1,308 matches
-
virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene secundare (meningite, artrite), decompensarea bolilor preexistente (diabet, insuficiența renală, cardiacă). 7.6 Tablou radiologic Din punct de vedere anatomo-radiologic se disting trei tipuri de pneumonii: pneumonia lobară, pneumonia interstițială și bronhopneumonia. 7.7 Diagnostic Diagnosticul complet al pneumoniei parcurge trei etape. A
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pneumoniilor bacteriene. Manifestările tipice sunt: debutul brusc cu frison, febră, junghi toracic, polipnee, tahicardie, tuse seacă inițial, apoi cu expectorație purulentă sau ca “jeleul de coacăze”. Aspectul radiologic este de condensare lobară. Complicațiile pot fi: insuficiența respiratorie, abcesul pulmonar, pleurezia, meningita, septicemia. Tratamentul antibiotic de elecție pentru tulpinile sensibile este Amoxicilina 1g X 3/zi. Având în vedere extinderea rezistenței la β-lactamine, se apreciază că există riscul pneumococului rezistent dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
izolate. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se întâlnește predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremități reci, senzație de sete, melenă. Perforația intestinală apare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă Ciprofloxacina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot sugera etiologia. Diagnostic Diagnosticul enterovirozelor se bazează pe manifestările clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când pot fi identificate) și pe datele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se poate face direct, din secreții faringiene, materii fecale, sânge, prin izolarea pe culturi celulare sau prin tehnici de identificare a ARN viral (PCR). Diagnosticul indirect se bazează pe identificarea și titrarea anticorpilor specifici din ser și lichid cefalo-rahidian (în meningite). Tratamentul este simptomatic și igieno-dietetic. Nu există tratament antiviral specific. 9.4 Poliomielita Definiție Poliomielita este o boală infecțioasă epidemică, contagioasă, determinată de poliovirusuri, cu manifestări variate, de la forme inaparente la paralizii impresionante. Epidemiologice În prezent, poliomielita se întâlnește sporadic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sexul masculin, deficitele imunologice, eforturile mari, injecțiile intramusculare cu 2-4 săptămâni înaintea debutului, amigdalectomia. Incubația este de 714 zile (335 zile). Perioada de invazie (“boala minoră”) durează 3 6 zile și se manifesta prin febră, faringită, tulburări digestive, mialgii, rahialgii, meningită cu disociație citoalbuminică în LCR. Sindromul dureros este predominant în acest stadiu. Perioada de stare (paralitică, “boala majoră”) durează 10-14 zile și se manifestă prin mono-/ bi-/ tetra-/plegii, paralizii ale nervilor cranieni. Interesarea nervilor cranieni IX și X determină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
LCR, cu aspect macroscopic clar, cu disociere cito-albuminoasă în primele 15 zile, apoi cu disociere cito-albuminoasă, prezintă valoare orientativă pentru diagnostic. Diagnosticul diferențial al poliomielitei în perioada de “boală minoră” se face cu infecțiile acute respiratorii, gripa, bolile diareice acute, meningitele cu lichid clar. Paraliziile din perioada de “boală majore” se diferențiază de polinevrite, poliradiculonevrite, encefalomielite infecțioase sau neinfecțioase, accidente vasculare cerebrale. Tratament Nu există tratament etiologic sau specific pentru virusul poliomielitic. În formele neparalitice sunt necesare simptomatice (analgetice, sedative), menținerea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. 11 MENINGITELE ȘI ENCEFALITELE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Să definească diferitele tipuri de infecții ale SNC Să explice patogenia meningitelor și encefalitelor infecțioase Să precizeze criteriile de diagnostic pentru meningite și encefalite Să diferențieze meningitele bacteriene și virale pe baza caracterelor LCR Să cunoască principiile de tratament pentru meningitele și encefalitele infecțioase. 11.1 Introducere Afecțiunile sistemului nervos central (SNC) sunt generate prin diferite mecanisme: inflamatorii, vasculare, tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tumorale, traumatice sau iritative. Inflamațiile SNC pot avea cauze infecțioase sau neinfecțioase (sindromul Bechcet, lupusul eritematos sistemic). Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după mai multe criterii: patogenice, evolutive, localizare. 11.2 Epidemiologie În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de paraziți. Principalele etiologii nontuberculoase ale meningitelor bacteriene diferă în funcție de vârstă și de alte condiții asociate. Streptococcus pneumoniae este cea mai frecventă cauză a meningitelor la adulții peste 20 de ani, favorizată de infecțiile pneumococice pneumonice, sinusale sau otice, sau de etilism, diabet, absența congenitală sau chirurgicală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de paraziți. Principalele etiologii nontuberculoase ale meningitelor bacteriene diferă în funcție de vârstă și de alte condiții asociate. Streptococcus pneumoniae este cea mai frecventă cauză a meningitelor la adulții peste 20 de ani, favorizată de infecțiile pneumococice pneumonice, sinusale sau otice, sau de etilism, diabet, absența congenitală sau chirurgicală a splinei, deficitul de complement, hipogamaglobulinemia, traumatisme craniene cu fractură de bază de craniu și rhinolicvoree. Neisseria meningitidis
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]