1,658 matches
-
255, 281 Malta, 28, 48, 50, 68, 229, 239, 271 Marea Adriatică (Mer Adriatique), 27, 233, 250 Marea Baltica, 7, 71, 80-82, 126, 127, 130, 132, 144, 163, 164, 166, 179, 239 Marea Britanie (Angleterre, Anglia, England, Grande Bretagne, Great Britain) passim Marea Mediterana (Mer Blanche), 13, 54, 63, 70, 75, 124, 130, 166, 174, 230, 240, 259 Marea Neagră (Mer Noire), 10, 13, 16, 17, 33, 41, 48, 57, 111-113, 161, 163, 174, 183, 202, 226, 230, 240, 254, 258, 259 Marengo, 55 Maria Teresa
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
250 Marea Baltica, 7, 71, 80-82, 126, 127, 130, 132, 144, 163, 164, 166, 179, 239 Marea Britanie (Angleterre, Anglia, England, Grande Bretagne, Great Britain) passim Marea Mediterana (Mer Blanche), 13, 54, 63, 70, 75, 124, 130, 166, 174, 230, 240, 259 Marea Neagră (Mer Noire), 10, 13, 16, 17, 33, 41, 48, 57, 111-113, 161, 163, 174, 183, 202, 226, 230, 240, 254, 258, 259 Marengo, 55 Maria Teresa, 14 Maria-Luisa, 142 Martens, Charles de, 21, 53, 54, 59, 60, 61, 62, 64-66, 74
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Pe urmă deodată își ridică mâinile în sus: Ia te uită la el, e cu paltonul!..." "Și cu geamantanul..." zisei." O, o, o, se vaită el, și cu geamantanul... Ce te-ai speriat, dragă, dai o declarație și no, că meri acasă, călca-te-ar vaca neagră... Spune, dragă", și îmi întinse și un stilou, cu gesturi gospodărești, ei fi-ar să fie, stăm de vorbă când omul poate că n-are chef și și-a lăsat-o pe doamna speriată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bunul lui simț, c-un cuvânt geniul lui să rămâie și pe viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare. Voim statul național, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană. Voim ca stejarul stejari să producă, nu meri pădureți. Arta de stat a d-lui C. A. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a străinătății mai mult decât cu el însuși; să semene a francez, a englez, a neamț, numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Pierderea raiului, consecință a unei vieți trăite pe plac, e acceptată cu o seninătate gravă, la limită cu o lipsă de responsabilitate, dar și cu o Înțelegere superioară a faptului că plăcerea trebuie plătită: Fire-ai raiule sănătos, Noi om mer’ mai pă din gios. Pe fondul acestei sfidări a sacrului de către profan (similară, pe undeva, revoltei luciferice din mentalitatea romantică), imaginarul țărănesc va balansa cu mare ușurință odată cu intrarea În modernitate, părăsind spațiul miraculosului pentru o morală profană, lipsită de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei înapoiați, serie deschisă de Lumina de iulie (1963) și continuată cu Un surâs în plină vară (1963), Dragoste lungă de‑o seară (1963), Sărutul (1965), Merii sălbatici (1965), Vremea zăpezilor (1966), Castelanii (1967), Zile de vară (1968). Un ecou târziu al luptei de clasă la țară mai întâlnim doar în stingherul Comoara din Vadul Vechi, realizat de Victor Iliu în 1964. Aproape de soare (1961) introduce o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a unui fenomen, acesta va fi bine scuturat, va fi declarat a fi un pericol, ca de exemplu „Duminică la ora 6”. Nu este cel mai rău film pe care l- am văzut eu, dar are critici mai violente decît „Merii sălbatici”. Este expresia unei mediocrități și, după părerea mea, periculoasă, care se apără violent. Iată cum vede rezolvate lucrurile tov. Dumitru Popescu : Cred că trebuie depuse eforturi pentru ridicarea nivelului ideologic și filozofic al tuturor tovarășilor care lucrează în acest
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
189 Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (Confessione di un commissario di polizia al procuratore della repubblica) (1971) 188 Mândrie (1961) 111, 114, 162-163 Meandre (1967) 111, 114, 116, 128, 167-168, 170, 195, 240 Mere roșii (1976) 196 Merii sălbatici (1965) 112, 127 Mesagerul (The Go‑Between) (1970) 188 Miezul fierbinte al pâinii (1984) 234 Mihai Viteazul (1971) 108, 144, 191, 197-198, 200, 205, 224 Mijlocaș la deschidere (1982) 196, 243 Mingea (1959) 61, 68, 73, 104 Miracolo, Il
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
munte. De altfel pădurea propriuzisă de munte alcătuită din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
6] - hexacianoferat (III) de potasiu; K4[Fe(CN)6] - hexacianoferat (II) de potasiu; Cu2[Fe(CN)6] - hexacianoferat (II) de cupru (II). Informațiile structurale sunt date sub forma unor prefixe scrise în fața formulei chimice, cu litere cursive (cis, trans, fac, mer etc.). Prefixul este separat de formula chimică prin cratimă. Exemple: cis-[PtCl2(NH3)2] - cis diamminodicloroplatină (II); trans [CoCl2(NH3)4]Cl - trans-tetraamminodiclorocobalt (III). 2.2 Denumiri pentru liganzi 2.2.1 Denumiri pentru liganzii anionici Denumirile liganzilor anionici, anorganici
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
numărului mare de agenți patogeni și dăunători întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala petelor de muscă Schizothyrium pomi; · Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; · Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produsă de o bacterie caracterizată prin tumori cu proliferare continuă și autonomie de creștere, transplantabile pe plante sănătoase și cultivabile pe medii sintetice. În România, prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp controversată, este deosebită fiind în funcție de plantă, soi și condițiile pedoclimatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt vulnerabili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
persistență a inoculului. 4.3.5. Arsura bacteriană comună a mărului și părului Pseudomonas syringae pv. syringae Această boală bacteriană a fost semnalată în Anglia în 1914 pe păr de către K.F. Barker și O. Grove. În prezent, arsura comună a merilor și perilor este răspândită în toate țările din Europa și America. La noi, boala a fost constatată pentru prima dată în anul 1932 în nordul Moldovei pe puieți de măr, pentru ca în prezent să fie răspândită în toate zonele pomicole
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
t.p. 14 z.); Anvil 5 SC-0,4 % (t.p. 21 z.); Bumper 250 EC-0,03 %; Sanazole 250 CE-0,02 % (200 ml/ha); Trifmine 30 WP-0,03 %; Befran 25 CS-0,1 %. 5.3.2. Făinarea mărului Podosphaera leucotricha Făinarea merilor produce pagube mari în pepiniere și în livezi, în special la anumite soiuri de măr sensibile și în anumiți ani cu condiții favorabile evoluției ciupercii. Prima dată boala a fost semnalată în anul 1877 în statul Yowa de către V. Bessey
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căror țesuturi mecanice sunt bine dezvol/tate (Colina, Prospect) și grânele tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt: Wagener premiat, London Pepping, Parmain d'or, Starkrimson, Golden delicious. Boala este frecventă în anii cu precipitații abundente și produce pagube în livezile unde aplicarea cu regularitate a măsurilor de protecție, lasă de dorit. Prevenire și combatere. Livezile de meri trebuie întreținute corespunzător pentru ca pomii să aibă condiții optime de a vegeta. În fiecare an pomii se vor curăța de uscături, care vor fi distruse prin ardere. Rănile rezultate în urma tăierilor la pomi se dezinfectează cu o soluție de sulfat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tratamentele de primăvară cu Zeamă bordoleză 0,75 % sunt eficace împotriva ambelor ciuperci. În timpul verii, se recomandă stropiri cu Zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb-0,3 %, Zineb-0,3 % și Captan-0,3 % și cu alte produse ca și în cazul combaterii rapănului la meri. 5.3.12.Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Această boală a fost studiată prima oară de către R.Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Agentul patogen atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna la căderea normală a frunzelor. Numărul tratamentelor este în funcție de cantitatea și frecvența precipitațiilor din timpul perioadei de vegetație. 5.3.16. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilor - Venturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase boli ale mărului. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o expoziție estică -sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
De fapt, constituie o decizie care trebuie luată în seamă de fiecare dată când este reprezentată o figură umană. În istoria dansului funcționează o distincție între stilurile centrate pe regiunea superioară a corpului și celelalte, care accentuează zona pelviană. La Meri, descriind diferența dintre dansul oriental și cel occidental, afirmă că și mai adaugă că . În dansul modern occidental, acțiunea își are originea în centrul de echilibru al corpului. Într-un articol mai vechi al meu l-am citat pe John
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare și dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul ușii, unde se spală dimineața învățătorul, iar după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma atârnă niște cămăși femeiești de stambă. În umbra cămășilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini păzite de un cucoș mic cu creasta însângerată”. Casa familiei Glanetașu are ușa închisă cu zăvorul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
simple de artă și pentru muzica și a inclus si tir; studiu cu privire la "muzicalitatea" versului care și ea estt definită in ecuații și coeficienți matematici. Dar problema eufoniei din versuri nu poate fi rezolvata separat de problema sensului și notele meri acordate de Birkhoff unor poeme de Edgar Allan Poe par să confirme acest lucru. Dacă ar fi acceptate, ideile lui ingenioase n-ar face deci să lărgească prăpastia dintre însușirile esențial "literare" ale poeziei și însușirile celorlalte arte, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]