4,293 matches
-
scriu, pe treapta pe care singuri și-au ales-o prin lucrările lor. /.../ Nota redacției: materialul figurează într-o carte, probabil Domnul Eminescu sosește iarna. voi. II pentru anul 2010. Voia Domnului... Prof. DIDONA EMINESCU-STANISLAV sursă: softpedia/ 15 ian.2008/ metafizica universală -- Referință Bibliografică: ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1608, Anul V, 27 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
calea dreaptă „Fără spini‘’... și se lasă purtată de heruvim „spre sălașul ceresc”. Așa ajunge poeta la „Înflorire‘’ - din iubire, trăind prima tresărire, neliniștea la „glasurile chemării inimii” ce se pregătește să înflorească pentru că „luceafărul/ Coboară la fiecare poartă”. În „Metafizica punctului” regăsim irizări și adieri din N. Stănescu: „Eu eram un punct, el era un punct/ Eu eram un cântec irepetabil/ El era un cântec neîntrerupt”. „Recunoașterea sinelui” se petrece când Miracolul se naște descoperind Supremul Semn al recunoașterii. Urmează
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
un sistem determinat, cu o viață proprie și care poate fi numit conștiința colectivă sau comună. Comte a urmărit înființarea unei filozofii pozitive, corespunzătoare ultimului stadiu spre care omenirea trebuie să tindă, după ce a trecut prin starea teologică și acea metafizică, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii. El nu mai caută explicarea cauzelor ascunse ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței. Nu este o simplă adunare de date, ci tinde să descopere legile ce guvernează datele și faptele, scopul
SOLIDARITATEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370441_a_371770]
-
lucrurile în lumina soarelui. Întrucât Dumnezeu a făcut o lume bună, principiul binelui îl identifica cu Dumnezeu. Ca și Socrate de altfel, presupunea că El este creator, că El creează binele prin gândire și iubire. Morala platonică este o morală metafizică: o acțiune bună, virtuoasă, participă la ideea binelui și a realiza binele înseamnă a participa la perfecția divină. Aristotel, elevul lui Platon, considera că morala face parte din politică, adică din știință, scopul fiind binele și fericirea individuală și socială
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
pricepere în structuri metaforic - panteistice, printr-un mixaj noezic de real și fantastic, unde lipsirea și așteptarea transgresează cromatic dintr-un cadru predominant liric și ingenuu, într-o galerie de imagini ireale, în sonanțe autumnale (J. B. Pontalis), la o metafizică a liniștii din cuvinte, suspin și tăcere. (prof. dr. Gheorghe Apetroae, Sibiu, critic literar, scriitor) *** 4. ELISABETA LUȘCAN (Leșu, Bistrița-Năsăud) - MUGUR DE GÂND / BROTE DE PENSAMIENTO (versuri, A5 manșetat, 108 pagini, traducere în limba spaniolă ELISABETA BOȚAN) *** Gândul poate cutreiera
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
spațiu centrifugat de adânci sentimente ale căror esență rămâne inoculată în convingerea firii. Nu prea este loc de ales între puncte cardinale, jocul sorții pe un carusel imaginar făcut fiind pentru a da la o parte legile fizicii, rămânând desigur metafizica, metamphizica, metamorfologia având drept scop acea semantică demnă, hotărâtă, necesară. Cât despre dinamica lucrurilor, a se vedea... „Lucrări astrale adunate.../ la porțile ascensiunii./ ... masivele piramide, Moise, David/ și... Coloana Infinitului,/ lucrări adunate la porțile eternului,/ ...lucrări îngrămădite/ la poala biruinței
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
însuși... (Cum un ram Își recunoaște umbra plutitoare). Nu cred să mai fi citit despre un avatar realizat dinăuntru, este un avatar invers, lupul se transformă în ființă umană, lucrarea avatarului este umanizantă și îmi pare, prin asta, o poetică metafizică excepțională, nescrisă de nimeni până la Eugen Dorcescu . Avatar Dormeam. Se prelingea din trupul meu Fluidul somn, împrospătând pământul Ca o difuză negură. Și eu Spre trupul meu veneam, recunoscându-l. Înaintam în negură. Eram Ființa care-mi seamănă. Și care
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
l-a împiedicat să devină cel mai celebru filozof din perioada modernă, cu o mare influență în secolele ce au urmat. Abordarea lui René Descartes de a combina matematica și logica cu filosofia pentru a explica lumea fizică transformată în metafizică atunci când se confrunta cu întrebări teologice, l-a condus la contemplarea naturii existenței și a dualității minte-corp, identificând punctul de contact dintre corp și suflet în glanda pineală (epifiza). La început, sistemul său filozofic a cauzat multe controverse, dar, inventând
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
existenței și a dualității minte-corp, identificând punctul de contact dintre corp și suflet în glanda pineală (epifiza). La început, sistemul său filozofic a cauzat multe controverse, dar, inventând scepticismul metodologic, sau îndoiala carteziană, i-a pus pe toți pe gânduri. Metafizica este cunoștința primelor principii și pentru a clădi o filozofie, principiile trebuiau să fie absolut certe, de aceea, primul moment al filozofiei sale a fost de a pune la îndoială toate cunoștințele pe care le primise până atunci, pentru a
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
întotdeauna științe universale, reforme mari și începuturi de veac...”. C. Noica își pune întrebarea dacă nu cumva știința universală este chiar știința înțelepciunii care se caută peste tot, în toate disciplinele și dacă ea nu se dizolvă, până la urmă, în metafizică. René Descartes ne-a lăsat „Meditațiile” în două variante, prima - cea originală - în latină, iar cea de a doua - definitivă -, în limba franceză. Noica, la tinerețe, a tradus versiunea din limba latină, despre care scriitorul Ion Papuc semnalează în cartea
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
ateu. [...] Natura nu este lumea materială, creația lui Dumnezeu în întregul ei, ci este ordinea, dispunerea care s-a înstăpânit asupra acestei lumi prin voința lui Dumnezeu...”. În continuare, scriitorul, traducătorul Ion Papuc arată intenția, calea lui Descartes în elaborarea metafizicii sale, întrebând totodată: „Poate fi ceva mai în spiritul Evangheliilor ca această strădanie de a-i aduce pe cei rătăciți la dreapta credință în Dumnezeu?”. În „Opere vol. I”, Nae Ionescu (1890-1940), filozof, jurnalist român, spune: „Descartes niciodată nu s-
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
un simbol al vieții Și nimeni nu poate să ni-l spună, Ascuns e-n taină și doar prin vers poeții Îi dau târcoale visând-o, deci nu e ireală! O doxă veritabilă a Arborelui Vieții, poate-i mit, Nici metafizica nu-i știe adevărata rădăcină Dincolo de real iubirea-i asemeni unui rit Ce-i dă sufletului s-aleagă nemurirea-n viață. Referință Bibliografică: Simbol ascuns / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi
SIMBOL ASCUNS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353403_a_354732]
-
trupul țării noastre. Începând din 1875 traduce și adnotează legi, practică avocatura, publică în Convorbiri literare prima sa lucrare filosofică, Teoria fatalismului, studiu ce apare în 1877 și în limba franceză, la Bruxelles, apoi Teoria ondulației universale (1877), Încercări de metafizică (1878). Ultima lucrare a fost tradusă în 1880 în limba franceză la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere în metafizică. Filozof de talie internațională, fost ministru , profesor universitar la Iași, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
filosofică, Teoria fatalismului, studiu ce apare în 1877 și în limba franceză, la Bruxelles, apoi Teoria ondulației universale (1877), Încercări de metafizică (1878). Ultima lucrare a fost tradusă în 1880 în limba franceză la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere în metafizică. Filozof de talie internațională, fost ministru , profesor universitar la Iași, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste. În 1873 ocupă postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Din 1873
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Buchner, va apărea la Paris în 1895; Originea speciilor, apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în limba franceză în 1888, la Iași; Încercări de metafizică (1879) va apărea și în franceză, la Bruxelles, în 1880 cu titlul Introduction a la Metaphysique . Postum vor apărea: Bazele metafizicii (în limba franceză, în traducerea lui D. Rosetti-Tescanu cu titlul Les fondaments de la metaphysique, Paris, 1890); Întâiele principii care
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în limba franceză în 1888, la Iași; Încercări de metafizică (1879) va apărea și în franceză, la Bruxelles, în 1880 cu titlul Introduction a la Metaphysique . Postum vor apărea: Bazele metafizicii (în limba franceză, în traducerea lui D. Rosetti-Tescanu cu titlul Les fondaments de la metaphysique, Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea (în limba franceză cu titlul Premiers principes composant le monde , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
eul înduhovnicit, care, ajuns, după lungă să nevoința, pe cea de a treia treaptă, și-a câștigat dreptul să rostească: Urma degetului Tău pe piatră de temelie a sinelui Singurătatea desemnează subiectul Lumea - obiectul contemplației învelișul sensibil stratul inteligibil - rațiunea metafizica a lucrurilor misterul lor - rațiunea divină a lumii Expresia - exprimarea Depinde, este determinată, de natură instantanee a cunoașterii (intuiție, eventual revelație) Deci - nu discursiva, ci concentrată, sintetic-simbolică. 20 octombrie 2011 Referință Bibliografica: EUGEN DORCESCU - SINGURĂTATEA - STAREA DE GRAȚIE A CONTEMPLĂRII
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
netăgăduit că mă aflu în fața unui autor în care converg unele direcții esențiale ale liricii moderne. O adâncă scrutare a sensului transcendenței - uneori inseparabil unit cu lecțiile misticii occidentale - își dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică (“metafizică, nu filozofică”, insista Juan Ramón Jimenez), al cărei centru sau axă este ființa în fața eternității. Marea tradiție a poeziei române, de la Mihai Eminescu până la Tudor Arghezi - o tradiție pe care în Spania, sau în limba spaniolă, o cunoaștem, din nefericire
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
noului ziar de orientare tradiționalist-conservatoare Cuvântul, fiind timp de un an și jumătate redactorul paginii „Duminica”. În anul 1926 Nichifor Crainic îl va aduce în locul său ca titular al acestei rubrici de la Cuvântul pe ziaristul și profesorul de logică și metafizică Nae Ionescu (1890-1940). În anul 1925 publică volumul Cântecele patriei, în care strânge poezii publicate în presa anilor 1916-1918. Anul 1926 este un an decisiv pentru scriitorul teolog. Nichifor Crainic își legalizează acum acest pseudonim literar și preia conducerea efectivă
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
îndrumate de el s-a dezvoltat o impresionantă creație literară tradiționalistă (poezie, eseu), atât de inspirație strict ortodoxă, „pe ogașele dogmaticii” creștine, cât și de sensibilitate general metafizică, liberă față de motivele creștine, și chiar „în duhul eresului” (aluzie la propria metafizică a Marelui Anonim, expusă deja de Blaga în Diferențialele divine, din 1940, care provocaseră replica teologică a pr. D. Stăniloae de la Sibiu). Activității de animator al culturii și operei de gânditor ortodox ale lui Crainic i se datorează „invazia teologiei
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
excluderea poetului-filozof de la Gândirea, al cărei co-fondator fusese în urmă cu două decenii. În eseul-conferință „Transfigurarea românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten de caricaturizarea și negativizarea lui Dumnezeu ca Mare Anonim și de edificarea unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică a babelor vrăjitoare sau un galimatias crișnamurtic, cum este teosofia”. Atacat în Gândirea în anul 1943 este și tomismul catolic ca falsă „filozofie creștină
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten de caricaturizarea și negativizarea lui Dumnezeu ca Mare Anonim și de edificarea unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică a babelor vrăjitoare sau un galimatias crișnamurtic, cum este teosofia”. Atacat în Gândirea în anul 1943 este și tomismul catolic ca falsă „filozofie creștină” în numele autenticei „metafizici ortodoxe” (susținute în eseurile lui P.P. Ionescu). Nichifor Crainic se înconjoară tot mai
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
alte firești dimensiuni. Dar vom descoperi și esențializări cu încărcătura filozofică într-un univers mereu fabulos. Orna Ben-Shoshan folosește cu dezinvoltură noțiuni de astrologie, pictura ei abundă de miracole, vise și meditație, oracole și, desigur, spiritualitate. Ea este interesată de metafizică și filosofii alternative, elemente de cabalistica combinate cu modernismul artei vizionare. Și în acest concept care oferă un sens unic al formelor, luminii și spațiului reușește performanța de a ignora cu subtilitate aspectul religios. Pictoriță este, în mod surprinzător, autodidactă
REALISMUL MAGIC AL ORNEI BEN-SHOSHAN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354590_a_355919]
-
care „răsar”? Evident, pentru cei care răsar, deoarece subliniază mai departe Nietzsche, „steluța mică, jalnic de mică, care se numește Pământ, merită poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiască”...(F.Nietzsche,Werke,p.257). Această”metafizică de artist” are în centrul ei un Dumnezeu învestit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor “adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: “un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugere , binele
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului UTOPII, UTOPII Omenirea a fost bântuită de vise imposibile, de utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodată la fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului, perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică, absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea. Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâie pe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate
UTOPII,UTOPII de JANET NICĂ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357231_a_358560]