3,420 matches
-
precedent este esențial să avem un cadru legal care să protejeze eficient drepturile fundamentale. Modificările propuse la articolul 28 sunt un răspuns la aceste provocări și reprezintă un pas necesar pentru adaptarea legislației la realitățile actuale și viitoare. Ele sunt menite să garanteze că orice formă de supraveghere este justificată, proporțională și limitată de garanțiile judiciare, asigurând astfel că respectul pentru viața privată rămâne un pilon al societății românești. Aceste prevederi vor contribui la crearea unui cadru de siguranță juridică în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și dezvoltarea colectivă. Însă în contextul actual, caracterizat de transformări rapide și provocări globale, legislația națională trebuie să fie nu doar adaptabilă, ci și anticipativă. În acest sens, revizuirea articolului 44 din Constituția României, prin adăugarea unui nou alineat, este menită să consolideze libertatea economică a cetățeanului român. Contextul actual și provocările economice într-o lume globalizată, unde tranzacțiile financiare și mișcarea capitalului sunt rapide și voluminoase; reglementările în domeniul economic trebuie să ofere securitate, dar și flexibilitate. Economia României, în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
stipuleze că aspectele legate de încheierea, desfacerea și nulitatea căsătoriei vor continua să fie reglementate exclusiv prin lege, iar uniunea religioasă dintre un bărbat și o femeie nu va produce efecte juridice în absența unei căsătorii civile. Această clarificare este menită să sublinieze separarea statului de biserică și independența juridică a căsătoriei civile față de cea religioasă. În esență, argumentele care susțin această revizuire se bazează pe dorința de a întări noțiunea de familie tradițională și de a oferi un cadru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
egală și să fie evaluat independent, fără a fi influențat de altul. Organizarea simultană a unui referendum cu alegeri poate induce în eroare electoratul, poate dilua mesajele și poate reduce semnificația fiecărui vot în parte. Apoi, adăugarea alineatului (3) este menită să clarifice și să limiteze domeniile în care Președintele României poate solicita referendumuri consultative. Aceasta aduce un plus de claritate în cadrul legal și împiedică inițierea unor referendumuri pe teme care, conform Constituției, nu pot fi supuse voinței populare sau
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
vot contează. Îmbunătățirea cadrului constituțional este un proces continuu care necesită viziune, angajament și, mai presus de toate, o înțelegere profundă a valorilor care ghidează societatea. Propunerile de modificare a articolului 90 sunt rodul unei astfel de înțelegeri și sunt menite să fortifice acele valori, asigurând că instrumentele democrației rămân eficiente și relevante. Astfel, această inițiativă de revizuire este o evoluție necesară în alinierea practicilor politice cu standardele democratice actuale. Este o dovadă de maturitate și responsabilitate, care reflectă dorința României
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ceea ce privește legislația secundară și controlul parlamentar asupra actelor normative emise de Executiv. Unul dintre cele mai controversate aspecte abordate de articolul 115 în forma sa actuală este procesul de emitere și aprobare a ordonanțelor de urgență. Aceste instrumente, menite să permită Guvernului să reacționeze rapid în situații care nu pot suferi amânare, au fost adesea criticate pentru că ar putea fi utilizate excesiv sau în scopuri care depășesc cadrul unei situații de urgență veritabile. Revizuirea propusă aduce în lumină
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
justiție și la promovarea unei percepții de imparțialitate și echitate. Este important să menționăm că modificarea la care ne referim nu este una izolată, ci trebuie să se înscrie într-un context mai larg de reforme judiciare. Aceste reforme sunt menite să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența, accesibilitatea și transparența în justiție, contribuind astfel la întărirea statului de drept. În același timp, trebuie să recunoaștem provocările cu care se confruntă sistemul judiciar într-o lume în continuă schimbare. Prin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și apartenențele neadecvate asupra sistemului de justiție. Integrarea lor în textul Constituției reprezintă un pas critic în direcția unei justiții cu adevărat independente, una care este protejată de orice potențială sursă de corupție sau de influență nelegitimă. Aceste prevederi sunt menite să elimine orice suspiciune că deciziile judecătorești ar putea fi influențate de loialități ascunse sau interese neclare, consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și independența justiției. Analizând alte constituții europene, observăm că multe dintre ele prezintă articole care protejează
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
procesul judiciar. Inamovibilitatea judecătorilor este un principiu recunoscut la nivel internațional ca fiind fundamental pentru independența justiției, permițându-le să își exercite funcția fără teama de represalii sau de consecințe negative asupra carierei lor. Prin urmare, revizuirea acestui alineat este menită să întărească această garanție și să confirme angajamentul României față de standardele internaționale în materie de justiție. De asemenea, aceasta ar putea reduce riscul de influență politică în sistemul judiciar, consolidând astfel încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea instanțelor de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, dar și dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit competenței sale. Revizuirea acestui articol este un act de rafinare a mecanismelor justiției, menit să asigure un echilibru funcțional între diversele instanțe și să garanteze cetățeanului o justiție echitabilă și predictibilă. Propunerea de modificare a alineatului (3) al articolului 126 vizează întărirea rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție în asigurarea unei interpretări și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reînnoit. Revizuirea propusă aduce schimbări semnificative, printre care eliminarea celor 5 procurori și reducerea numărului de membri de la 19 la 15 membri, dar și limitarea mandatului președintelui la un an, fără posibilitatea reînnoirii în niciun mod. Aceste modificări sunt menite să sporească eficiența și responsabilitatea CSM, dar și să asigure o reprezentare echilibrată între diferitele niveluri ale sistemului judiciar și societatea civilă. O altă schimbare majoră este legată de modalitatea de alegere a membrilor Consiliului. În noua propunere, membrii sunt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
valorile și obiectivele comune ale statelor membre ale Uniunii Europene. În concluzie, revizuirea articolului 134 din Constituția României reprezintă un pas important în direcția consolidării sistemului judiciar și alinierea acestuia la standardele internaționale de independență și eficiență. Schimbările propuse sunt menite să aducă îmbunătățiri semnificative în procesul de numire, mobilitate și responsabilizare a magistraților, dar și să crească gradul de transparență și de control în ceea ce privește răspunderea disciplinară și funcționarea Inspecției Judiciare. Reformele constituționale sunt esențiale pentru a răspunde
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi reînnoit sau prelungit. Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți astfel: trei de către Camera Deputaților, trei de către Senat și trei de către Președintele României. Această structură a fost menită să asigure un echilibru între puterile statului și să garanteze independența Curții. Propunerea de revizuire a alineatului (3) al articolului 142 presupune o schimbare semnificativă în privința numirii judecătorilor. Conform noii formule, trei judecători ar urma să fie numiți de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
potrivite pentru contextul unic al României. Acest echilibru este esențial pentru a nu pierde din vedere identitatea juridică și culturală a țării în cursul integrării europene. În final, revizuirea articolului 147 propune o serie de schimbări care, în esență, sunt menite să sporească eficiența și coerența sistemului juridic românesc în relația cu mecanismele și principiile de drept internațional. Acest demers este în concordanță cu angajamentul României de a respecta și promova valorile democratice și drepturile fundamentale, în acord cu angajamentele sale
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cercetării în domeniul tehnologic, atrăgând investiții în sectoare de vârf și consolidând poziția României ca hub tehnologic în regiune. O analiză detaliată a fiecărui amendament constituțional și a potențialului său impact asupra mediului de afaceri relevă că aceste schimbări sunt menite să aducă mai multă claritate și siguranță juridică, să protejeze drepturile fundamentale și să îmbunătățească eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar. Acestea sunt elemente esențiale pentru un mediu de afaceri sănătos și pentru atragerea investițiilor străine, elemente care contribuie, în ultimă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
liderii să pună în aplicare reforme rapide și eficiente, în concordanță cu cerințele și așteptările sectorului de afaceri și ale cetățenilor. Modificările aduse articolelor 90 și 97, care prevăd condiții mai stricte pentru organizarea referendumurilor și pentru demiterea Președintelui, sunt menite să crească pragul de participare civică și să asigure că deciziile importante sunt luate cu un larg consens. Acestea pot avea ca rezultat un cadru politic mai stabil și pot diminua riscul de schimbări bruște în politica națională, ceea ce
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
fiscal echitabil și prin prevenirea risipei resurselor publice. Modificările propuse pentru Curtea Constituțională, reflectate în articolele 142 și 143, vizează profesionalizarea și consolidarea independenței acestei instituții. Revizuirea criteriilor de numire a judecătorilor Curții Constituționale, precum și clarificarea prerogativelor acesteia sunt menite să asigure că deciziile de constituționalitate sunt luate de către judecători competenți și imparțiali, ceea ce este fundamental pentru un mediu de afaceri stabil, în care legile și regulamentele sunt aplicate în mod consistent și echitabil. Articolul 146, prin litera
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
În concluzie, propunerile de modificare a Constituției României pot avea un impact profund asupra mediului de afaceri, prin îmbunătățirea stabilității juridice și prin consolidarea unui stat de drept care respectă principiile democrației și ale economiei de piață. Modificările aduse sunt menite să sporească eficiența și transparența proceselor legislative și judiciare, să protejeze drepturile fundamentale și să promoveze un mediu de afaceri competitiv și atractiv pentru investiții. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, unde afacerile sunt foarte influențate de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Poteci tematice Poteca tematică "Poveștile pădurii" Poteca tematică cu o lungime de aproape 4 kilometri este situată pe versantul drept al Defileului Crișului Repede în apropierea localității Vadu Crișului și oferă o serie de priveliști spectaculoase. Panourile informative sunt menite să ofere călătorului informații despre importanța crucială a pădurii ca ecosistem. De asemenea, sunt aduse la cunoștința călătorului și o serie de reguli care trebuie respectate la parcurgerea unui traseu turistic prin pădure și faptul că poteca tematică se află
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
rectificare a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023, conform stenogramei ședinței. Precizarea datei începerii mandatelor vicepreședinților ANCOM, ulterior intrării în vigoare a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023, nu are semnificația unei clarificări și nu reprezintă o modificare adusă hotărârii, ci este menită să înlăture o omisiune și contribuie implicit și la evidențierea datei la care urmează să înceteze mandatele noilor vicepreședinți ai ANCOM. Astfel, în urma hotărârii Birourilor permanente reunite, Departamentul Legislativ din Camera Deputaților a fost delegat în vederea îndeplinirii procedurilor
DECIZIA nr. 640 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277725]
-
d) drepturile constituite în favoarea partenerului privat, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat; ... e) drepturile și obligațiile partenerului public și ale partenerului privat, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, menite să garanteze respectarea destinației bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat și a condițiilor de realizare a serviciului public; ... .................................................. l) modalitatea de monitorizare și control de către partenerul public al respectării obligațiilor partenerului privat; ... m) procedura de aprobare de către
LEGE nr. 7 din 5 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/277998]
-
de urgență, reacția eficientă se bazează pe două principii fundamentale: identificarea și evaluarea din timp a urgenței și procesul decizional organizat, în vederea asigurării răspunsului la urgență. În ansamblu, managementul situațiilor de urgență este un proces proactiv, anticipativ și planificat, menit să influențeze evoluția unei situații de urgență, înainte ca aceasta să se transforme într-o situație de criză. Astfel de situații reclamă asigurarea funcțiilor de management, atât în ceea ce privește managementul operațional al misiunilor structurilor MAI, cât și managementul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
și industrială este guvernată de următoarele principii: a) necesitatea - la stabilirea operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială se va analiza ca acestea să fie necesare și suficiente pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale României; ... b) consolidarea expertizei - operațiunile sunt menite să contribuie la menținerea și consolidarea expertizei și capacității de producție a industriei de apărare; ... c) proporționalitatea - la stabilirea operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială se va analiza ca acestea să nu fie disproporționate în raport cu scopul urmărit și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 124 din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277837]
-
de tehnologizare, operațiunile de cooperare tehnologică și industrială permit operatorilor economici din sectorul industriei de apărare protejarea intereselor esențiale de securitate prin producerea de tehnică militară și prin menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate; ... f) consolidarea interoperabilității - operațiunile sunt menite să contribuie la menținerea și consolidarea capacității operaționale aparținând FSNA de a acționa împreună cu forțele aliate, partenere sau alte forțe din structuri multinaționale, în mod coerent, efectiv și eficient, în scopul realizării obiectivelor stabilite, la nivelurile tactic, operativ și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 124 din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277837]
-
proprietarul tabular (spre exemplu, o școală/un colegiu) nu este o persoană distinctă de structura cultului religios care cere retrocedarea, ci este un așezământ creat de aceasta, ca parte componentă, fără personalitate juridică, iar înscrierea așezământului ca proprietar tabular a fost menită să indice apartenența imobilului la o masă patrimonială de afectațiune constituită de respectiva structură, se constată că nu se urmărește probarea contra înscrierilor de carte funciară, ci coroborarea acestor înscrieri cu alte probe, în vederea recunoașterii relației juridice de tipul
DECIZIA nr. 21 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277584]