare cât îi sunt și lui. Or... e o mare eroare! Poate fi o memorare mecanică, despre care am menționat lipsa ei de valoare instructivă: cunoștințele nu pot fi utilizate în diferite situații problematice. De aceea, cadrele didactice au obligația să verifice gradul de aprofundare a cunoașterii, punând variate probleme elevilor. Numai posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interesul Toți elevii pot învăța, dacă profesorii, părinții, cei care le oferă suport sunt pregătiți să le arate cum să învețe, să le propună programe pentru valorificarea și dezvoltarea stilului de învățare și a abilităților transferabile: comunicarea, lucrul în echipă, memorarea, organizarea timpului, rezolvarea de probleme, negocierea, ascultarea, creativitatea, lucrul cu computerul, etc. XIX. COPIII, PĂRINȚII ȘI MASS MEDIA Mass media ocupă un loc din ce în ce mai important în viața elevilor. Computerul și televizorul pot să-i hipnotizeze pe părinți, dar copiii sunt
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
considerat inventatorul primului test cu o oarecare valoare predictivă (asupra reușitei școlare). În paralel cu măsurarea capetelor, el realiza, împreună cu prietenul său, doctorul Simon, studii despre inteligența copiilor, analizându-le capacitatea de a soluționa situații din viața obișnuită, cunoștințele generale, memorarea frazelor, abilitatea de a socoti, vocabularul și altele. O circumstanță oficială a servit ca factor declanșator. Ministerul Instrucției Publice (al Educației Naționale, pe atunci) a înființat o comisie pentru depistarea arieraților. Aceasta i-a cerut lui Binet să stabilească criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
De exemplu, în comparație cu o vertebrată primitivă de talie similară, cortexul frontal (care face posibilă gândirea) al cimpanzeului este de 60 de ori mai mare, în timp ce al ființei umane este de 150 de ori mai mare. Hipocampul (esențial în procesul de memorare) este cu 150% mai mare la cimpanzeu și de patru ori mai voluminos la om. Însă bulbul olfactiv care deține centrul mirosului are aceeași dimensiune. Pisica și tovarășul ei, șoarecele, nu sunt, până la urmă, atât de inteligenți cum ni i-
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
viteză de însușire a informației în legătură directă cu gradul de cunoaștere a cuvintelor. Dacă acestea sunt familiare, lectura se desfășoară foarte rapid; dacă sunt noi sau importante, ochii revin asupra lor și le fixează de mai multe ori, facilitând memorarea acestora. Televiziunea nu permite așa ceva. Astfel, luând ca reper documentarele științifice (E = M6), am descoperit că procesul de învățare este de trei ori mai eficient prin lectură decât în fața televizorului. Însă televiziunea este un serios concurent al lecturii, întrucât un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]