19,907 matches
-
Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură dată și puțină vreme a avut o mică prăvălie cu mărunțișuri în combinație cu altcineva. Prefera, mai curînd, să-și practice meseria ca ambulant, stînd lîngă un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind formulele cele mai atrăgătoare, care aduceau
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Nu e ocolită nici sinuciderea: "poate că ajunsese la capătul puterilor/ acel bărbat/ atunci cînd se arunca de pe terasa/ ultimului etaj/ plăsmuindu-și pe drum aripile" (placa de patefon). Și din nou obsedanta supraviețuire: poate că a supraviețui este o meserie/ ca oricare alta/ presari peste rană pînză de păianjen/ și cenușă/ ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic/ aproape un soldat de plumb/ fără craniu/ între găletușa cu apă/ și creioanele înfipte în zidul de plastilină" (a supraviețui). Timid, uimit
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
care se mulează perfect pe gîndul regizorului. Și în acest spectacol Felix Alexa a lucrat cu actori mari, cu actori care au în spate zeci de ani de experiență și de disciplină scenică și care nu au uitat că această meserie se face și cu generozitate, dincolo de umilință și pasiune: Carmen Stănescu (Anna Antonovna Atueva) în plină formă și plină de energie în susținerea căsătoriei nepoatei sale cu Krecinski, Matei Alexandru un adorabil moșier precaut și naiv în Piotr Konstatinîci Muromski
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
românești: vârcolacii și șoimanele gigantice. Ajungem la blestemul babei - alt discurs în versuri - al carui singur merit e acela de a deschide o temă literară, la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi trebuit să ne copleșească... Cel mai crunt din blesteme (de care puțin îi poate pasă "tiranului") pare a fi adresat cu ură mai degrabă unui... om de litere: "Să crezi că ești geniu" - ți se face părul
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
interesat, în principiu, de subiect, filmul te lasă absolut indiferent; altfel, ți se pare unul dintre cele mai pasionante filme care s-au făcut vreodată despre misterul artei actorului, despre devenirea unui artist, despre condiția psihică și fizică a unei meserii devoratoare... Destine sentimentale, de Olivier Assayas (n.1955, fost critic la Cahiers du Cinéma), adaptare fidelă a romanului lui Jacques Chardonne, e povestea unui cuplu (Emmanuelle Béart, măritată cu Charles Berling - un fost pastor, devenit industriaș de porțelanuri, la Limoges
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Dan Setlacec amintește de cea a lui Marin Preda, constituită dintr-o lungă convorbire cu poetul Florin Mugur. De data aceasta rolul lui Florin Mugur e ocupat de d-na doctor Dora Petrilă, care, deși neliterată, știe să-și facă meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul de a-l fi cunoscut bine, în chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg (probabil cel mai mare timp de vreo cîteva decenii bune), cunoscîndu-i obiceiurile și știința
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
există chirurg fără insuccese". Toată strălucita sa carieră de chirurg a fost stăpînită de ceea ce numește "frica de bolnav". Teama înainte de operație și perioada postoperatorie. "De fapt, limita dintre grijă, teamă și viață sub tensiune nu este prea clară în meseria noastră. Cel puțin așa a fost pentru mine și cunosc foarte mulți chirurgi care au avut aceeași viață. În realitate, asta nu este adevărat numai pentru chirurgie, ci și pentru interniști". Grija față de bolnavi l-a chinuit toată viața și
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
unor prostioare pentru a căror scriere nu era nevoie nici de talent, nici de efort intelectual, nici măcar de timp. Singurul lucru cerut era prostituarea intelectuală. La o asemenea exigență ei nu au făcut prea mari mofturi. Erau obișnuiți cu această meserie înainte de venirea comunismului." Cuvinte scrise nu de Virgil Ierunca sau de Paul Goma sau de Gheorghe Grigurcu, ci de Ion Cristoiu! Însă o altă teză a d-sale ne contrariază. Profesia de credință a poetului partinic sună ritos: "toată viața
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
nici măcar actorii importanți nu se revoltă împotriva acestor lucruri și ale multor altora. Absența fondului naște, totuși, la noi forme spectaculoase. Bizare, ce-i drept! Peste toate, există instituții și funcții de dragul titulaturilor. Dar instituții fără autoritate, fără oameni de meserie, în primul rînd, și abia după aceea, dacă se poate, și profesioniști. La Cluj, teatrul se află în imposibilitatea de a mai juca pentru că directorul Dorel Vișan a acceptat demisiile unui important număr de actori protestatari. La Nottara, actorii au
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
cineva, fiindcă emisiunile sînt atît de plicticoase și de urîte încît, dacă nu ești masochist, după cîteva minute folosești telecomanda. Te pun pe fugă lipsa de telegenie a figurilor, limbajul redus și agramat al tinerilor reporteri care știu tot atîta meserie ca și intervievații lor din piață (cu deosebirea că aceștia din urmă sînt mai spontani și mai autentici), lipsa de interes a subiectelor dezlînate, aberațiile unor invitați-nimeni, care bat apa în piuă ore întregi cu fixațiile lor maladive. Multe ore
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
rostirii defectuoase. În fruntea listei, o tînără actriță, absolventă la București, care debutează acum pe o scenă profesionistă: Iulia Lazăr. Trebuie precizat faptul că actrița s-a numărat printre cei mai promițători absolvenți ai UNATC, cu date reale pentru această meserie. Și, totuși... Revine o întrebare care ne obsedează aproape în ultimii ani: ce se întîmplă cu școala românească de teatru, o școală cu tradiție și prestigiu? Lucrurile se deteriorează pe zi ce trece iar asta se vede deja pe scenă
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
interzis televiziunea, fotografia (în numele unui principiu islamic), muzica și dansul. Femeile au fost oprite de la orice fel de școlarizare. Educația a redevenit un apanaj al bărbaților. Și ea este, exclusiv, religioasă și militară. Tinerii învață, în același timp, Coranul și meseria armelor. Nici o altă formă de cultură ori de sport nu este admisă. O dată cu dansul, a fost interzis boxul, o dată cu lectura cărților, jocul de șah. Singura cultură, Coranul, singurul sport, războiul. Copiii afgani se joacă, și ei, doar de-a războiul
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
Nicolae Manolescu Încheindu-și, după un sfert de veac, celebrele sale emisiuni televizate Apostrophes (1975-1990) și Bouillon de culture (1991-2001), Bernard Pivot i-a acordat lui Pierre Nora un lung interviu, publicat la Gallimard sub titlul Le Métier de lire (Meseria de a citi), în două ediții, prima în 1990, cînd tocmai pusese punct Apostrophes-lor de pe Antenne 2, a doua în 1999, cu doi ani înainte de a renunța la Bouillon de culture de pe France 2 (noul nume al Antenei). Cartea e
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
bibliotecii." în română cuvîntul (mai vechi) promovare n-are exact sensul dorit de Pivot, iar promoție (mai nou) nu circulă cu acest sens decît în medii restrînse. Publicitate ar fi prea puțin și trivial. Nici un alt nume dat de Pivot "meseriei" sale nu are echivalent în română: Cred că am calitățile unei specii de jurnalist, spune el, mai puțin cotată decît critica literară, care se chema odinioară courriéristes. Așa cum îi arată numele, les courriéristes aleargă prin oraș ca să alimenteze o rubrică
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
nu li se acorde o atenție disproporționată. Altfel, vor ajunge, ca dl Gherman, să se simtă obligați la un rol pentru care nu-i țin curelele. P.S.: Un microscop, în care scriam despre notari care își bat joc de onoarea meseriei lor, a stîrnit nemulțumirile Asociației Naționale a Notarilor Publici. Mai exact, purtătoarea de cuvînt a acestei asociații, d-na Ana Maria Surugiu, mi-a spus că notarii s-au considerat insultați de articolul meu. Cum n-aș vrea ca reprezentanții
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
n-aș vrea ca reprezentanții onești ai acestei bresle, dintre care unii citesc România literară, să se simtă atinși de un microscop care nu-i viza, fac din nou precizarea că m-am referit la acei notari care își fac meseria de rîs, pretîndu-se la ticăloșii. Dacă e vorba însă de o reacție de corp prin care asociația vrea să-și apere și oile rătăcite - ceea ce am înțeles că nu e cazul - atunci acest gest de deferență față de notarii care își
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
pretîndu-se la ticăloșii. Dacă e vorba însă de o reacție de corp prin care asociația vrea să-și apere și oile rătăcite - ceea ce am înțeles că nu e cazul - atunci acest gest de deferență față de notarii care își fac onest meseria și despre care cred că sînt majoritari în breasla lor s-ar putea să nu însemne nimic. Dar cum sînt convins că și notarii, ca și medicii sau profesorii, au tot interesul să tragă linia despărțitoare între cei care își
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
șovine și anti-semite sunt cuie sigure bătute în talpa celor, puțini, care se zbat pentru a ne menține în jocurile europene. De la liga fotbaliștilor până în parlament, țara geme de escroci care și-au făcut din invocarea plângăcioasă a patriei o meserie și din ură față de străin un prilej de satisfacție cvasi-sexaulă. Să nu ne închipuim, însă, că aceiași mingicari autointitulați "naționaliști" dau un ban pe cei de-un sânge cu ei aflați la nevoie. Vadim Tudor n-are nici un scrupul să
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
de obicei ocupațiilor legale e un fenomen larg răspîndit, care se regăsește în mai multe argouri. Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înșelătoriei etc.: deprinse și exersate cu mai multă sau mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
încredere în promisiuni nu au urmărit decît un singur scop: acela ca să fie relativă liniște în Estul Europei pînă ce Truman va cîștiga alegerile. Cinismul politic al Marilor Puteri occidentale se verifica încă o dată. N. Carandino și-a mai exercitat meseria de gazetar, acid, ferm, mereu prompt și la obiect. Și asta pînă la 14 iulie 1947, cînd a fost arestat prin înscenarea așa-numitei fugi de la Tămădău. Trei zile mai tîrziu, Dreptatea și-a încetat apariția. I-a fost dat
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
română, atunci eu cred că rădăcinile supraviețuirii ar trebui căutate mai degrabă în altă parte... Cînd veniți în România din New York, vă simțiți ca atunci cînd plecați, pe vremuri, ca reporter, din București la Bacău, să zicem? N-am exersat meseria de reporter, așa că mi-e greu să îmi închipui... Cred însă că înțeleg, în mare, ce doriți să spuneți. Cînd vin la București sînt întotdeauna extrem de emoționat, uneori nervos și neliniștit. Fac întotdeauna mult mai puține decît îmi propun și
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
o caracteristică este clară: este timpul trecut. Acțiunea s-a petrecut cîndva. Autorul imaginează o situație incredibilă care ne-a scăpat iremediabil. Voi povesti, pur și simplu, cîteva dintre povestirile sale, pentru că "subiectul" lor înseamnă foarte mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Am mai avea vreo 2-3 "lipsuri", chiar mai grave. Cristi Puiu: Lipsește conștiința artistică necontrafăcută, iar cel mai mare și mai dificil efort este acela de a accede la acest palier. Avem nevoie de o idee clară și personală despre meseria pe care am ales-o ori pe care se întîmplă să o practicăm. Cinema-ul e pentru mine mai puțin o artă - cum e înțeles tradițional - cît e o tehnică de investigare a realității. Obiectul, rezultatul muncii noastre, poate fi
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană, ipoteză în care cred. Dar, sînt sigur, o făcea cu o anume "sportivitate" a meseriei și niciodată pentru bani. Deși discretă de felul ei (prin educație și temperament), colecta informații de peste tot și le dezvăluia, cînd socotea că e cazul, anumitor persoane influente care erau doritori să le afle. Ba, cine știe cînd și cum
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
la Prea tîrziu, nu mai avem nici un fel de comunicare, în afară de bună ziua; ceea ce e, totuși, ceva!; există și mulți regizori cu care, după o cronică, n-a mai fost loc nici de bună ziua. Îi înțeleg și-mi pare rău. Riscurile meseriei!). Mai întîi: e evident că ceea ce s-a întîmplat e o mare nedreptate, ca să nu spun o ticăloșie (deși asta este). Nu e vorba, aici, de situația unui studio de creație, cît de un principiu și de un climat. Un
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]