2,841 matches
-
pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Sfatul țării”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Universul literar”, „Îndreptatea” ș.a. I se joacă, în 1924, la Teatrul Național din București, piesa Biruitorul (scrisă în colaborare cu Al. Băbeanu). În 1927 pleacă la Paris, unde conduce periodicul lunar „Revue franco-roumaine”, militând în favoarea literaturii și culturii românești. Revenit în țară la începutul celui de-al doilea război mondial, se dedică dramaturgiei: piesa Clocot, cu premiera în septembrie 1946, prilej cu care se inaugurează Teatrul CFR Giulești, apoi o dramatizare după romanul Ochii
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
și crearea ONU, FMI, Băncii Mondiale, NATO etc., În capitolul 11.) Odată cu colapsul Imperiului Sovietic spre sfârșitul anilor ’80, guvernul american și-a adâncit angajamentul pentru o politică externă liberală. Atât președintele George Bush, cât și președintele Bill Clinton, au militat pentru o liberalizare sporită a comerțului, În speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul Americii la o politică externă multilaterală, bazată pe alianțe, a suferit o schimbare bruscă odată cu alegerea președintelui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
recompensele (beneficiile) existente în grup între membrii acestuia. Sentimentul de incorectitudine este mai acut atunci când e vorba - așa cum se întâmplă îndeobște - despre resurse limitate, iar indivizii au ocazia de a vedea destul de exact lucrurile; cei ce se consideră nedreptățiți vor milita să li se facă dreptate sau, judecând realist șansele izbânzii în acest sens, își vor micșora pe viitor eforturile (vezi și experimentul lui Greenberg, 1988). 2) Indivizii sunt foarte preocupați nu doar de recompensele primite în raport cu ceilalți membri ai grupului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cont de toate implicațiile acestor gesturi, ne vom da seama mai bine cât de mare este responsabilitatea etică ce revine presei și realizatorilor de sondaje. Și nu doar din cauza unor astfel de comandamente, oarecum abstracte, cei doi factori trebuie să militeze pentru onestitatea datelor făcute publice, ci și din altele, legate de credibilitate și prestigiu, elemente esențiale și pentru unii, și pentru alții, într-o economie de piață, unde este urmărit beneficiul. Iată de ce, în țările avansate, astfel de probleme sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestea pot fi (Blumer, 1974; Aberle, 1996): mișcări reformatoare, care urmăresc transformări majore în interiorul unui sistem social dat; mișcări revoluționare, care au ca obiectiv schimbarea sistemului social; mișcări de rezistență, care se opun schimbărilor sociale de substanță; mișcări mântuitoare, care militează pentru salvarea oamenilor de la un mod de viață considerat nedemn și corupt (aici se înscriu, în general, sectele religioase); și mișcări alternative, care nu urmăresc schimbarea vieții în întregime, ci doar a unor trăsături sau conduite specifice. Desigur, mișcările sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
descriu următoarele etape succesive: 1) Geneza este prima fază, în care ideologii propovăduiesc despre neajunsurile status quo-ului, despre nedreptatea izvorâtă dintr-o stare de fapt prezentă la nivel macrosocial. Ei adună în jurul lor un număr de suporteri devotați, gata să militeze cu toate forțele pentru o cauză. Nașterea mișcării feministe sau a celei pro life (pentru apărarea vieții în orice formă a ei) și a altor mișcări s-au produs astfel. 2) În etapa a doua, numită neliniștea socială, un număr
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUMINA, periodic apărut la Budapesta, săptămânal, de la 31 decembrie 1905 până la 2 decembrie 1908; editor și redactor responsabil este I. Salusinsky. În articolul-program, Lumina, publicația afirmă că își propune să militeze pentru apropierea româno-maghiară și luminarea românilor din Ungaria. Sunt publicate numeroase articole pe această temă, unele semnate de personalități politice maghiare, precum Fr. Kossuth (Românii și maghiarii), Albert Apponyi (Frățietate), Alved Teleki (Să ne înțelegem!), Farkashazy Zsigmond (Să dăm mână
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
de paisprezece ani, este șef al Judecătoriei din Câmpulung, din 1903 consilier la Curtea de Apel din Lemberg, iar din 1909 consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție din Viena. Deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Național Român, a militat pentru unirea cu țara. Pensionat în 1910, s-a retras, în timpul primului război mondial, la Fălticeni. Principala lui preocupare a fost aceea de a contribui la mai buna cunoaștere a istoriei Bucovinei ( Câteva date statistice și istorice din Bucovina, 1881
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
în schimb, nu există nici un dezacord în privința atribuirii acestei opere lui Gherontie din Ierusalim, care a cunoscut-o pe Melania și, după moartea acesteia, a condus mănăstirile întemeiate de ea. Ajuns arhimandrit peste mănăstirile dependente de Ierusalim, Gherontie, monofizit, a militat printre anticalcedonieni și nu a renunțat la convingerile sale nici cînd Eudoxia, care îl protejase, s-a împăcat cu Pulcheria și cu papa Leon în 456; nu a aderat nici la acordul încheiat de patriarhul Martirios din Ierusalim (478-482) cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
același: lungul drum al afirmării în istorie a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități? în termeni sociolingvistici, fidelitatea lingvistică (language loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică, spre a construi ceea ce a fost numit national identity (Niculescu 1973). încercăm, în rândurile noastre de față, să arătăm cât de
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Odobescu și B.P. Hasdeu, junimiștii s-au opus latinismului, contribuind, într-o măsură hotărâtoare, prin studiile și articolele lui Maiorescu, Quintescu, Negruzzi, Lambrior, la înlăturarea lui. Reunind membri din toate ținuturile locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru impunerea normelor limbii române literare moderne, singurele capabile să asigure unitatea limbii. În criticile lor, junimiștii acordau o deosebită atenție limbii, fiind intransigenți față de orice exces neologic și recomandând graiurile populare drept sursă de îmbogățire a
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
sau în Căile păcii (1929). Încă pe când se află în țară, editează ori îi sunt traduse și în limbi de circulație o serie de intervenții în favoarea păcii, sprijinit în demersurile sale de Romain Rolland. După stabilirea în Uruguay, continuă să militeze pentru întronarea valorilor umaniste și a păcii. De aceea, în 1955, la împlinirea vârstei de șaizeci de ani, a fost propus la Premiul Nobel pentru Pace, publicându-i-se, la Montevideo, un volum omagial. Prieten cu Emil Ludwig, R. își
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
, publicație apărută la București, zilnic, de la 16 noiembrie 1914 până la 20 noiembrie 1916 și de la 3 mai 1918 până la 21 decembrie 1922, ca organ al Partidului Conservator. Directori: Constantin C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a
STEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației, capătă contur un grup format din Al. Papiu-Ilarian, Nicolae Popea, Iosif Hodoș ș.a., care vor milita îndrăzneț împotriva proiectatei uniri a Transilvaniei cu Ungaria, pentru drepturile și libertățile politice ale națiunii române. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IULIA”, asociație înființată la Cluj la începutul anului universitar 1872-1873. Grigore Silași, profesor de limba și literatura română, inițiază constituirea unei societăți care să militeze pentru „cultivarea limbii și a literaturii românești”. Tot el redactează statutele în care erau menționate activitățile proiectate: „discursuri științifice, elaborate proprii, traducțiuni din operele clasice ale literaturii străine, declamări de poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
seamă susținători. Tot el avea să imprime ideologiei promovate de S.F. o direcție democratică și burgheză, contrară orientării plutocrate a domnitorului, ca și a consulului rus. Se pare că, spre sfârșitul activității ei, societatea adăpostea o organizație politică secretă, care milita pentru unirea Principatelor Române, pentru egalitate în fața legii, pentru eliberarea robilor, vot universal, înlăturarea protectoratului țarist ș.a. Lipsită de sprijinul material al oficialităților, chiar combătută de acestea, minată de unele disensiuni între membrii de vază, societatea și-a încetat activitatea
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
caii, „căci știau să le stoarcă lacrimi din ochi cu zeamă de ceapă”): boierii, care purtau, pe rând, pe umeri sicriul, preoții în frunte („praecedunt clerici hymnos sepulchrales orientali eclesiae usitatos accinentes” 36), oștenii cu steagurile și armele întoarse, muzica militară folosindu-și mai ales tobele. Slujba de la Mitropolie ori de la biserica domnească, cu sicriul așezat în fața jilțului voievodal, este o înșirare solemnă de cântări și ovații funebre (cântări și ovații funebre (omiletica funerară câștigă tot mai mult în însemnătate), încheiate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intenția de a da expresie „gândurilor celor mai bune pe care ni le sugerează evenimentele de azi”, de a pune literatura „în contact cu psihologia de azi a publicului”, țelul fiind ca scrisul literar să își urmeze cursul firesc. Publicația militează pentru ideea unei literaturi „care nu cunoaște întreruperi”, indiferent de condițiile istorice și sociale. În consecință, textele sunt în strânsă legătură cu evenimentele istorice, războiul fiind mai ales în atenția lui Radu Dragnea (Scriitorii și luptele politice, Literatura noastră sociologică
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
, revistă apărută la București în 17 și în 24 decembrie 1925, având subtitlul „Publicație săptămânală de critică și informație artistică”. Redactor: Sergiu Milorian. S. intenționează să fie „un monitor cinstit și cărturăresc” al interesului general pentru arta dramatică, militând „pentru culturalizarea nevoii de teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E.
SPECTATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
în parte, filosofice, S. desfășoară, de-a lungul întregii sale vieți, o intensă și variată activitate publicistică. Membru al Junimii din 1874, caută să îi promoveze principiile, contribuind la pătrunderea și consolidarea acestora în Ardeal. Conștient de pericolul exagerărilor latinismului, militează pentru o cultură unitară, întemeiată pe elemente ale vieții populare. Pune un accent deosebit pe respectarea tradițiilor și a obiceiurilor naționale, pentru a căror cunoaștere a cutreierat, cu vie curiozitate, toate provinciile românești, reflectând apoi în studii și articole unitatea
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Fănuș Neagu, Gheorghe Zamfir, Radu Beligan, crearea unei rampe de lansare pentru artiștii tineri, înființarea unui cenaclu. În realitate, valorile culturale românești sunt asumate în mod tendențios și numai cu intenția de a ilustra ideologia oficială a momentului. Eugen Barbu militează pentru caracterul „angajat” al culturii, așa încât valorile estetice și intelectuale să fie subordonate unor „comandamente morale”. Argumentele sale servesc atacurilor împotriva grupului de intelectuali români aflați în exil la Paris, care se opun, în intervențiile lor de la Radio Europa Liberă
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
meditațiile asupra feminității din „La Garçonne”, Femeile generatoare de ideal, Petrecere frumoasă, doamnă. Pagina întâi rezerva spațiu și unor „cursive” de atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare, nu pensii (numărul 10), în care E. Lovinescu chema revista să militeze pentru înlocuirea premiilor literare exorbitante, monopolizate de „profesioniști” ai acumulării distincțiilor, cu ajutoare repartizate echitabil și pe merit autorilor strâmtorați. Impasul financiar prin care publicația se străduia să răzbată e mărturisit chiar în cartușul promoțional de la primele numere: „Începuturile unei
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
manifestărilor culturii socialiste, adună articolele și „studiile critice” publicate începând din 1946 în „Scânteia” și „Lupta de clasă”. Înscriindu-se alături de Mihai Novicov și Nicolae Moraru printre teoreticienii realismului socialist, Ș. proclamă lupta împotriva decadentismului burghez și a manifestărilor „formaliste”, militează pentru o „cultură a maselor” și pentru instaurarea „criticii științifice”, unele articole purtând titluri ilustrative: Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid, I. V. Stalin, teoretician genial și înfăptuitor al revoluției culturale. În volum
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]