5,977 matches
-
posteritate. Ea e, desigur, o fracțiune de autobiografie, dar e dincolo de asta un memoriu asupra unei fracțiuni de istorie contemporană. Termenul de „memorii” nu e, cum obișnuit se crede, pluralul lui „memorie” = facultatea de a-și aminti, ci al lui „memoriu” = raport, expunere, dare de seamă asupra unor situații sau evenimente mai mult sau mai puțin memorabile. „A-și scrie memoriile” nu înseamnă propriu-zis numai a-și scrie amintirile, deși bineînțeles contribuția acestora la o atare operă e esențială. Dar perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mari evenimente și împlinirea unor mari proiecte, meditând totodată nu asupra omului ca individ, ci asupra „condiției umane”. Dar „introspecția” sau confesiunea nu e memorialistică decât dacă devine o mărturie umană cu valoare de cunoaștere obiectivă, adică dacă e un „memoriu” asupra „condiției umane”. La Rousseau, autobiografia și spovedania intimă au o exemplaritate obiectivă și lasă de altminteri loc destul pentru tabloul societății și al epocii. Atât în memorii, cât și în confesiuni, și nu mai puțin în literatura de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu discreție a realității În funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și de chipul pe care vrea să-l Înfățișeze. Nu vrem să forțăm comparația pentru că, indiscutabil, un interviu ca bilanț al vieții implică un grad ridicat de sinceritate, față de un memoriu sau o petiție. Intenția noastră este să subliniem că nu există istorie fără latura sa subiectivă. Faptul nu pune sub semnul Întrebării necesitatea unei tentative de istorie sinceră și cît mai aproape de adevăr, ci doar avertizează că spiritul critic trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inclusiv atunci când vorbesc, de capul lor. De aici învăluitoarea ironie, parodia tandră din aceste povestiri. Volumul Povestiri din Medio Monte cuprinde nuvelele Gravimetrul, un mic roman de formare a „eroului” Lutz Korodi, inventatorul unui aparat pentru măsurarea gravitației pământului, și Memoriul lui Vasile Duminică, o scurtă cronică subiectivă, „cârcotașă”, a orașului (autorul memoriului se crede un veșnic persecutat). Gravimetrul conține două mari planuri temporale, bineînțeles ambiguu manevrate, cel al prezentului - povestea inventatorului (când realistă, când fantastică) și poveștile, colaterale, ale altor
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
din aceste povestiri. Volumul Povestiri din Medio Monte cuprinde nuvelele Gravimetrul, un mic roman de formare a „eroului” Lutz Korodi, inventatorul unui aparat pentru măsurarea gravitației pământului, și Memoriul lui Vasile Duminică, o scurtă cronică subiectivă, „cârcotașă”, a orașului (autorul memoriului se crede un veșnic persecutat). Gravimetrul conține două mari planuri temporale, bineînțeles ambiguu manevrate, cel al prezentului - povestea inventatorului (când realistă, când fantastică) și poveștile, colaterale, ale altor „cetățeni” din Medio Monte, și cel al trecutului, incluzând povestea întemeierii orașului
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
venaient aboutir périodiquement, quelquefois même par des courriers extraordinaires, et sitôt qu’elles parvenaient les courriers valaques, en quelque saison que ce fût, les transmettaient au Divan en cinq jours“46. O spune, din observație proprie, Jozef Sulkowski, într-un memoriu alcătuit în 1796 pentru ministerul francez al Afacerilor Străine. Acel memoriu propunea ca turcii să fie invitați să atace Ungaria, succesul ofensivei fiind garantat de o nouă răscoală a românilor din Transilvania care ar fi repetat pe aceea condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
qu’elles parvenaient les courriers valaques, en quelque saison que ce fût, les transmettaient au Divan en cinq jours“46. O spune, din observație proprie, Jozef Sulkowski, într-un memoriu alcătuit în 1796 pentru ministerul francez al Afacerilor Străine. Acel memoriu propunea ca turcii să fie invitați să atace Ungaria, succesul ofensivei fiind garantat de o nouă răscoală a românilor din Transilvania care ar fi repetat pe aceea condusă de Horia. Tânărul polonez, care va muri în Egipt ca aghiotant al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unor tradiții de apropiere cu țările latine. Rămâneau două luni în care România trebuia să acționeze și să se asigure de bunăvoința anumitor membri ai Consiliului de Securitate. La 24 iulie 1947, consilierul cultural Mărdărescu solicita Bucureștiului, în numele Legației, „un memoriu de circa 20 pagini, neoficial, pentru uz indirect“, „pentru pregătirea terenului de către prietenii României, membri la ONU“15. Acest memoriu, în fapt un material de propagandă, trebuia să familiarizeze pe reprezentanții statelor străine cu trecutul istoric al țării noastre, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de bunăvoința anumitor membri ai Consiliului de Securitate. La 24 iulie 1947, consilierul cultural Mărdărescu solicita Bucureștiului, în numele Legației, „un memoriu de circa 20 pagini, neoficial, pentru uz indirect“, „pentru pregătirea terenului de către prietenii României, membri la ONU“15. Acest memoriu, în fapt un material de propagandă, trebuia să familiarizeze pe reprezentanții statelor străine cu trecutul istoric al țării noastre, cu unele detalii legate de populație, Constituție, instituții politice, relațiile externe și cu atitudinea României în timpul celui de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de reformă ale guvernului român și pe efortul generos, făcut în războiul antinazist. Finalul asigura că statul român „a acceptat marile principii care stau la baza Organizației Națiunilor Unite, în vederea păcii, a siguranței și a bunei stări“16. Pe lângă acest memoriu, Legația mai primea și o persoană cu însărcinări speciale: domnul V.V. Pella, ministru plenipotențiar cl. I. Acesta era însărcinat să „urmărească activitatea și să țină contact cu serviciile ONU, precum și cu toate instituțiile internaționale aflate în SUA“, care desfășurau activități
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mareș, avertiza pe participanți că, dacă informația lui Cristea Goilov despre Ion Hudiță era adevărată, ea reflecta de fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la 26 ianuarie 1945, regelui și mareșalului Curții regale, iar în ziua următoare l-a înaintat Comisiei pentru studiul reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Uniunea Sindicatelor Agricole, expresie a marii proprietăți, neținând seama de proprietatea țărănească, care, mai ales în Ardeal și Banat, a ajuns la un nivel de cultură superioară uneori marii proprietăți“. Moșierii au preluat în acest scop argumente și pasaje din memoriul trimis la 6 decembrie 1941 de Constantin Garoflid lui Ion Antonescu, care nega existența unei probleme agrare în România, recunoscându-se doar cea agricolă 79. Din această atitudine rezultă că marea proprietate se considera singurul factor hotărâtor în agricultura românească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei moșii în comuna Hărmănești, județul Baia (A.N.I.C., fond Reforma agrară din 1945, județul Baia, dosar 79/1949). • Idem, fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 204/1945, f. 5. • Ibidem. • Pentru aserțiunile lui Constantin Garoflid din memoriul menționat de Gabriel Țepelea vezi idem, dosar 116/1941, f. 2 și urm. atitudinile de ieri. Aceeași oameni aliniază aceleași motive, pentru ca pământul să nu fie al celor ce l-au răscolit de veacuri: țăranul“80. La 23 ianuarie 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
violente, în special din partea formațiunilor politice și a organizațiilor potrivnice reformei agrare: Partidul Național Liberal, Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România și Academia de Agricultură. De exemplu, conducerea acesteia din urmă le contesta global și atrăgea atenția, într-un memoriu adresat regelui, asupra pericolelor ce le puteau determina acestea asupra viitorului proprietății din România. „Continuând calea împărțirii pământului, nu înseamnă că ne vom opri la 50 hectare. Asemenea reforme nu pot porni decât din sentimente egalitare. Pentru a satisface asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1863, veniturile mănăstirilor închinate va hotărî Poarta să solicite, prin nota lui Aali Pașa, din 2 aprilie 1863, convocarea la Constantinopol a unei conferințe la care să participe Puterile semnatare ale Protocolului XIII. Între timp, guvernul român înaintase conferinței un memoriu întocmit de C. Negri - Mémoire avec pièce justificatives présenté a la Commission internationale pour les couvents dediérs - și socotea că problema mănăstirilor închinate era o problemă de interes public intern. Din acest motiv, la 13/25 decembrie 1863, guvernul a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumină ca un stat neatârnat“22. La fel de dificil s-a arătat a fi și demersul lui Al. I. Cuza pentru a obține asentimentul Puterilor (și în primul rând al Curții suzerane) la proiectul de constituție trimis la Constantinopol, împreună cu un memoriu, la mijlocul lui iulie 1863. În memoriu erau reliefate viciile instituțiilor existente și necesitatea de a le modifica. Modificările indicate ca indispensabile erau: 1) o scădere considerabilă a censului electoral și al eligibilității; 2) puterile corpului legislativ strict limitate și definite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
La fel de dificil s-a arătat a fi și demersul lui Al. I. Cuza pentru a obține asentimentul Puterilor (și în primul rând al Curții suzerane) la proiectul de constituție trimis la Constantinopol, împreună cu un memoriu, la mijlocul lui iulie 1863. În memoriu erau reliefate viciile instituțiilor existente și necesitatea de a le modifica. Modificările indicate ca indispensabile erau: 1) o scădere considerabilă a censului electoral și al eligibilității; 2) puterile corpului legislativ strict limitate și definite; 3) crearea unei înalte Camere sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
98. • Se pare că primele confirmări documentare credibile cu privire la uniunea românoungară sunt următoarele: tatonările lui Oszkár Charmant, primul ambasador maghiar postbelic la Viena, menite să-i atragă pe italieni în favoarea ideii unei confederații româno-maghiare (I. Romsics, op. cit., p.110-112) și memoriul pe care un profesor universitar din Debrecen, István Rugonfalvy Kiss, l-a trimis, în mai 1919, autorităților românești de la București și din Transilvania, text în care aducea argumente în favoarea unei federații româno-maghiare (idem, Graf István Bethlens Konzeption eines unabhängigen oder
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a trimis, în mai 1919, autorităților românești de la București și din Transilvania, text în care aducea argumente în favoarea unei federații româno-maghiare (idem, Graf István Bethlens Konzeption eines unabhängigen oder autonomen Siebenbürgen, în „Ungarn-Jahrbuch“, München, 15/1987, p. 77). • Într-un memoriu adresat de Edvard Beneš Conferinței de pace, la 18 iunie 1919, era subliniat faptul că guvernul contrarevoluționar de la Szeged i-ar fi oferit prințului Alexandru al Iugoslaviei coroana Ungariei, urmând a se realiza o „uniune dinastică“ între cele două țări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
zile, fiind recompensat pentru neplăcerile ce i-au fost provocate. În 1827 el a revenit în Moldova, de unde a condus o rețea de informatori, cu ramificații largi în Balcani și în Austria. La cererea lui P. D. Kiseleff, a alcătuit memoriul Cu privire la mijloacele de creare a unei poliții speciale în străinătate. Memoriul a fost aprobat de țarul Nicolai I, astfel încât în • I. Liprandi, Zapiski o službe I. Liprandi, 1860, SMBSR, f. 18, dosar 7, fila 57. • Ibidem. Čtenija Obščestva istorii i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1827 el a revenit în Moldova, de unde a condus o rețea de informatori, cu ramificații largi în Balcani și în Austria. La cererea lui P. D. Kiseleff, a alcătuit memoriul Cu privire la mijloacele de creare a unei poliții speciale în străinătate. Memoriul a fost aprobat de țarul Nicolai I, astfel încât în • I. Liprandi, Zapiski o službe I. Liprandi, 1860, SMBSR, f. 18, dosar 7, fila 57. • Ibidem. Čtenija Obščestva istorii i drevnostej rossijskih, 1877, том, 3, р. 53. • Arhiva Centrală Istorică de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
romanului său Le Calvaire de feu, tipărit aici în 1906 și prezentat în „Mercure de France” și „Le Thyrse”. Încearcă să impună piesa Le Fou? pe scena franceză. Frecventează boema pariziană, cafenelele Vachette, Closerie des Lilas. Prezintă Institutului Franței un memoriu despre propagarea luminii în vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de tânăra generație de scriitori impusă în preajma primului război mondial
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
păcate e obținută de creștin prin credință care lucrează prin intermediul iubirii. În 414 a ajuns în preajma lui Augustin tânărul Orosius care fugise din Spania devastată de vizigoți și agitată de erezia priscilienilor; acesta i-a adus, în vederea unei analize, un Memoriu privitor la eroarea priscilienilor și a origeniștilor (Commonitorium de errore Priscillianistarum et Origenistarum), căruia Augustin îi dă răspuns prin micul tratat adresat Presbiterului Orosius contra priscilienilor și a origeniștilor, în care începe că examineze problema originii sufletului pe care o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
deloc sigur) s-a mutat în Africa la vârsta de treizeci de ani, poate pentru a evita violențele barbarilor, poate pentru a-l cunoaște personal pe Augustin, căruia i-a trimis în 414, așa cum am văzut mai sus (p. ???) un Memoriu despre greșeala priscilienilor și a origeniștilor (Commonitorium de errore Priscillianistarum et Origenistarum), iar episcopul din Hippona i-a dat și un răspuns la această problemă. După ce a fost primit în cercul lui Augustin, Orosius a fost trimis de acesta în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care combătea pelagianismul și îl supusese atenției lui Augustin; totodată, într-o altă carte, bogată în dovezi culese din Scripturi, îi propusese dezbaterea unor chestiuni referitoare la acea erezie. După unii, această a doua carte ar putea fi identificată cu Memoriul contra adepților lui Pelagius și Celestius (Hypomnesticon contra Pelagianos et Caelestianos), păstrat printre operele lui Augustin. Oricum, în epistola lui, Augustin i se adresează lui Mercator cu multă afecțiune; aflăm că era un laic care trăise la Roma pentru un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]