1,292 matches
-
Caragiale, "Culisele chestiunii naționale", în Ziua, 1896, nr. 38-39 (25 februarie-2 martie), apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481. (Note de Dimitrie Vatamaniuc la "Hanul Ciorilor"). 245 "I.L. Caragiali", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Ed. Minerva, București, 1978, p. 164. 246 "O noapte furtunoasă", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10, (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 162. 247 Ibidem. 248 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de soare", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare șiculturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 355. 255 Anton Cosma, Geneza romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 213. 256 "Închisorile mele", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, pp. 442-445. 257 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 319. 258 "Fapta omenească", în Ioan Slavici, Opere
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Minerva, București, 1978, pp. 442-445. 257 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 319. 258 "Fapta omenească", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 547. 259 Ibidem. 260 Magdalena Popescu, op. cit., p. 311. 261 Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991, p. 143. 262 Human Deed in Ioan Slavici, Works, vol. 9 (Memories, Varia), Minerva Publishing
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fotografii, numai ca cei implicați să iasă basma curată. Așa că, după modelul binecunoscut, uneori ar fi de preferat să nu cunoaștem prezentul și să te învălui în mister, precum solitarul călugăr din munții Bucovinei. în concluzie, lectura acestor cărți de memorialistică este nu doar incitantă și plăcută, ci transmite un autentic fond educativ (Acasă la Constantin Noica, Iatăși un pensionar...), amintindu-ne de noblețea relației student-profesor sau de generozitatea și verticalitatea unor adevărați profesori (Nota zece). PREZENTAREA AUTORULUI Liviu Ciupercă Autor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
asemănătoare. Atunci, Nicolae Breban venise la Iași însoțit de doamna Doina Uricariu, editorul acelor cărți. Mai mult, acum pare a-ți fi mai limpede că Breban este "prozatorul cu cea mai mare forță de după război". Cum ai văzut și în memorialistica sa, Breban suferă infinit mai mult în fața prieteniilor dispărute/retrase, decât a dușmăniilor viguroase și perene. Când prietenul său din tinerețe Matei Călinescu a publicat cartea de convorbiri cu Ionel Vianu, Amintiri în dialog, Breban s-a simțit furat nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Eckermann, Johann Peter, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale, în românește de Lazăr Iliescu, prezentare de Al. Dima, E.P.L.U., București, 1965. Évrard, Frank, Fait divers et littérrature, Éd. Nathan, Paris, 1997. Faifer, Florin, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, ediția a II-a, Editura Timpul, Iași, 2006. Finné, Jacques, Des mistifications littérraires, José Corti, Paris, 2010. Fix, Florence, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011. Goimard, Jacques, Critiques
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tuberculos și muribund întețite de un neobișnuit incendiu afectiv? Avem confirmarea (sic!) prin subtextul simbolic al unui episod secundar din Aripa morții". 5 "Cum poate călători un sedentar? Citind, de bună seamă" constată și Florin Faifer, în Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, ediția a II-a, Editura Timpul, Iași, 2006, p. 19. 6 Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996, p. 8. 7 Călinescu va
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a patra, mai consistentă, de bibliografie generală, unde au fost incluse atât lucrări cu caracter enciclopedic ori dicționare, cât și lucrări din alte domenii, care nu au întrunit numărul necesar pentru stabilirea unei bibliografii distincte (jurnalistică, biografii, cultură de masă, memorialistică) precum și operele literare care au constituit surse majore de inspirație pentru banda desenată ori au fost efect al acesteia, opere care deși nu au beneficiat de o tratare detaliată pe cuprinsul prezentei lucrări, oferă o lumină lămuritoare asupra temelor alese
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Maier-Bianu este greu de definit sau de Încadrat Într-o singură direcție a literaturii române sau universale. El este și roman textualist, și proza optzecistă, și operă de realism fantastic sau magic, și roman cinematografic imaginar. Este și autobiografie, și memorialistică, adică Petru Maier-Bianu În totalitate. Și Înainte de toate, este o carte despre viață și fericire, despre dramele și tragediile mizerabilei, sfîșietoarei epoci. O carte cu rădăcini mai vechi În proza lui Mircea Eliade de exemplu, cu splinul ei și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și debutul exilului lui Ion Ioanid, care cere și obține azil politic în RFG, important pentru mărturia pe care o va aduce (mai târziu) despre închisorile comuniste, la postul de radio "Europa liberă" și ulterior în mai multe volume de memorialistică; de notat că Ion Ioanid este receptat ca un caz pur politic, iar nu ca un scriitor; 1970: Ilina Gregori (RFG). Din 1971 încoace lumea scriitorilor se agită din ce în ce mai mult și cazurile de exil se precipită și se constituie în
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot, Fétis ori Riemann. Unde sunt contribuțiile
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
pentru prima oară asupra trecutului, fără filtru literar, livrînd cititorilor ei materia primă, particulară și secretă, de la care pornind și-a compus multe scene din cărțile de succes. Prima mînă, cel mai nou volum al ei, e o carte de memorialistică în care își povestește copilăria la Roma, în anii fascismului și ai războiului. Amintirile dintr-o perioadă în care inocența și nepăsarea lasă treptat locul spaimelor și suferințelor provocate de război sînt tulburătoare dar nu patetice, nici lipsite de haz
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8689_a_10014]
-
de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
program un patos particular, o frenezie care îl individualizează ca pe unul dintre cei mai pasionați promotori ai poeziei. Încât pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage în spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este în egală măsură demers introspectiv, pretext pentru incursiuni autobiografice, de evocări și portrete literare, conturate în linii mereu „deplasate” de fervoarea afectivă (e cazul și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic, în puterea vârstei, cu un
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
război mondial. Se tipăresc, de asemenea, în cadrul rubricilor „Arhiva” și „Restituiri”, documente și fragmente din scrieri inedite provenite din fondurile documentare Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, Ilarie Chendi (corespondență cu Octavian Goga), Emil Isac. Rețin atenția și paginile de memorialistică ale lui Vasile Netea, o autobiografie Ion Chinezu (1982), articolele ocazionate de centenarul Liviu Rebreanu (1985), un dialog epistolar Lucian Blaga - D. D. Roșca, cu o prezentare de Mircea Cenușă (1986), o antologie lirică Nichita Stănescu (1984). V. mai include
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Coande, Elena Vlădăreanu, Oana Soare, Tudorel Urian, Andrei Bodiu, Dan Perșa, Mircea Petean, Daniel Pișcu, Traian Ștef, Ioan Groșan, Gheorghe Perian, Dan Bogdan Hanu, Daniel Cristea-Enache, Marius Ianuș. Figurează regulat în revistă, pentru diverse perioade, cu rubrici proprii, de (cvasi)memorialistică, diaristică, eseistică ori confesiuni, Livius Ciocârlie (cu „Jurnal de lăsare la...vatră”), Victor Felea („Pagini de jurnal”), Alexandru George („În continuarea unor mărturisiri”), Lucian Raicu („Scrisori din Paris”), Liviu Ioan Stoiciu („Crispări”), Alexandru Mușina („Epistolarul de la Olănești”), Gheorghe Grigurcu („Scrisori
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
1861 și 1865. Prețioase sub raport documentar, chiar dacă adesea furate de subiectivism, însemnările conțin interesante mărturii despre teatrul vremii, reflecții cu privire la meșteșugul actoricesc, precum și considerații despre rosturile morale și sociale ale artei pe care autorul o slujește. O înclinație pentru memorialistică e sesizabilă la V. În coloanele „Revistei literare” (1896-1899) el publică un lung ciclu de articole sub formă de scrisori adresate lui Th. M. Stoenescu, cu titlul Pagini pentru istoria teatrului român. E un fel de compendiu al mișcării teatrale
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor al romanului nostru: Ioan Adam, Ctitorul Societății Scriitorilor Români: Emil Gârleanu, Coșbuc, tălmăcitorul lui
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel D. Bugariu, Marilina Sever Bocu, M. Ar. Dan, I.
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
pui (1941), publicate întâi în „Bilete de papagal”, cultivă în special pitorescul, intrând de-a dreptul în categoria etnograficului, și portretistica, element stilistic ce va reapărea în cărțile următoare, prozatoarea captând atenția cititorului în principal printr-un anumit tip de memorialistică. Deși uneori literaturizează excesiv, mediul și atmosfera epocii, figurile literare și culturale ale vremii sunt prezentate adesea în posturi interesante, în medalioane ce reînvie, cu vioiciune și prospețime, o lume aparte. Reprezentativ pentru V.T. este romanul Acasă (1947), construcție mult
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
ce au rolul de a da veridicitate ambianței casnice în care se petrece acțiunea - pitorescul Gello, servitorul Nae Petrescu, Matei, tatăl Piei, mătușa Tilda (Tan’ Tilda) -, se va regăsi în următor roman, Ursitul (1970). Scriere ce oscilează între ficțiune și memorialistică, cartea prezintă un interes deosebit datorită amintirilor din viața literară interbelică, familia Delavrancea, Ionel Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și respirând prospețime, mai mult proză autobiografică de atmosferă
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
personaje provenite din mediul rural. Câteva compuneri au fost jucate la Lugoj (Pacienta, În cămin). Paginilor de proză ce consemnează impresii de călătorie le lipsește notația plastică, pitorească, rămânând simple însemnări, nedezvoltate literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
Poate că influența boierimii oltene la Curte ar fi asigurat românilor din imperiu o poziție privilegiată, comparabilă cu a croaților sau a polonezilor; poate că Argetoianu, marele cinic, ar fi ajuns un politician sobru și echilibrat, lăsând În urmă o memorialistică plină de Învățăminte morale; poate că Titulescu ar fi promovat o politică progermană și nu ne-ar fi ridicat În cap puterile Axei. Este posibil să nu-l fi avut Însă pe Marin Sorescu și asta ar fi Însemnat, Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
militant revoluționar, latură care lasă Însă În umbră, În mod fatal, viața personală a omului care a fost Iancu. În plus, efortul de reconstituire istoriografică a acestor detalii este Îngreunat de faptul că ele nu pot fi desprinse decât din memorialistica lăsată de unii contemporani ai evenimentelor. Dar amintirea celor care l-au cunoscut a fost marcată Întotdeauna de aura legendei țesute În jurul lui Iancu, de o sensibilitate pioasă, care Îmbracă relatările În haina de inefabil și mister, sortită să acopere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]