13,719 matches
-
efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere: conformarea cu legile și cu reglementările aplicabile. Definiția COSO a controlului intern reflectă patru principii funda mentale 43: controlul intern este un proces total, nu o activitate suplimentară, un mijloc pentru a atinge un obiectiv și nu un scop în sine; controlul intern este efectuat de oameni, ceea ce îl face imperfect, și el nu înseamnă numai manuale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de "Scînteia" mică ("Ce se taie nu se fluieră", rîdea sîsîit Leandru). M-am simțit bine sporovăind. Sporovăiala mai înseamnă (dacă mi-a adus starea de bine) un remediu. Pe vremea cînd înfloreau toți polimerii, a însemnat chiar un adăpost mental. Ne făceam unii altora pozne. Poznele ca o acnee juvenilă de la "Ora". O plăcuță cu Loc de veci, găsită-n Eternitatea, a aterizat pe biroul lui Cornel Șoitu. Protestam și noi cum puteam contra "rotărilor de cadre". Hada era satisfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
desfășurau repetițiile pe stadion. Cum reluam uralele pînă cînd organul cu propaganda dădea semn că-i satisfăcut. De cîte ori aud (și se aude destul de des, oh, 'ostalgia!) acel "a fost mai bine pe timpul lui nea Nicu", expresie tîmpă a mentalului colectiv rudimentar, îmi vine-n minte Institutul. Închiderea obtuză, uniformizarea, aplauzele la comandă funcționau acolo exact ca la scara mare. A țării. Sigur că se strecurau și oameni de valoare, dar funcții n-aveau. La fel ca-n PCR. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care se încheie mai toate scurt metrajele lui Chaplin. Totul începe și se termină la drum, iar drumul închide în cercul lui încercările și experiențele noastre. Dintre toate drumurile ce ți se deschid, trebuie să alegi mereu unul singur, deși mental sau afectiv te vei fi aventurat pe oricare dintre ele. Călătoria se poate desfășura într-o carte, într-un album vechi de fotografii, pe cărări de munte neumblate, în țări îndepărtate sau în spații neconvenționale și cel mai frecvent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe dată cauza înșelăciunii mele: fecioria ei atârna lâncedă de un trup ce a învins de nenumărate ori în gând sau în vis patimile iubirii. Pasiunea răzbătea prin toate orificiile ei, dorința făcea tot mai mult loc păcatului, fie el mental, oniric sau manifest. Și în aceeași patimă nestăvilită și înșelată am intuit imediat șansa mea de salvare. La capătul a câtorva nopți, în care fecioria ei a rămas neprihănită, fata a început să înțeleagă că promisiunile făcute de prinț erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
venit. I-am pierdut urma. L-am căutat preț de câteva zile cu echipele de salvamontiști. Nu s-a găsit nicio urmă de-a lui, nici nu s-a putut constata unde ar fi putut să cadă. Ca și cum acel abis mental, pe care ți-l imaginai când o porneai către peretele uriaș de stâncă ce ascundea pârtia, l-ar fi devorat, l-ar fi supt cu toată abstracțiunea și ferocitatea lui imaginară, la fel cum Hades a răpit-o pe Persephone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
al meu, atât cât aglomerația din dimineața respectivă ne va permite. Și, dacă ea nu este în tren, continui să mă gândesc la ea pe tot parcursul drumului. Simplul fapt că mă aflu în tren implică prezența ei fizică sau mentală (când ea nu este!); singurul loc binecuvântat, cu cât mai aglomerat cu atât mai dezirabil, în care trupurile noastre lâncede se gudură de atâta așteptare sau gândurile noastre se adună și se contopesc. În timpul zilei, sunt liniștit ori de câte ori o întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rezervației. Dar ce, parcă oamenii albi sau negrii nu trăiau și ei fiecare în rezervația lui? Iar dacă erau trimiși din când în când în afară, se întorceau de fiecare dată tot în teritoriul lor, de care erau legați fizic, mental, moral, etnic și mai ales metafizic. Iar cei ce n-o făceau, aveau s-o regrete mai târziu, când se vor fi descoperind singuri, fără rost, confuzi, în căutarea propriei identități. ............................................................................................................... Confesiunea Da. Mie nu-mi displac oamenii, mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
îngust și lemnos al confesionalului, preotul îi observa în tăcere grimasele și stările sufletești ce alternau pe chipul ei și răspunsul sosea năprasnic, prompt și insidios ca o sentință; și ea atunci continua cu detalii din ce în ce mai intime ale cutezanței ei mentale, pe care preotul le cerea cu aroganța demiurgului. Tanti Eugenia era trecută de prima tinerețe, dar purta aceleași pălării drăgălașe, rochițe vaporoase și volănite și sandale decoltate ca în adolescență. De altfel, nimic nu pare s-o fi schimbat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
curenți ce aproape niciodată nu li s-au adresat lor. Asistau cu încordarea și curiozitatea de odinioară și energia, care le-a rămas, o dedicau acestui scop: de a înțelege măcar acum natura relațiilor și a secretelor, fie ele doar mentale sau închipuite. Prietene apropiate și nedespărțite, ea nu le-a vorbit niciodată de sentimentele și latențele lor sau ale ei, despre acei curenți ce survolau în jurul ei, pe care-i simțeau cu toții și știau de bună seamă cum că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
firesc și netraumatic către acea zonă a memoriei numită mai sus. A sublima fericirea revine la a ști, a-i evalua durata, a o potența. Arhivarea ei este esențială, este hrană ulterioară pentru suflet și minte, ea adaugă la sănătatea mentală și fizică. Punctul de sublimare este punctul până la care trebuie să îndurăm fericirea, oricât de insuportabilă ni s-ar părea, și în același timp este punctul limită, dincolo de care nu avem voie s-o prelungim, pentru a nu cădea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am invitat pe prietenii mei la un fel de praznic, pentru că este vorba de un moment solemn. Mi-am pus o rochie neagră, foarte simplă, lungă, cu umerii în formă de barcă și despicată în părți. Rochia am construit-o mental, prin suprapunerea mai multor rochii de-ale mele, ce aveau, fiecare, câte un cusur: la una nu-mi convenea lungimea, la alta materialul sau culoarea. Nu este vorba de un praznic tradițional, mâncarea lipsește de pe masă, de vreme ce n-a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
percepută ca fiind generată de conștiința valorii sinelui în luptă cu imperfecțiunea altora. Cu atît mai necesară pentru el desfășurarea acestei pedagogii, cu cît mai accentuat sentimentul eșecului definitiv. Nu-i rămîne decît pana spre a-și recupera, psihic și mental, frustrarea. Inacțiunea socială la care îl sortiseră mediocrii ajunși la conducerea Florenței i-a dat răgaz să-și construiască un dublu ideal. De ce nu i s-ar fi îngăduit lui Machiavelli să spună: Principele aș putea să fiu eu! cum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este cazul să-l judecăm întotdeauna defavorabil". Această nepricepere aduce în trena ei lingușirea, una din maladiile grave ale anturajului conducătorului de stat. Ambele capitole, un fel de "aviz amatorilor", au drept corolar fraza absolut memorabilă despre cele trei categorii mentale. E dreptul inteligenței să distingă. Există trei feluri de minți omenești scria ex-secretarul Florenței unele care înțeleg singure, altele care pricep ceea ce alții înțeleg și le explică apoi lor, în sfîrșit, ultimele, care nu înțeleg nici singure, nici prin alții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a unui mare număr de seniori (vârstnici), aceștia reprezentând o povară în creștere pentru colectivitate și având, la șaizeci și cinci de ani, ani lungi de viață în fața lor, dispunând de o experiență profesională sigură și prezentând adesea o stare fizică și mentală satisfăcătoare. Aceasta ar putea duce, la un moment dat, și la o definiție a populației adulte acoperind, de exemplu, durata de vârstă între 25-70 ani. Aceste ultime remarci arată riscurile care au fost luate, la începutul anilor 1980, când au
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Când a fost sigur că este „rotund”, l-a introdus În lucrarea pe care o pregătea. Cea pentru „marea Întâlnire”, cum Îl persiflase gândul de veghe. Se Întreba dacă n-a omis totuși ceva. Așa că s-a apucat să revadă mental fiecare moment al intervenției și să-și amintească comentariile profesorului... Privea mai mult În jos, pentru ca nimeni să nu-i distragă atenția. Se apropia de poarta Spiridoniei... ― SÎ trăiț’ domnu doctoru’, bunule! Da’ ci gânduri ti frământî șî mergi di
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de a reflecta asupra morții. Numai el are la dispoziție o limbă cu structuri diferite ale frazei, posedă capacitatea să gândească strategic, să evalueze alternativele actelor sale și să reflecte asupra lui însuși: toate premisele gândirii abstracte și ale condițiilor mentale orientate către persoane sau obiecte precum iubirea și ura, convingerile și dorințele, temerile și speranțele. Chiar Charles Darwin definise omul drept "ființă morală": animalul este condus de instincte și prin însăși natura sa nu își poate asuma nici o responsabilitate. Pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
comportament etic, și evident prin conștiința de sine, și ea concept etic, care constituie premisa unui limbaj cu sintaxa complexă. Doar omul dotat cu limbaj este capabil, precum am spus, de un raționament strategic abstract și de autoreflecție, are stări mentale precum iubirea, ura, temeri și speranțe, convingeri și dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici umane. Această structură binară a omului mi-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe fiul mult iubit. Sau la cine a rămas invalid din cauza unui accident, sau a fost lovit pe neașteptate de cancer. Mă gândesc la numeroasele persoane în vârstă, care își simt slăbite puterile și organismul, trăind cu teamă unei boli mentale. Și ei se întreabă care este sensul vieții. Mă gândesc, de asemenea, la cei mai tineri care vor să știe ce scop trebuie să aibă viața lor în criza actuală, căutând cu maximă intensitate să înțeleagă lumea și sensul existenței
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se poate cum au făcut la vremea lor, mai întâi Anselm de Canterbury, părintele scolasticii, iar după aceea Descartes și Leibniz să deducem din ideea unei astfel de realități infinite existența sa efectivă sau, mai exact, că din simpla concepere mentală a unei ființe perfecte sau absolut necesare se poate deduce existența ei. Această dimensiune reală infinită nu ar mai fi deloc o categorie spațio-temporală ci doar o categorie eternă, la care rațiunea matematico- științifică nu poate ajunge. Surprinzător, a Nicolaus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Displacement in the Child Welfare System, 1976-94, Chapin Hall Center for Children at the University of Chicago, Chicago, 1997. Goffman, Erving, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity, Pelican Books, London, 1963. Grabe, Pamela V., ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. Greenwell, Fern K. "The Impact of Child Welfare Reform on Child Abandonment and Deinstitutionalization: Romania 1990-2000", în Annales de Démographie Historique, 2006, vol. 1, nr. 111, pp. 133-157. Greenwell, Fern
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Polirom, Iași, 2000, Kirk, David H. și Henry S. Mass, "A Dilemma of Adoptive Parenthood: Incongruous Role Obligations", în Marriage and Family Living, 1959, vol. 21, nr. 4, pp. 316-328. Kirk, David H., Shared Fate: A Theory of Adoption and Mental Health, The Free Press of Glencoe, New York, 1964. Kligman, Gail, The Politics of Duplicity, Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Ltd., London, 1998. Kraft, Adrienne D., Joseph Palombo, Patricia K. Woods, Dorena Mitchell și Anne W
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adoptions: Practice and Policy Issues", în Deborah Valentine, Infertility and Adoption: A Guide for Social Work Practice, Haworth Press, New York,1989. McRoy, Ruth G., Grotevant, H, D, și Ayers-Lopez, S, 1994, Changing Practices in Adoption, Austin, Texas, Hogg Foundation for Mental Health, apud The Evan B. Donaldson Adoption Institute, citat în 23 noiembrie 2006, disponibil pe internet la adresa http.//www. adoptioninstitute.org/policy/polopen 2.html#infants. McRoy, Ruth G., Special Needs Adoptions, Routledge Publishing, New York, 1991. McRoy, Ruth G., Special
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
of Family Study, în The Family Coordinator, 1973, vol. 22, nr. 2, pp. 199-205. Webb, Nancy B., Culturally Diverse Parent-Child and Family Relationships: A Guide for Social Workers and Other Practitioners, Columbia University Press, New York, 2001. Wegar, Katarina, "Adoption and Mental Health: A Theoretical Critique of the Psychopathological Model", în American Journal of Orthopsychiatry, 1995, vol. 65, nr. 4, pp. 540-548. Wegar, Katarina, "Adoption Family Ideology, and Social Stigma: Bias in Community Attitudes, Adoption Research and Practice", în Family Relations, 2000
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Harold D. Grotevant și Ruth G. McRoy, Openness in Adoption: Exploring Family Connections, Sage Publications, London, 1998. 161 Ibidem; et seq. Ruth G. McRoy, Grotevant, H, D, și Ayers-Lopez, S, 1994, Changing Practices in Adoption, Austin, Texas, Hogg Foundation for Mental Health, apud The Evan B. Donaldson Adoption Institute, citat în 23 noiembrie 2006, disponibil pe internet la adresa http.//www. adoptioninstitute.org/policy/polopen 2.html#infants. 162 Linda F. Cushman, Debra Kalmuss și Pearila Brickner Namerow, "Openness in Adoption: Experiences
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]