1,199 matches
-
împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al restaurantelor tradiționale (de pildă, chinezești, indiene, braziliene
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al restaurantelor tradiționale (de pildă, chinezești, indiene, braziliene, franțuzești, italiene etc.) în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Spania realizate „cu ajutorul cuiva”, de regulă, rude) (Sandu 2006, 24). Prin urmare, odată pusă în practică decizia de migrare, apar o serie de efecte în sfera vieții economice, politice, demografice, culturale, religioase, efecte resimțite atât în zona de plecare a migranților, cât și în cea care va deveni destinația acestora. Consecințe demografice ale migrațiilor Efecte cu acțiune pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung sunt produse de migrație sub aspect demografic. Specialiștii în domeniu apreciază că starea demografică actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cauze o constituie migrația a cărei acțiune s-ar datora: absenteismului îndelungat sau repetat al unuia dintre parteneri ceea ce duce la disfuncții familiale și conflicte, negestionarea corectă a șocurilor culturale în cazul cuplurilor cu parteneri provenind din medii diferite, neadaptarea migranților la noile condiții de viață specifice noii zone de rezidență, scăderea controlului social local asupra comportamentului familiei mai ales asupra atitudinii față de divorț, relativa încurajare a relațiilor extraconjugale ce apare în zone în care se produc dezechilibre demografice generate de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în regiuni stabile ca dezvoltare urbană și economică, poate doar cu o intensitate mai mică. Trebuie admis însă că schimbările de mediu (nu neapărat geografice) de ordin social, cultural (prin contactul cu alte norme, tradiții, valori, obiceiuri) constituie provocări cărora migranții le pot face față acceptându-le și adaptându-se lor sau dimpotrivă (ceea ce atrage după sine sancțiuni). Or, tocmai aceste dezechilibre între propria zestre socială, culturală, morală și caracteristicile altui mediu organizat și condus după alte principii pot genera acte
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de fluxul migrațional de reîntoarcere în sat, către agricultură, manifest în unele țări în tranziție. Reîntoarcerea la agricultură este, în cele mai multe cazuri, o reîntoarcere la agricultura de subzistență, autarhică. Ea produce însă și efecte în planul urbanizării, pregătind-o cultural. Migranții de la oraș la sat contribuie la creșterea nivelului de aspirații, prin raportarea la standardele de locuire și viață urbană, adesea acționând ca și agenți ai schimbării. Migrația circulatorie internațională aduce o altă provocare la adresa satului tradițional. Lumea închisă, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
indice al greutății corporale semnificativ redus în comparație cu cele urbane, dar obezitatea singură nu a putut explica gradientul urban-rural în prevalenta diabetului. În schimb, inactivitatea fizică a fost semnificativ asociată cu prevalența diabetului insulinoindependent (173). c. Studiul prevalenței bolii la populațiile migrante în comparație cu prevalența la locul de origine. Prevalența diabetului insulinoindependent a fost mai mare la persoanele care au imigrat într-o zonă geografică având un grad sporit de urbanizare, un nivel de trai mai ridicat și un stil de viață modern
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
frecvente, mijloacele de comunicare - telefonul, internetul - sunt principala modalitate de păstrare a legăturii cu membrii familiei rămași acasă. Subiectele abordate cel mai des în comunicările interpersonale sunt: rezultatele școlare, relațiile intrafamiliale și diversele dorințe ale copiilor. Bunăstarea afectivă a copiilor migranților este mai scăzută, comparativ cu cea a copiilor care nu au părinții plecați peste hotare și există o diferență între starea de sănătate a fetelor și băieților care au părinți emigranți. Studiul meu pe dimensiunile școlarității, a copiilor cu unul
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR Profesor psiholog Cristina VAMEȘU Grup Școlar “Anghel Saligny” Iași Până la debutul crizei economico-financiare, România se confrunta cu un deficit al forței de muncă cauzat de migrația populației active în țări ale UE, categoria cea mai numeroasă de persoane migrante fiind reprezentată de bărbații care lucrau cu preponderență în domeniul construcțiilor. În contextul economic actual însă, se constată încetinirea acestei migrații sau chiar inversarea sensului. Astfel, ca urmare a recesiunii, persoanele care lucrează în străinătate se confruntă cu dilema situației
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Lăcrămioara POPA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93172]
-
zone sărace În resurse și reprezentate ca neavând șanse de dezvoltare, din motive independente de voința umană. Plecarea masivă a indivizilor mai educați și a tinerilor (cu o forță de muncă superioară) poate conduce la disoluția acestor comunități sărace, În timp ce migranții pot obține acces la condiții de mediu social și natural superioare. Având În vedere cele de mai sus, instituțiile universitare au obligația de a dimensiona corect necesarul de capital uman și de a elabora metodologii adecvate În ce privește testarea acestora la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
înghețată. Suntem într-o fază de ratare. Dacă putem să ne revenim sau nu? Cred că putem să ne revenim, pentru că trebuie să nu uităm că și UE trece prin niște metamorfoze și vedem cu ce probleme se confruntă: Brexitul, migranții ș.a.m.d.. Ce poate spera Republică Moldova în parcursul său european? Care ar fi calea cea mai sigură? Doar reforme! Și convingerea partenerilor noștri, care au devenit extrem de sceptici, că nu e totul pierdut. Tocmai am fost la Budapesta
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
plecat de la o serie de întrebări: este experiența migratorie asociată cu câștiguri în termeni de status ocupațional pentru imigranții români? În ce măsură ocupațiile și abilitățile debândite în țara de origine influențează statutul ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de întâlnită este experiența deprofesionalizării la sosirea în țara de destinație? Reușesc, odată cu trecerea timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de întâlnită este experiența deprofesionalizării la sosirea în țara de destinație? Reușesc, odată cu trecerea timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație? Există elemente (vârstă, gen, educație, profesie, cunoașterea limbii țării de destinație, regiunea de proveniență și țara de destinație) ce au un impactul negativ sau pozitiv asupra statusului ocupațional al migrantului? Care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație? Există elemente (vârstă, gen, educație, profesie, cunoașterea limbii țării de destinație, regiunea de proveniență și țara de destinație) ce au un impactul negativ sau pozitiv asupra statusului ocupațional al migrantului? Care sunt factorii motivaționali ce influențează decizia de a se reorientă profesional în rândul imigranților români? Ce schimbări au loc pe piața muncii în țara natală în perioada în care aceștia sunt plecați? Dar și cum evoluează viața profesională a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
din punct de vedere profesional? De aceea problema aceasta a devenit o prioritate pe agenda europeană, propunându-se măsuri statelor ce se confruntă cu fenomenul reîntoarcerii în țară a cetățenilor lor. Pornind de la observații empirice cu privire la intenția de revenire a migranților români, studiul prezent își propune să exploreze caracteristicile reconversiei profesionale: stadii, motivații și repercusiuni. Fenomenul de reconversie și reorientare profesională Efectele circulației internaționale sunt multiple și de aceea nu putem să facem referire la factorii sociali dacă îi ignorăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
pregătirea profesională a indivizilor a însemnat un cost pentru țara noastră, iar valorificarea ei se va face în contul altei țări; d) Sunt numeroase cazurile în care recunoașterea anumitor studii și calificări nu este realizată de toate țările, astfel că migranții renunța adesea la acestea acceptând munci inferioare calificării lor profesionale în favoarea unor venituri atractive. În ultimele decenii, după 1989 dar și ulterior aderării la Uniunea Europeană, România s-a confruntat cu o diversitate de forme ale circulației internaționale, studiate de numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
venituri atractive. În ultimele decenii, după 1989 dar și ulterior aderării la Uniunea Europeană, România s-a confruntat cu o diversitate de forme ale circulației internaționale, studiate de numeroși cercetători, sub diferite aspecte: migrația circulatorie că strategie de viață 7, rețelele migranților români și importanța genului în structurarea lor8, precum și în accesul la piața muncii înalt calificate 9, mobilitatea copiilor migranților români 10, emergentă trans-naționalismului, ca disponibilitate a migranților de a întreține simultan apartenența la viață socio-economică și politica a societăților de
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
diversitate de forme ale circulației internaționale, studiate de numeroși cercetători, sub diferite aspecte: migrația circulatorie că strategie de viață 7, rețelele migranților români și importanța genului în structurarea lor8, precum și în accesul la piața muncii înalt calificate 9, mobilitatea copiilor migranților români 10, emergentă trans-naționalismului, ca disponibilitate a migranților de a întreține simultan apartenența la viață socio-economică și politica a societăților de origine și de destinație 11, transferurile financiare ale migranților români și importanța lor în reducerea deficitului balanței de plăți
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
numeroși cercetători, sub diferite aspecte: migrația circulatorie că strategie de viață 7, rețelele migranților români și importanța genului în structurarea lor8, precum și în accesul la piața muncii înalt calificate 9, mobilitatea copiilor migranților români 10, emergentă trans-naționalismului, ca disponibilitate a migranților de a întreține simultan apartenența la viață socio-economică și politica a societăților de origine și de destinație 11, transferurile financiare ale migranților români și importanța lor în reducerea deficitului balanței de plăți a României 12. Nu trebuie să uităm însă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
în accesul la piața muncii înalt calificate 9, mobilitatea copiilor migranților români 10, emergentă trans-naționalismului, ca disponibilitate a migranților de a întreține simultan apartenența la viață socio-economică și politica a societăților de origine și de destinație 11, transferurile financiare ale migranților români și importanța lor în reducerea deficitului balanței de plăți a României 12. Nu trebuie să uităm însă de rolul și locul reconversiei profesionale în realizarea creșterii economice precum și de corelațiile dintre reconversie, învățare permanentă și motivare. Adesea, această etapă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
deficitului balanței de plăți a României 12. Nu trebuie să uităm însă de rolul și locul reconversiei profesionale în realizarea creșterii economice precum și de corelațiile dintre reconversie, învățare permanentă și motivare. Adesea, această etapă este considerată mai puțin problematică, de vreme ce migranții care aleg să se reîntoarcă în țară nu întâmpină dificultăți legate de cunoașterea limbii, de accesul la servicii publice ori de integrare socială, profesională sau economică. Însă studiile empirice arată că procesul de reintegrare în țara de origine nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
dificultăți legate de cunoașterea limbii, de accesul la servicii publice ori de integrare socială, profesională sau economică. Însă studiile empirice arată că procesul de reintegrare în țara de origine nu este unul ușor și lipsit de piedici 13. În realitate, migranții nu sunt întotdeauna suficient de informați cu privire la transformările sociale, economice, politice pe care poate să le cunoască țara natală, chiar și în contextul comunicării intense cu alți membrii ai familiei sau ai comunității de origine. Pe de altă parte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sociale, economice, politice pe care poate să le cunoască țara natală, chiar și în contextul comunicării intense cu alți membrii ai familiei sau ai comunității de origine. Pe de altă parte, nu doar situația țării natale se schimbă ci și migrantul reîntors în țară după câțiva ani de ședere într-o altă țară nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara la un moment dat, așteptările sale, precum și cele ale societății față de el, pot fi complet diferite. Studiul Agenției
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]